7,257 matches
-
Vlad Georgescu a fost transferat la "Institutul de Studii Sud-Est Europene", unde era director Mihai Berza. A predat istorie la: University of California, Los Angeles (1967-1968), University Columbia, New York (1973), University of Maryland și Rutgers University. S-a stabilit în Occident în 1979, după ce în 1977 a fost ținut în arest timp de două luni, sub acuzația de trădare, în urma publicării unui text critic la adresa regimului. A devenit colaborator, apoi salariat al postului de radio Europa Liberă. În 1987, a fost
Vlad Georgescu () [Corola-website/Science/310474_a_311803]
-
în închisori și lagărele de muncă ale Gulagului. Un alt motiv era chestiunea granițelor Poloniei postbelice. Stalin insista ca teritoriile anexate în 1939 să rămână în mâinile sovieticilor, iar polonezii să fie compensați cu teritorii cedate de Germania. Polonezii din occident conduși de Mikołajczyk, au refuzat această propunere, chiar și în condițiile în care Churchill amenința cu rupera relațiilor politice cu guvernul polonez în exil. Un al treilea motiv a fost insistența cu care Mikołajczyk cerea ca Stalin să se angajeze
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
concluzia că Statele Unite și Regatul Unit îl sprijină pe Stalin, nu pe ei, în rezolvarea celor trei chestiuni enumerate mai sus. În 1944, guvernul polonez din exil considera că se află pe o poziție extrem de puternică, de vreme ce armata poloneză din occident contribuia din plin la succesul operațiunilor aliate. În mai, Corpul de armată de sub comanda generalului Władysław Anders s-a distins în luptele pentru cucerirea mânăstirii-fortăreață de la Monte Cassino, deschizând drumul către Roma. În august, Divizia I blindată poloneză a avut
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
ai comuniștilor au devenit victime ale campaniilor de teroare sovietică, mulți dintre ei fiind arestați abuziv, deportați, executați sau torturați. Aliatii occidentali, (în mod special președintele Roosevelt) au fost criticați, atât de polonezi, cât și de istorici și politicieni din occident, pentru ceea ce a fost perceput în Polonia (dar și în alte țări din Europa Răsăriteană și Centrală) ca o trădare a vesticilor și abandonarea fostului aliat în brațele lui Stalin. Privind reptrospectiv, nu este nicio îndoială că Roosevelt a fost
Istoria Poloniei (1939-1945) () [Corola-website/Science/304932_a_306261]
-
năzuințelor naționale de întregire a țării, caută să definească noile căi de desăvârșire a noii lor patrii, în care urmau să trăiască. Opunându-se grupurilor radicale de stânga, care priveau cu interes experimentul sovietic, acest grup se orienta clar spre Occident, dar considera că noua Românie, o țară mare și puternică, putea și trebuia să joace un rol important în această Europă, nouă și ea, care își căuta și ea un nou echilibru. Iar această legătură cu Europa de Vest, o vedeau ca
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
europeană, pe care o parte din tinerii din generația sa căutaseră să o propage, nu avusese loc. Apăruseră diferite curente de factură naționalistă, care acționau chiar în sens contrar unei integrări europene. Unii dintre scriitorii și artiștii plastici plecaseră în Occident, iar alții se gândeau cu seriozitate la această soluție. Desprinzându-se gradual de strădaniile din domeniul culturii, el și-a îndreptat activitatea publicistică din ce în ce mai mult spre politica externă, orientare cu care de fapt își începuse activitatea de ziarist. La ziarul
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
internaționale ale minorităților . În anul 1986, bulibașa Ion Cioabă a fost arestat pentru furt și maltratat pentru a spune Securității unde sunt ascunse „salbele de aur ale țiganilor”. Va fi eliberat apoi, după spusele sale, la presiunea unor cercuri din Occident. Fiul său, Florin Cioabă, a relatat în anul 2007 că tatăl său, bulibașa, a fost eliberat numai după ce familia sa a dăruit securiștilor un kilogram de aur în monede . Din data de 5 ianuarie 1990, Frontul Salvării Naționale (transformat ulterior
Ion Cioabă () [Corola-website/Science/305986_a_307315]
-
bizantini se intitulau "basileus", după termenul grecesc pentru rege. Totuși, în mediul oriental a început să fie folosit și titlul de Tar, derivat din latinescul Cezar, preluat mai târziu de bulgari și de conducătorii Imperiului Rus, odată cu căderea Constantinopolului. În occident nu au mai existat împărați din anul 476, dar Biserică Catolică de la Romă se considera continuatoarea imperiului pe plan spiritual. La început Papii de la Romă i-au recunoscut pe împărații bizantini ca fiind continuatorii tradiției imperiale române, însă mai tarziu
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
este posibil ca motivul a fost apropierea dintre Carol cel Mare și Irene, la maturitate împărăteasa Bizanțului, lucru care era contra intereselor Papei. În anul 812, împăratul bizantin Mihail I Rangabe l-a recunoscut pe Carol cel Mare că împăratul Occidentului printr-un tratat firmat în Aachen, chiar dacă aceasta acceptare a fost debila, deoarece Bizanțul consideră că noua realizare germană nu avea nimic juridic în comun cu Imperiul Român, în timp ce Imperiul Bizantin era (cel puțin pe hârtie) succesorul legal al acestuia
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
bazele Sfanțului Imperiu Român De Națiune Germană. Succesorii săi conservau titlul până în anul 1806, chiar dacă propriul Sfânt Imperiu Român de Națiune Germană a fost practic dărâmat în 1648, după Tratatul de la Westfalia. De-a lungul secolelor s-a admis în Occident că Papă, ca și custode legal al tradiției române, era unicul apt să numească Împărații. De aceea, în concepția medievală, lumea era sub tutela temporală a Împăratului, iar cea spirituală a Papei, și împreună că domnitori ai lumii creștine (și
Împărat () [Corola-website/Science/306088_a_307417]
-
Securității și că documentele furate erau mesaje cifrate pentru Moscova. Însă, după cum poliția din Berna a reușit să demonstreze, informațiile acelea au fost născocite de un refugiat cehoslovac. În conformitate cu afirmațiile organizatorilor, atacul avea ca scop să atragă atenția autorităților din occident asupra abuzurilor, nedreptății și violării drepturilor omului comise de autoritățile comuniste române, dar și asupra activităților de spionaj ale membrilor ambasadei române din Elveția. Guvernul român din acele vremuri a acuzat structurile Gărzii de Fier și pe Horia Sima, dar
Incidentul de la Berna () [Corola-website/Science/306120_a_307449]
-
pentru cele mai multe lucrări publice efectuate în Bucureștii acestei perioade. În afara unui număr mic de construcții ridicate anterior, stratul arhitectonic cel mai vechi al Bucureștiului actual datează din perioada Regatului Vechi - este vorba de numeroase clădiri aparținând unor români școliți în Occident sau unor arhitecți străini aduși la București (francezi, italieni ș.a.m.d.), în majoritate construite în stiluri apusene. O excepție semnificativă o constituie opera lui Ion Mincu, părintele arhitecturii autohtone; stilul său - ce îmbină elemente occidentale cu trăsături specific românești
Istoria Bucureștiului () [Corola-website/Science/306108_a_307437]
-
Istoricii bulgari nu mai recunosc caracterul multinațional al Țaratului Vlaho-Bulgar din sec. XIII, afirmând că acesta era excluziv bulgar în sensul de astăzi, etnic, al cuvântului, și extind acest punct de vedere și asupra despotatului Dobrogea din sec. XIV. În occident antiromânismul a îmbrăcat trei forme : Autori foarte diferiți ca opinii și filozofie, de exemplu Titel Constantinescu, Neagu Djuvara, Victor Frunză, Paul Goma, Gabriel Liiceanu, Andrei Pleșu, Romulus Rusan sau Valeriu Rusu, precum și de personalități politice (de exemplu Doina Cornea), au
Antiromânism () [Corola-website/Science/306099_a_307428]
-
Gabrielescu, Doru Tufiș, iar soliștii vocali sunt Claudiu Mirică (1998-2001) și Radu Ghencea (din 1998-prezent). Subiect adesea invocat și astăzi, slaba calitate a aparaturii folosite de formațiile din Europa de Est constituie unul dintre motivele care fac improbabilă comparația cu înregistrările din Occident. Atât instrumentele muzicale (de multe ori, construite de mână în lipsa banilor sau a unei piețe de profil), cât și partea de amplificare și mixare au coborât calitatea tuturor discurilor românești ale vremii. Pentru interviul acordat Jurnalului Național, Dragoș Vasiliu a
Mondial () [Corola-website/Science/306139_a_307468]
-
bugetare în 1891. Comerțul extern nu reușea să asigure nevoile imperiului. Până în momentul în care statul a introdus tarife industriale ridicate în deceniul al nouălea al secolului al XIX-lea, Rusia nu a fost capabilă să-și finanțeze comerțul cu occidentul deoarece surplusurile erau insuficiente pentru acoperierea datoriilor externe. Țarul Alexandru al II-lea, care i-a urmat la tron lui Nicolae I în 1855, era un conservator care totuși își dădea seama că singura șansă de dezvoltare a imperioului era
Istoria Rusiei, 1855-1892 () [Corola-website/Science/304730_a_306059]
-
Mustafa bin Abdullah, zis (1609/1017 Istanbul - 1657/1067 Istanbul) a fost un învățat și un enciclopedist otoman. Este cunoscut în Occident mai ales sub numele de Haji Khalifa. Despre profesorul Halil İnalcık spune că a fost „unul dintre cei mai mari savanți și enciclopediști otomani.“ Franz Babinger îl socotește „cel mai mare polihistor al otomanilor“. Calificativul acesta de polihistor, de geniu
Kâtip Çelebi () [Corola-website/Science/304760_a_306089]
-
limba franceză. Cartea lui Kâtip Çelebi a constituit o sursă de cunoaștere a scrierilor orientale pentru autori precum Barthélemy d'Herbelot de Molainville sau Joseph von Hammer-Purgstall. La rândul său, Kâtip Çelebi a fost interesat de ceea ce se publica în Occident. Era la curent cu geografia apuseană. Kâtip Çelebi a încercat să dovedească faptul că ideea Pământului rotund nu este în contradicție cu credința islamică. "Cihannüma" (începută în 1648, redactată în două versiuni și rămasă neterminată) este o scriere influențată de
Kâtip Çelebi () [Corola-website/Science/304760_a_306089]
-
organizațiilor politice românești. Abia în veacul al XlII-lea apar în lumina istoriei primele înjghebări de state românești. Dar la această dată poporul român se găsește cuprins între două lumi, între două tipuri de cultură diferită: de o parte lumea Occidentului catolic de cultură latină, în care intraseră și vecinii unguri și poloni, de altă parte lumea Răsăritului ortodox de cultura bizantină, care se întinsese pînă la Dunăre. Zona exactă din Europa de Est sau Europa de Sud-Est unde s-a dezvoltat limba
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
formațiunilor statale românești. Abia în veacul al XlII-lea apar în lumina istoriei primele înjghebări de state românești. La această dată ei s-au găsit cuprinși între două lumi, între două tipuri de cultură diferită: pe de o parte lumea Occidentului catolic de cultură latină, la care au aderat vecinii unguri și poloni, de altă parte lumea Răsăritului ortodox de cultură bizantină, care s-a întins pînă la Dunăre și la nord de Marea Neagră Spiritualitatea română a fost foarte mult influențată
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
considerăm că aceasta descrie un potop local., fiind din acest punct de vedere o șansă că textul însuși nu indică spre actualul și prea-înaltul munte Ararat ca loc al opririi arcei după potop, așa cum în mod neglijent înțeleg unii. În Occident, începând cu secolul al XIX-lea chiar, opinia cvasiunanimă privitoare la relatarea biblică a potopului este că acesta a fost unul local, la o scară regională și nu globală.
Arca lui Noe () [Corola-website/Science/304827_a_306156]
-
exercita dominația asupra unei mase mari de populație, preponderent rurală și în covârșitoare măsură analfabetă. Cu tot efortul făcut de elitele politice și intelectuale ale țării în a doua jumătate a secolului XIX, România era încă departe de sincronizare cu Occidentul european. În ciuda neajunsurilor, România rămâne cea mai productivă țară din Europa de Est datorită resuselor sale naturale si a potențialului agricol. Sistemul internațional era marcat la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX de rivalitatea dintre marile puteri pentru controlul lumii extraeuropene
Participarea României la Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/304763_a_306092]
-
critice au susținut că relicva provenea probabil de la Constantinopol (Istanbul), unde fusese până atunci păstrată în „Capela Mariei” din palatul imperial. După cucerirea Constantinopolului de către latini în 1204, mai multe (presupuse) relicve de la patimile lui Isus au fost aduse în Occident. Flaconul ar fi fost realizat în Răsărit, dintr-un cristal de munte și a servit ca recipient de transport până la Bruges. Înca se poate vedea destul de distinct sângele coagulat, lipit pe pereții interiori. Din 1338, flaconul a fost așezat într-
Sfântul Sânge () [Corola-website/Science/304907_a_306236]
-
parte, și primul ministru sovietic, Iosif Vissarionovici Stalin, sovieticii au eliberat o parte din prizonierii polonezi. Aceștia au format în Orientul Mijlociu, sub comanda generalului Władysław Anders, o armată de 75.000 de oameni. La sfârșitul războiului, Forțele armate poloneze din occident numărau 195.000 de oameni (inclusiv cei 20.000 din personalul aviației militare și 3.000 de marinari), pentru ca, în iulie 1945, să crească la 228.000 de luptători, cei mai mulți noi recruți fiind foști prizonieri de război, sau deținuți eliberați
Contribuția poloneză la înfrângerea Germaniei Naziste în cel de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/304900_a_306229]
-
Americii și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și-au retras sprijinul politic pe 6 iulie 1945. Forțele armate poloneze din exil au fost demobilizate, iar cei mai mulți membri acestora, nedornici să se reîntoarcă într-o țară comunistă nesigură, s-au așezat în diferite țări din occident. Polonezii din Londra au trebuit să evacueze ambasada poloneză din Portland Place, dar au putut păstra reședința privată a președintelui din 43 Eaton Place. Guvernul din exil a devenit un simbol al rezistenței continui la ocupația străină a Poloniei și
Guvernul polonez în exil () [Corola-website/Science/304909_a_306238]
-
Tertullian au un net caracter polemic, îndreptat mai ales împotriva gnosticilor, și încât, pentru a-l înțelege pe cei dintâi, trebuie știut ce se datorează celor din urmă. Gnosticii au fost o sectă răspandită atât în Orient cât și în Occident caracterizată prin demersul de a elabora o filosofie a creștinismului, sau, altfel zis, de a "transforma credința în știință".Cuvântul gnosis înseamnă cunoaștere bazată. pe rațiune, control, argumente logice; în filosofia greacă, gnosis era opus lui pistis prin care se
Patristică () [Corola-website/Science/304887_a_306216]