6,787 matches
-
avea să fie abrogat în 276 de Valerius Probus) care ordona distrugerea viilor în toate provinciile romane și interzicea autohtonilor să planteze altele noi54. Principalele ținte ale acestor dispoziții au fost viticultura și comerțul cu vin din Italia. Galii au ocolit decizia imperială recurgând la un "podgorean de paie". Acesta, cetățean roman fiind, cumpăra fictiv de la un "provincial" un teren pe care-l planta cu vie. Apoi, dacă fondul viticol era productiv, îl "revindea" proprietarului inițial. În 212, edictul împăratului Caracalla
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
perioade cu defazări mai spectaculoase, a. românească se racordează mai bine la tendințele momentului, excepție făcând futurismul și dadaismul, receptate cu oarecare întârziere. În a. de la noi pot fi identificate mai multe „vârste” poetice, chiar dacă suprapunerile, interferențele și discontinuitățile nu ocolesc acest traseu: constructivismul, integralismul și suprarealismul. Prima și cea mai importantă tribună a constructivismului este „Contimporanul” (1922-1932), publicație condusă de Ion Vinea. Inițial revista își propunea, urmând o sugestie a lui Marcel Iancu, să dea corp unui „dadaism constructiv”, dar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
vechi», «bătrâni». Creșterea lui Gabor ar fi fost pe deplin justificată, dacă în calea sa autorul ar fi așezat obstacolele pe care să le înlăture, dușmani puternici pe care să-i zdrobească (...). Pe linia unui «lirism» inutil merge autorul când, ocolind problemele vieții, se refugiază într-un soi de filosofie de calitate discutabilă («Uneori în viață ni se pare - lucrul mort că suflet și el are» etc.). Capitolele Locomotiva, Spitalul sunt însă insuficient realizate (...). Suntem îndreptățiți să avem față de Ion Brad
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o urmează (...). Avem o școală de literatură (...). Talentul nu-l poate da școala odată cu diploma (...). Scriitorul trebuie să pătrundă în întregime literatura progresistă a poporului nostru de la începuturi până astăzi (...) Iată o serie de postulate pe care nu le poate ocoli nici un scriitor talentat. Dar scriitorul de talent mai are nevoie de o răbdare susținută și de o statornicie rară (...). Fără credință, fără dragoste pentru popor și fără desăvârșită sinceritate și lealitate în ceea ce facem și în ceea ce scriem nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cum se ridică el, în mod concret, cum învinge nenumăratele obstacole pe care moștenirea mentalității burgheze i le punea în cale, îmi scapă. Am câteodată impresia că autorii de atunci au subapreciat măreția vremurilor pe care le-au trăit, au ocolit importanța victoriilor repurtate de clasa muncitoare, de partid, au înfățișat viața în culori cu mult mai puțin aspre decât acelea pe care le avea ea în realitate. (...) Totodată va constata că în poezie îndreptarea scriitorilor spre temele care reflectă frământările
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
privind democrația, un ghid ar putea fi de folos. Bineînțeles, pe parcursul acestei scurte călătorii nu veți afla răspunsuri la toate întrebările pe care ați dori să le puneți. Pentru ca excursia să nu fie prea îndelungată sau complicată, va trebui să ocolim nenumărate căi pe care poate le-ați considera de explorat. Probabil că ar trebui să fie explorate, și sper că pînă la finalul călătoriei vă veți hotărî să le explorați singuri. Pentru a vă ajuta în acest sens, la finalul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
poliarhice, ea se poate aplica destul de bine și la guvernările populare care s-au dezvoltat în orașele-state din Grecia, Roma și din Italia medievală, precum și la expansiunea instituțiilor reprezentative și la creșterea participării cetățenilor în zona Europei nordice. Dar voi ocoli această istorie, unele cazuri fiind deja discutate în Capitolul 2, pentru a ne axa în exclusivitate asupra instituțiilor democratice reprezentative moderne adică, democrația poliarhică. În acest caz lucrurile se prezintă într-o manieră surprinzător de clară. Democrația poliarhică a existat
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și semnificația că mi-e teamă, cumva obscur, subconștient, de o dezamăgire. Tocmai pentru că au existat momente în care mi-au plăcut, dar știu că nu în primul rând din motive literare... Dorin Popa: Da, cred că adevărul nu te ocolește. Am recitit acum câțiva ani romanul de debut al lui Nicolae Breban, Francisca, publicat în urmă cu exact 40 de ani, și lectura a fost una dintre cele mai plăcute. I-am comunicat autorului și a fost foarte interesat de
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
n-am văzut-o nici eu, dar am planificat cu Codruța să ne ducem câteva zile la Praga, e la câteva ore cu autocarul, nici nu trebuie luat avionul. Dacă ajungi în Polonia, la Varșovia, dacă ajungi acolo, să nu ocolești partea reconstituită a orașului vechi, cu Palatul Regal. Dar trebuie văzute neapărat Cracovia, Gdanskul și Wrolclaw-ul, ultimele două reconstituite în anii '50, când la noi se demola în draci!, dar atât de bine lucrate că nu-ți dai seama că
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
explicația pe bază de ereditate, prezența maladiilor justificându-se mai mult prin preocuparea predilectă pentru analiză. Căci este limpede că boala provoacă îndeobște mari mutații sufletești, fiind, pe de altă parte, și destul de răspândită în realitate spre a putea fi ocolită de literatură. Interdependența psihofizică, accentul analizei pe expresia fiziologică a mișcărilor interioare sunt ideal servite de implicațiile fenomenului maladiv. În fine, viziunea degringoladei sociale, a degradării umane sub presiunea formelor urâtului găsește în mizeria fiziologică una dintre metaforele ei cele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288667_a_289996]
-
alte ziare ce și atrăgeau în acest fel un public numeros. "Ziarul catolic trebuia să fie catolic din toate punctele de vedere și deoarece era necesară evitarea oricărei urme de erezie sau de greșeală comisă împotriva credinței, el trebuia să ocolească tot ce îi putea fi dăunător"82. O întrebare care se impunea după atâtea interdicții era "ce ar fi trebuit să conțină un ziar catolic?" Nu putea fi obligat să facă doar o continuă și explicită propovăduire a catolicismului prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
dealurilor) se petrece jumătate în Japonia de după bomba atomică și jumătate (chiar mai puțin decât atât) în Anglia. Prăpastia dintre cele două lumi e atât de adâncă încât romanul nici măcar n-o privește drept în față. Ishiguro preferă s-o ocolească, să se ascundă de contraste, să ne lase să explorăm singuri polii planetei lui interioare. An Artist of the Floating World (Artist al lumii plutitoare) e al doilea roman scris de Ishiguro. Totul se petrece într-o Japonie subjugată de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
cupa întinsă", "extazul", "oh, iar și iar" (bucurii din Purley). Tradiția basmului cu Făt Frumos s-a preschimbat într-o poveste cu final încă neînțeles. Merg înainte doar ca să aflu cum se termină. (atâtea lucruri inutile...) Pe lângă nevoia de a ocoli, de a nu spune nimic pe șleau, cartea mai e construită și pe o neliniște profundă, din cauza căreia fiecare poem pare o luptă temerară și dârză cu balaurii. Poetul e la "biroul la care lucrează zi și noapte". Viața trupului
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
uscat, cu atât e mai hazoasă descrierea nou născutului, cu atât e poemul mai atașant, iar Adcock cu siguranță că știe ce face: se preface neutră, când, de fapt, stilul ei e o infinită mângâiere. Folosește un timp trecut impersonal, ocolește cu grijă intensitatea poetică tradițională, încheie cu două propoziții descurajant de scurte: "Se face mare. Are copii frumoși". Sentimentul încheie astfel un cerc. Mama devine bunică, fiul are un copil la rândul lui. Counting e un poem morocănos despre o
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
vrea să vorbesc de iubire". Pe lângă această demonstrație că muzica versului e fără rost (înțelesul nu are nevoie de rime perfecte; e mai mult sens acolo unde lipsește armonia verbală), Brownjohn recurge și la gramatică în dorința lui de a ocoli: limpezimea lui pune mereu ceva la cale. El se folosește de verbe englezești ale modalității (lucru ce amintește de poemul Byzantium, de W.B. Yeats) precum și de valorile subordonatei condiționale (cum face Eliot în La Figlia Che Piange). Condiționalele, de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
poeme. Există elemente autobiografice în ce scrii? PA. E inevitabil ca romanele să aibă elemente autobiografice, din moment ce eu, omul, sunt cel ce le scrie. "Eul" meditează ineviatbil asupra propriei ființe. "Eul" are înțelesuri proprii lui, pe care nu le poate ocoli. Există elemente evident autobiografice, de plasare, în First Light. În rest, nimic ostentativ, nimic însemnat. LV. Demontezi cronolgia. Ești eminamente tandru. Încerci să incluzi în text istoria toată. Ești un filozof al istoriei, romancier ce se inspiră din dulcea taină
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ignoranței mele să divagheze. Orice răspuns ar trebui să înceapă cu: Nu știu, dar cred...". LV. Am condus zeci de lucrări de diplomă despre romanele dvs. la Universitatea din București. Vă face plăcere acest lucru ori ați prefera să fiți ocolit de universitari? JF. Sunt onorat de faptul că sunt cunoscut. Sigur că-mi face plăcere, încerc mai înainte de orice să fiu european. Universitarii sunt extrem de necesari și le recunosc bucuros importanța potențială cum e și cazul acestei scrisori. LV. Dacă
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în finalul părții a doua, iar Lanark nu disperă deloc ruga lui e împlinită. Dacă un Desperado e o ființă locuită de disperare, s-ar putea să fiu și eu unul, fiindcă arta mea e un mod de a o ocoli. Nu-mi displace eticheta, cu toate că mai toți mă consideră mai degrabă o fire veselă și inofensivă. (Dar câți indivizi nu sunt salvați de la disperare de ceea ce creează?) LV. Pictezi și scrii cu îndârjire, iar eroii tăi îmbătrânesc cu aceeași îndârjire
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
erau hiperactive, hiper-entuziaste. Partea mai întunecată a lui Blake mă descumpănea. Ce s-a întâmplat mai încolo e cu totul altceva. Schimbarea s-a produs cam pe la mijlocul anilor '70, la scurtă vreme după moartea mamei. Principala mea preocupare era să ocolesc tot ce-mi apărea neadevărat. Începusem să scriu fiindcă voiam să spun adevărul așa cum îl văd eu: complex, contradictoriu, greu accesibil, frumos și descumpănitor. Aceasta a fost prima mea percepție și cea mai de seamă. Nu începusem încă să conturez
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
anterior, reprezintă zona de maximă aderență a pericardului la diafragma; o drept, cel mai lung; o stâng, slab reprezentat, uneori absent; ligamente vertebropericardice stâng, mai puternic, și drept, mai slab dezvoltat, care se desprind de pe fascia prevertebrala, au traiect descendent ocolind esofagul și traheea, și se termină pe vârful pericardului (fibrele anterioare) și pe elementele pediculilor pulmonari (fibrele posterioare ligamente visceropericardice, care sunt fascicule conjunctive difuze, slab individualizate. * Raporturi topografice Sacul pericardic are formă conică, aderă superior de adventicea vaselor mari
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
preeminența filosofiei asupra medicinei în așa fel încât, înainte de a fi știință și artă să fie reflexie, înțelepciune. Asupra medicinii sale vom reveni. Un flagel care a îngrozit secolele Renașterii a fost luesul prin viteza sa de răspândire și consecințe. Neocolind vârstele, sexele și clasele sociale, sifilisul, supus observației atente, i-a condus în sec. XVI pe Jacques Béthencourt, Musa Brassavole, Jean Fernel ș.a. la convingerea că acest flagel, localizabil în orice organ, este molipsitor. în 1564, Fallope stabilește unitatea anatomopatologică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de acest tip sau dacă există cuvinte pe care tu însuți le-ai creat și care poate circulă numai în cercul tău de prieteni. Pentru ca cercetarea noastră să își atingă obiectivele, te rugăm să completezi toate câmpurile și să nu ocolești nicio formulă pe care o folosești. Fii sincer, te asigurăm că ne interesează numai răspunsurile tale, nu vei fi sancționat pentru limbajul utilizat. De aceea îți propunem să semnezi cu un pseudonim. 1. După lectura exemplelor de mai sus, te
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
să părăsească slujba de guvernantă și să-și continue studiile. Refuzul lui a iritat-o și a motivat-o să apeleze la un gest extrem, să-l ucidă. Se întâmpla acest fapt la o petrecere, numai că glonțul l-a ocolit pe amantul ei și a rănit-o pe gazdă. Pentru a evita scandalul, Komarovski a salvat-o de procesul în care ar fi fost acuzată de tentativă de omor. Lara a depășit momentul, s-a căsătorit cu Pașa, împreună au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
atunci impulsul se propulsează în fantasmatic. Însă, ca pentru a se institui un echilibru - oricum iluzoriu -, magnetismul stringent al realului (profesorul Gordan, din Fratele meu cu solzi de aur, tânjește după o „baie de realitate”) ține trează nostalgia unei vieți ocolite de tenebroase complicații. Simplă și adevărată. Piesa Iadul și pasărea - din volumul eponim - se nutrește din același nucleu tematic din care își trage sevele trilogia Dramele puterii. La fel ca acolo, obsesiile răzbat dinspre zona de penumbre a subconștientului, împletindu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288533_a_289862]
-
se gândea cum să-și întărească coverga de adăpost, cu ceva tulpini de cânepă sălbatică, tare și plăcut mirositoare, când își dă seama că cerul se și luminează și norii cei bogați în ploaie se îndepărtează către miazăzi. Ploaia îi ocolește. Se vede că Muma Ploii e tare supărată pe ei și nu le vrea binele, cu toate darurile pe care tocmai le-a primit. Dar, din susul pârâului, la urechile tânărului Aparu ajunge un murmur îndepărtat. Se ridică de pe scăunașul
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]