7,104 matches
-
lor, toți cei ce aveau cunoștință și pricepere, 29. s-au unit cu frații lor mai cu vază dintre ei. Au făgăduit cu jurămînt și au jurat să umble în Legea lui Dumnezeu, dată prin Moise, robul lui Dumnezeu, să păzească și să împlinească toate poruncile Domnului, Stăpînului nostru, orînduirile și legile Lui. 30. Am făgăduit să nu dăm pe fetele noastre după popoarele țării și să nu luăm pe fetele lor de neveste pentru fiii noștri; 31. să nu cumpărăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
pentru darurile de mîncare, cele dintîi roade și zeciuieli. Ei au fost însărcinați să adune în ele din ținutul cetăților, părțile hotărîte de Lege preoților și Leviților. Căci Iuda se bucura că preoții și Leviții erau la locul lor, 45. păzind tot ce privea slujba lui Dumnezeu și a curățirilor. Cîntăreții și ușierii își împlineau și ei slujbele, după rînduiala lui David și a fiului său Solomon. 46. Căci odinioară, pe vremea lui David și lui Asaf, erau căpetenii peste cîntăreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
numele că sunt credincioși. Ei au fost însărcinați să facă împărțirile cuvenite fraților lor. 14. Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeule pentru aceste lucruri, și nu uita faptele mele evlavioase făcute pentru Casa Dumnezeului meu și pentru lucrurile care trebuiesc păzite în ea! 15. Pe vremea aceasta am văzut în Iuda niște oameni călcînd la teasc în ziua Sabatului, aducînd snopi, încărcînd măgarii cu vin, struguri și smochine, și cu tot felul de lucruri, și aducîndu-le la Ierusalim în ziua Sabatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Pentru ce stați noaptea înaintea zidului? Dacă veți mai face încă o dată lucrul acesta, voi pune mîna pe voi." Din clipa aceea, n-au mai venit în timpul Sabatului. 22. Am poruncit și Leviților să se curățească, și să vină să păzească porțile, ca să sfințească ziua Sabatului. Adu-Ți aminte de mine, Dumnezeule, și pentru aceste lucruri, și ocrotește-mă după marea Ta îndurare! 23. Tot pe vremea aceea, am văzut pe niște Iudei, care își luaseră neveste Așdodiene, Amonite și Moabite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
Horonitul. L-am izgonit de la mine. 29. Adu-Ți aminte de ei, Dumnezeule, căci au spurcat preoția și legămîntul încheiat de preoți și Leviți. 30. I-am curățit de orice străin, și am pus rînduială în tot ce trebuiau să păzească preoții și Leviții, fiecare în slujba lui, 31. în ce privea atît darul lemnelor la vremuri hotărîte, cît și cele din roade. Adu-Ți aminte de mine spre bine, Dumnezeule!
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85121_a_85908]
-
infracțiunilor și a altor fapte ilicite în posturile încredințate. ... Articolul 10 Gardienii publici sunt obligați: a) să cunoască locurile și punctele vulnerabile din perimetrul postului, pentru a preveni producerea oricăror fapte de natură să aducă prejudicii obiectivelor păzite; ... b) să păzească obiectivul și bunurile primite în pază și să asigure integritatea acestora; ... c) să permită accesul în obiectiv numai în conformitate cu reglementările legale și dispozițiile interne, să efectueze controlul la intrarea și ieșirea din incinta unității a persoanelor, mijloacelor de transport, materialelor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/109144_a_110473]
-
jandarmi Articolul 11 (1) Achiziția și instalarea sistemelor electronice de securitate a obiectivelor, bunurilor și valorilor a căror pază și protecție se execută cu efective de jandarmi se realizează de către beneficiar, potrivit legii. ... (2) Sistemele electronice de securitate ale obiectivelor păzite cu efective de jandarmi se conectează la dispeceratele de monitorizare ale Jandarmeriei Române. ... Articolul 12 (1) Paza, protecția și intervenția cu efective de jandarmi se organizează și se efectuează potrivit planului de pază și protecție, întocmit de către conducătorii unităților beneficiare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268126_a_269455]
-
maximul general al închisorii. Tentativa se pedepsește. Înlesnirea evadării Articolul 270 Înlesnirea prin orice mijloace a evadării se pedepsește cu închisoare de la unu la 5 ani, iar dacă fapta s-a săvârșit de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Înlesnirea evadării în condițiile art. 269 alin. 2 se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani, iar dacă fapta este săvârșită de o persoană care avea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
a evadat, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Înlesnirea evadării în condițiile art. 269 alin. 2 se pedepsește cu închisoare de la 2 la 8 ani, iar dacă fapta este săvârșită de o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani. Înlesnirea evadării unei persoane reținute, arestate sau condamnate pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 10 ani, se pedepsește cu închisoare de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
reținute, arestate sau condamnate pentru o infracțiune pentru care legea prevede o pedeapsă mai mare de 10 ani, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 10 ani, iar dacă fapta este săvârșită de o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani. Înlesnirea evadării săvârșită din culpă, de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
iar dacă fapta este săvârșită de o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 12 ani. Înlesnirea evadării săvârșită din culpă, de către o persoană care avea îndatorirea de a păzi pe cel care a evadat, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani. Tentativa la faptele prevăzute în alin. 1, 2 și 3 se pedepsește. Nerespectarea hotărârilor judecătorești Articolul 271 Împotrivirea la executarea unei hotărâri judecătorești, prin amenințare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223088_a_224417]
-
nord se revarsă în sudul Dunării. Ei lasă în urmă o vagă autonomie peste care se întinde, alături de pretențiile Imperiului, numai "suzeranitatea" de caracter mongolic fiscal a hanului turanian din Panonia. Această stare de lucruri va dăinui, cu o Dunăre păzită de romani pe ambele maluri, până la apariția altor cete turanice, care fac același lucru ca și hunii, ei nu aduc nici o atingere acelei autonomii până la Justinian și după el. Pe când în Balcani barbarii cad unii peste alții, ostrogoții sălășluiesc aici
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
conform principiilor care duseseră la cîștigarea războiului împotriva Germaniei; acești ofițeri nu dispuneau de cunoștințele necesare predării tacticilor de gherilă. Soldații greci nu erau deci pregătiți să facă față adversarilor lor. Ei erau de asemenea foarte dispersați, armata trebuind să păzească frontierele, să supravegheze liniile de comunicație și să apere satele loiale. Pe lîngă aceasta, eficiența lor era afectată și de numeroasele amestecuri de natură politică în chestiuni legate de stabilirea strategiei și de numirea comandanților. Moralul soldatului de rînd era
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
din lăuntru” a fost însărcinată cu îndatorirea „ținerii în bună stare a drumurilor mari, și mai cu osebire a acelor ce ar aduce mai multă înlesnire și siguranție. Poduri de lemn sau de piatră se vor face, și se vor păzi de-a pururea în bună stare, peste râuri și pâraie și peste trecătoarele mlăștinoase”. Prin art. 158 s-a hotărât ca „Siretul și Prutul care curg de-a lungul țării spre amiazăzi și dau în Dunăre să slujească spre coborîrea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de plata lucrului”, în legătură cu așa-numiții „salahori” sau, cum li se mai spunea pe atunci în Moldova, „muncitori”. Plata lor însă era atât de scăzută față de valoarea muncii pe care o prestau, încât, probabil din această cauză, după angajare, erau păziți să nu fugă de către un „storoj” (paznic). Lucrătorii săpau gropile pentru stâlpi, așezau sârma și izolatorii, curățau, pârleau și îngropau stâlpii etc. Munca de pregătire și de control era executată de către ingineri, în majoritatea lor străini. Restul lucrărilor era lăsat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Statului din Iași, două contracte au fost încheiate cu doi țărani birnici, un contract cu un însurățel, un contract cu un țigan dezrobit, două contracte cu doi ruptași și unul cu un patentar. Aceștia și-au luat obligația de a păzi linia telegrafică pe o anumită întindere, să repare eventualele stricăciuni și să asculte de epistați. Contractele au fost încheiate pe o perioadă variind între unul și trei ani. Cantoniștii, potrivit acestor contracte, au primit bordeie pentru locuință, 120 prăjini loc
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a fost răspândită (inclusiv pe la ținuturi) o „carte de jurământ” către țarină, prin care autoritățile rusești cereau „de la pământeni” să jure că „voiesc și sunt datori, ca cel ce m-am supus de bună voie supt stăpânirea Măririi Sale [...] ca să păzesc din adevărată inima mea datoria cea credincioasă a supunerii Rusiei. Textul este ambiguu pentru că, pe de o parte, el nu conține explicit ideea de anexare, iar pe de altă parte, folosește termenii de supuși și stăpânire. În concepția feudală, cartea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fel ca și tinerele domnișoare, să respecte numeroase constrângeri, sociale și familiale. Dacă îi fusese permis să frecventeze femei măritate și prostituate, tânărul aristocrat se văzuse în schimb obligat să pună cruce domnișoarelor de vârsta sa. Acestea, crescute în izolare, păzite cu strașnicie, mereu însoțite, supravegheate, fuseseră pentru el niște fortărețe de necucerit. Negreșit, Julien întâlnise câteva fete de măritat prin saloanele mondene. Însă de acestea nu se putuse apropia în lipsa unor intenții matrimoniale precise. Fusese nevoit să se plieze codurilor
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
o presiune generală, imperiile centrale păreau zdruncinate. Intrarea în luptă a României trebuia, se pare, să consume înfrîngerea armatelor austriece și să dea o lovitură fatală puterii militare a inamicului. N-a fost așa". Frica a dominat: România nu putea păzi în același timp 700 de km de munți și 500 de km de Dunăre... Joffre declară: "Le trebuia o conducere a operațiilor și un stat-major ceva mai bun". Aliații se neliniștesc în privința evoluției politice, cer un guvern național și condamnă
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
preotul au venit să-i mulțumească comandantului armatei române pentru că asigură ordinea în țară. Regele României, care a inspectat recent această regiune, a primit peste tot mulțumiri din partea tuturor claselor sociale, care i-au felicitat pe români că i-au păzit de anarhie. Ungariei nu i s-a dat suficient impresia că a fost învinsă. Dacă ar fi fost așa, am fi fost astăzi în relații de pace cu ea". O întreagă frustrare a unei victorii îl conduce pe Brătianu, la
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
cercetări și s-a descoperit printre instigatori un număr mare de români de origine maghiară, unii care nici măcar nu lucrau la ateliere. Aceste evenimente provoacă o anume emoție la București. După cîteva săptămîni, agitația pare potolită, însă nodurile feroviare sînt păzite permanent de armată. Acum apar actorii debutanți: Gheorghiu-Dej, care va ajunge în fruntea partidului în 1945 și tînărul Nicolae Ceaușescu arestat la Craiova în 1934, în momentul în care se pregătea să depună mărturie în procesul capilor sindicaliști. Dacă destabilizarea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Prost, scrie: "În România, rușii vor avea de învins aversiunea pe care au inspirat-o dintotdeauna. Le va trebui timp pentru a forma cadre care să fie în măsură să țină bine țara în mîini. Ei vor trebui să se păzească să-i descurajeze pe cei 350.000 de români angajați împreună cu ei în operațiunile contra Germaniei". Cuvîntul de ordine este: totul pentru front. Istoricii români din epoca Ceaușescu vor demonstra că eliminarea forțelor germane de pe teritoriul statului român în numai
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
strămoșilor daci, pledoarie autohtonistă pentru construcția națiunii, o critică literară limitată la supraaprecierea operelor naționale, oscilează între tragic și ridicol. România pe care Ceaușescu o voia modernă este împietrită prin lipsa de reflecție asupra modernității. Desigur, nevoia de a se păzi de loviturile unei propagande care devoră cultura, nevoia de a găsi un loc care să nu fie exilul spre care conducea adeziunea la valorile politice liberale și democratice, a fost aceea care a îndemnat pe unii intelectuali spre o retragere
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
izolată pe vârful unei stânci, la care Locotenentul Drogo nu mai reușea să ajungă, devine un spațiu familiar dar și un teritoriu al himerelor, în care speranța absurdă a războiului tulbură mințile celor aflați în ea. Militarii care stăpânesc fortul, păzindu-l, devin, paradoxal, prizonierii acestuia. Fantasticul instaurat treptat începe să domine evenimentele, plasate de la început într-un spațiu vag, al misterului. Peisajul capătă din ce în ce mai mult atributele unui spațiu miraculos, în care siluetele munților conturate de razele lunii se transformă în
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ales trebuia cucerită și întărită pe câmpurile de bătălie. Poporul nostru a privit războiul de independență cu multă simpatie și l-a sprijinit din toate puterile, și cu toate mijloacele. Armata română a fost mobilizată și trimisă la Dunăre să păzească fluviul până la venirea oștilor ruse. Chiar din primele zile ea a angajat unele acțiuni împotriva turcilor, ajungând astfel armata rusă să treacă fluviul. După trecerea Dunării, armata rusă a început o mare ofensivă împotriva turcilor, reușind să-i împingă până la
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]