6,753 matches
-
care trebuiau să înconjoare soclul statuii. Un moment edificator pentru interpretarea în cheie simbolistă a figurii eminesciene îl constituie proiectul pentru un monument Eminescu realizat de sculptorul Dimitrie Paciurea. De-a lungul întregii cariere artistice a lui Dimitrie Paciurea există obsesia unui monument dedicat lui Eminescu, monument care nu s-a materializat. În 1909, Paciurea se prezintă pentru prima oară la un concurs pentru un monument public Eminescu, dar concursul este câștigat de Fr. Storck cu a abordare convențională a subiectului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
imaginii femeii iubite. Chipul poetului este înlocuit cu proiecția onirică, idealizată, a femeii iubite care "răsare" din "valurile vremii". Cu o precizie care însă îl apropie mai mult de tratarea în registru oniric a unui subiect realist în relație cu obsesiile și dorințele pictorului, Luchian se străduiește să păstreze în textura chipului femeii ceva din natura evanescent-efemeră a visului. Imaginea este inconsistentă, cu ceva difuz; Luchian nu descrie un simplu efect de percepție, ci o imagine reamintită sau extrasă prin intermediul visului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca atmosferă, o atmosferă pe care sensibilitatea simbolistă o conferă acestor lucrări în care imaginația artistului s-a transformat într-o obsesie. În acest desen, himerele au chipuri de femeie litificate în grimasă, părul flamboiant accentuând o marcă temperamentală, proprie condiției artistului. Există aici o apropiere de reprezentările tradiționale ale sfinxilor decadenți cu priviri meduzante, unde feminitatea este subliniată prin contrast cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
De la prima lectură a poeziei „Plumb”, cititorul integrează În eul său o imagine menită să-i producă un profund sentiment de tristețe, fără a sesiza numaidecât că ea reproduce În mare o atmosferă existențială, sub semnul unei sensibilități exacerbate de obsesia morții, sugerată printr-o cromatică simplă, predominată de cenușiu. Atmosfera apăsătoare intensifică starea maladivă, printr-o persistență enervantă a umedului pe spații largi, pe durate nedeterminate. O ploaie eternă acoperă o atmosferă Întunecată. Structura poeziei este aparent simplă. Se știe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ajung la Împărțirea pământului, nu se mai Înțeleg, de aici caracterul neorganizat, spontan și ahotic al mișcării. Unii propun să aștepte venirea inginerilor ca să Împartă ogoarele cu dreptate, ca la carte. Părerile zboară În toate părțile. Acțiunile sunt săvârșite sub obsesia unui singur gând, răscala. Ea Începe atunci când durerile și mâniile nu mai pot fi stăpânite. Răscoala este reprimată violent, imediat, cu o rară cruzime și este condusă la Amara de Însuși fostul avocat Baloleanu, demagog versat, pretins apărător al țăranilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la cea a lui Dostoievski, dacă raportăm efortul creator la proza de inspirație psihologică universală. Nici nu se putea altfel, trecutul literar din orice parte de lume are un impact fundamental asupra unui scriitor. Problema este cea a eliberării de obsesii, cea a impunerii propriei identități, pe cât e posibil, inconfundabilă. Depășirea stării de epigonism este condiția existenței celui care croiește drumuri prin spații greu accesibile. Aici este de altfel și cea mai mare dificultate. Ce se poate face ca gestul să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
rațională, luptă cu jocul irațional și absurd ale existenței. Această meditație filosofică pornește de la starea personajului aflat În burta peștelui. Întreaga operă a lui Marin Sorescu este preocupată de relevarea dimensiunii tragice a absurdului, altfel decât la Becket și Ionescu. Obsesia spațiului Închis, unde omul este condamnat să fie un etern prizonier, este evidentă și În „Paraclisierul” (Catedrala În care nu vine nimeni) sau „Matca” (amenințată de potop) Iona este constrâns, Împotriva voinței sale, la un exil forțat În spațiul singurătății
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
trăit acut În mijlocul unei lumi condamnate la absența dialogului (comunicării). Iona devine astfel un simbol al tragismului purificator. Prin el, Marin Sorescu se raportează la marii dramaturgi europeni de care totuși se disociază printr-o mare doză de optimism. b. Obsesia omului Însingurat se regăsește În „Paracliserul”și În „Matca”. O Întrebare este totuși legitimă: A găsit Iona leacul solitudinii prin sinucidere? A găsit esențele spre care aspiră, misterul? Umanitatea nu capitulează În fața misterelor, oricât de impenetrabile ar fi, dar Iona
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
keyword></keywords><dates><year>1992</year></dates><pub-location>New York</pub-location><publisher>Praeger</publisher><isbn>027594025X (alk. paper)</isbn><call-num>Regenstein Regenstein, Stacks HB98.2.G650 1992</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(1992), economiștii au persistat prea multă vreme în „obsesia” lor pentru PIB ca măsură a dezvoltării. După cum o dovedesc și studiile reunite în Raportul de la Caracas ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite ExcludeAuth="1"><Year>1990</Year><RecNum>38</RecNum><record><rec-number>38</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
roman, Iarnă căzută-n genunchi (1979; Premiul revistei „Astra”), reprezintă un mod mai amplu de reflectare a realității, păstrându-se totuși ecourile și dozajele lirismului. Proza lui T. polarizează extremele, în special realismul și romantismul, stilul crud, dur, amestecat cu obsesii ale fanteziei. Scriitorul cultivă amintirea și evocă fragmente de viață trăite inițial frenetic, topite în retorta unei altfel de înțelegeri a semnificațiilor atunci când le rescrie. Romanul este contrapunctic, cu episoade aparent autonome, în care narațiunea este alertă și imprevizibilă, incitantă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
decretului cu privire la mașinile de scris. Politica anti-emigraționistă nu-i mai afecta pe cei care voiau să fugă din țară; singurele piedici erau grănicerii și barierele de la graniță, ambele ineficiente. Cei ce fugeau din țară povesteau despre lipsurile din România. Din cauza obsesiei lui Ceaușescu de a-și achita datoriile externe, hrana era produsă pentru a fi exportată, nu consumată pe plan intern. Principala sursă de carne a consumatorului de rînd era carcasa de animal, dacă acesta nu putea accede la "piața neagră
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să folosească această putere pentru a asigura victoria democrației și răspîndirea capitalismului în toată lumea. Răspîndirea comunismului în Europa de Est și China au determinat, însă, Statele Unite să privească lumea în condițiile principiului bipolarității. În acel moment, comerțul a devenit o armă. Prin obsesia ei de a distruge comunismul, America a tulburat adeseori apele într-atît încît nu se mai vedea clar care este inamicul. Între 1948 și 1958, "corelațiile" au jucat un rol foarte important în politica externă americană. În acea perioadă, SUA corelau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de la 1848, tema unirii să devină o chestiune stringentă aflată în capul listei pe agenda politică a elitelor românești. Preocuparea supremă a membrilor Școlii Ardelene a constituit-o problematica originii romane a poporului român. Fără nicio exagerare se poate afirma "obsesia originară" a cărturarilor ardeleni, această preocupare pentru demonstrarea latinității românilor consumându-le aproape întreaga energie intelectuală. Preluând subiectul pe filiera Ureche-Costin-Cantemir-Klein, membrii Școlii au exhaustat subiectul în confruntarea istoriografică dată cu istoricii imperiali în numele nobilității originare a românilor. Prin importantele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mărește suprafața teritorială prin anexarea Cadrilaterului cedat de către bulgari. Aflată în alianță cu Puterile Centrale (Germania și Austro-Ungaria), România a ezitat să se alăture acestora în Primul război mondial. Până în 1916, România a rămas în neutralitate. În cele din urmă, obsesia Ardealului ca leagăn al națiunii române și moartea lui Carol (partizan al facțiunii filogermane) au tranșat disputa în favoarea alăturării Antantei în vederea desăvârșirii unității naționale. Declarând război Austro-Ungariei, armata română s-a angajat în ofensiva de eliberare a Transilvaniei. După un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
desăvârșirea stilistică în opera poetului-filosof Lucian Blaga. În timp ce Emil Cioran nu vede o altă modalitate de a intra în Istorie (cu majusculă) decât prin brutalitatea violentă a războiului, Blaga găsește "salvarea prin stil" (Durandin, 1998, p. 209). "Sufletul românesc" devine obsesia analitică a filosofilor națiunii, care încearcă să-i reveleze tainele etnice, prin abordări etnopsihologice (Rădulescu-Motru, 1937) ori prin mijloacele monografice specifice Școlii sociologice de la București, la care trebuie adaugate eforturile teologale întreprinse de N. Crainic, D. Stăniloae sau M. Vulcănescu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
arunca ochituri spre viitor. Spre deosebire de occident, unde iluminismul s-a constituit ca o filosofie iconoclastă la adresa tradiției moștenite din trecut, romantismul răsăritean a năzuit la un viitor național în același timp în care se lăsa torturat de nostalgia originilor pure. Obsesia românească a purității este la fel de veche pe cât este și identitatea națională, izvorând cu forță în conștiința istorică a scrierilor Școlii Ardelene. Însă expresia sublimă a acestei "voințe de puritate" i-a dat-o Ion Heliade Rădulescu. În manualul său, Prescurtare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ca reprezentând perigeul moral al umanității, fiind unanim acceptat ca eveniment caracterizat de unicitate istorică și climaxul atrocității umane. Reglarea conturilor cu trecutul nazist, un proces inițiat abia în anii '60, a condus către ceea ce ulterior s-a transformat în "obsesia față de trecut" care a introdus conștiința publică germană în "cămașa de forță a Holocaustului". În acest context cultural și pe acest fundal istoric a izbucnit "disputa istoricilor" (Historikerstreit) în cultura germană (1986-1989), ale cărei reverberații s-au răsfrânt departe dincolo de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
să înceteze. [...] O investigare amănunțită și o comparare penetrantă nu va elimina singularitatea celui de-al Treilea Reich [...] (cf. Maier, 1988, pp. 17-18). Argumentul "revizioniștilor"36 a fost că cultura germană în general și memoria colectivă în special manifestă o obsesie față de Holocaust care trebuie depășită. Încă din 1981 cancelarul Helmut Schmidt a afirmat că "suveranitatea Germaniei nu mai trebuie să fie prizoniera Auschwitz-ului" (Olick, 1998, p. 550). Același Nolte a punctat forța sufocativă asupra prezentului pe care fixarea obsesivă a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
definită de o serie de parametri absoluți. Cel puțin la nivel structural, jgeaburile formale care au asigurat continuitatea structurală a memoriei istorice românești au fost date de mitul fondator al originii, chestiunea continuității, mitologema arhetipală a unității, dezideratul independenței și obsesia spiritualității poporului român. Aceste elemente structurale se regăsesc invariabil în toate formulele în care s-a prefăcut memoria românească. Alte categorii structurale care au organizat memoria istorică românească au fost adăugate sau înlăturate pe parcurs, în funcție de circumstanțele politice ale vremii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
societății românești în anii comunismului se dovedise de lungă durată având caracteristici comune cu criza din celelalte țări ale sistemului, dar și particularități determinate de liderii politici. În cazul României, esențial a fost eșecul economic, cauza principală a nemulțumirilor populare. Obsesia dictatorului de a plăti integral datoria externă a României a produs o gravă penurie de bunuri de larg consum, în primul rând alimentare. Dezastrul intern a coincis cu criza generală a sistemului comunismului. Politica noului lider sovietic Mihail Gorbaciov a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
începe ceva nou și din punct de vedere al experimentului tehnic și din cel al concepției. Ca să ajungi la esența impusă de Brâncuși, îți trebuie însă o viață. Datoria mea e să sper. Succes! GEORGE GENOIU: Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine Domnule Genoiu, spre deosebire de alți confrați în ale scrisului, dumneavoastră ați așteptat evenimentele din decembrie pentru a vă muta în Capitală. A fost această decizie definitivă? Am părăsit revista "Ateneu" și Bacăul doar ca preocupări, ca așezare într-
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
în iunie 1989, cu titlul Viața în conexiuni și acest răstimp mi-a dat posibilitatea să dezvolt, să gândesc evoluția personajelor în condiții, desigur, de libertate reală a creației. Deci, n-am mai fost marcat de autocenzură, de, mă rog, obsesiile care mă puneau în situația să-mi scriu piesa ținând cont de niște „rigori”, de niște mentalități de cenzură, care uneori frizau absurdul. Cele două piese fac, după câte am dedus, trecerea de la etapa în care v-ați înscris până în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe care mi le puteam însuși. Eu consider că o cultură este necesară, dar ea nu trebuie să îl influențeze pe autor încât să-și piardă propria identitate. Să vreau să scriu altfel nici nu pot! Orice scriitor are câteva obsesii asupra cărora revine și cuplul este o relație etern umană. Așa cum au observat unii critici, am o anume înclinație pentru personajul feminin, pentru că în această identate umană se pot desluși fațete ale misterului. De fapt, unul din eseurile publicate în
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dezvoltarea conflictului și a relațiilor dintre personaje este un segment al dramei, contrapunctul trebuie să fie o deprindere și pentru creatorul care reușește să nu se manierizeze. Pericolul multora, chiar dacă ai, știu eu, sau ești dominat de teme și de obsesii din propria matrice, ori ale universului în care se dezvoltă lumea dramei și a personajelor, e că nu țin cont că trebuie să funcționeze această lege a contrapunctului, pentru a nu te mai manieriza și a nu eșua în monotonia
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
poate deplasa singur, dar Limitare marcată a distan- Nu mai părăsește de loc sau │Deficiență psihică│ 75-90% Aplicarea criteriilor de diagnostic clinic și funcțional pentru evaluarea capacității de muncă propuse de INEMRCM. TULBURAREA OBSESIV-COMPULSIVĂ Criterii de diagnostic clinic - DSM-IV-TR A. Obsesii sau compulsii. B. Obsesiile sau compulsiile cauzează o suferință marcată, sunt consumatoare de timp (peste 1 oră pe zi) sau interferează semnificativ cu activitatea de rutină, cu cea profesională sau socială uzuală. Diagnostic funcțional Se elaborează prin aprecierea clinică a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]