6,750 matches
-
vedere dezvoltarea comerțului. Situația politică tensionată simbolizată de Zidul Berlinului le limita, însă, posibilitatea de a aduce schimbări majore în comerțul româno-american979. În ianuarie 1962 președintele îl învesti pe William Crawford în funcția de ambasador al Americii în România, dîndu-i pașnica misiune de "a ne scuti de probleme... și de a menține interdicțiile"980. Crawford își luase, însă, angajamentul de a îmbunătăți relațiile între București și Washington și, beneficiind de anii de experiență din domeniul relațiilor cu țările est-europene și comuniste
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
declarației consta în natura ei publică. În esență, era o însumare a eforturilor lui Gheorghiu-Dej de a asigura României mai multă independență față de Moscova. Declarația menționa, printre altele, conflictul chino-sovietic și "Tratatul de la Moscova" și era un apel la coexistență pașnică, denuclearizare în Balcani și dezarmare mondială. Bazîndu-se pe citate din Marx și Lenin, România și-a declarat încă o dată adeziunea la principiile "Declarației de la Moscova", din 1960, ridicînd adeseori în slăvi virtuțile "principiilor independenței și suveranității naționale, egalității în drepturi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în fața Comisiei pentru Europa a Camerei Reprezentanților că America avea nevoie de o politică de diferențiere pentru a trage foloase de pe urma schimbărilor ce se făceau simțite în Europa de Est. "Tactica noastră constă în încurajarea acestei evoluții prin orice fel de contacte pașnice pe care le putem realiza"1100. Cu trei zile mai tîrziu, Dean Rusk a spus Comitetului de Relații Externe al Senatului că politica abordată de SUA în problema lumii comuniste avea trei obiective: a) să împiedice extinderea comunismului; b) să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cuvîntarea privind situația SUA, Johnson a anunțat că "națiunile est-europene, cuprinse de neliniște, încearcă să-și recapete, încetul cu încetul, identitatea. Guvernul american, cu ajutorul specialiștilor din domeniul forțelor de muncă și afacerilor, cercetează acum noi căi de dezvoltare a comerțului pașnic cu aceste țări"1139. În aceeași zi, Dean Rusk a declarat presei că Fabrica de Anvelope și Cauciuc Firestone și Universal Oil Products începuseră să încheie acorduri cu România pentru construirea unei fabrici de cauciuc și a unei uzine de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care era formulată Legea controlului exporturilor din 1962, chiar și cu acel amendament restrictiv, era destul de ambiguu pentru a permite acordarea unor licențe de export în scopuri constructive. Comitetul a constatat că cea mai "serioasă piedică" în calea dezvoltării comerțului pașnic cu țările comuniste europene era interdicția referitoare la acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Comitetul a declarat că "învestirea președintelui cu dreptul de a acorda sau retrage acest tratament protecționist este singurul pas esențial care ar permite guvernului să folosească
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1964, România și-a redus unilateral forțele armate de la 240.000 de oameni cu 20.000 și a redus durata serviciului militar de 24 de luni la 18. 1172 Astfel, România economisea bani și își materializa chemarea la o coexistență pașnică. Bucureștiul a mers și mai departe, pretinzînd că partea lui din bugetul Pactului de la Varșovia este excesivă. Prin aceste plîngeri, românii au reușit să-i determine pe sovietici să-și reducă semnificativ misiunea militară de legătură de la București. Pentru a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
7 octombrie, Johnson a promis să exercite, în continuare, "presiuni pentru legea privind acordarea, "Clauzei națiunii celei mai favorizate"". El a declarat că America trebuie "să se îndrepte de la concepția îngustă a coexistenței spre perspectiva mai largă a unei angajări pașnice" în relațiile cu popoarele est-europene. Președintele și-a făcut publică intenția de a reduce restricțiile de export pentru comerțul Est-Vest cu privire la sute de mărfuri nestrategice, de a permite Eximbank să extindă creditele pentru patru țări est-europene: Polonia, Cehoslovacia, Ungaria și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a evolua mersul războiului și a ajuns la concluzia că ar putea dura generații întregi pînă la capitularea Vietnamului de Nord. Strategia americană de bombardare nu dădea rezultate.1221 Pus în fața acestor fapte, Johnson a acceptat să caute o soluție pașnică pentru Vietnam. Pe 22 octombrie 1966, ambasadorul american la Națiunile Unite, Arthur Goldberg a avut, la New York, o întrevedere cu ministrul român de Externe, Corneliu Mănescu. România își exprimase mai demult dorința de a acționa ca mediator între Washington și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ei... îi sprijină pe dușmanii noștri din Vietnam." În februarie 1968, el le-a spus cîtorva adepți din Hillsboro, New Hampshire, că acești comuniști nu pot înțelege comerțul fără concesii. "Trebuie să ne folosim de această pîrghie colosală a comerțului pașnic... ca de un mijloc de liberalizare a politicii țărilor est-europene" 1250. În acest timp, comisia Ednei Kelly își continua audierile. Printre primii vorbitori s-a numărat și Paul Findley, din Illinois, care a lansat un apel pentru acordarea "Clauzei națiunii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Companiile americane atribuiau multe din deficiențele economice ale țării politicii de îngrădire a exporturilor practicate de Administrație. Legea Administrației exporturilor din 1969 limitase puterea de decizie a președintelui asupra articolelor cu dublă folosință, care puteau fi utilizate atît în scopuri pașnice, cît și militare. În majoritatea cazurilor, legea interzicea exportul acestora către țările comuniste. Lumea oamenilor de afaceri se opunea acestei hotărîri. Producătorii și exportatorii se plîngeau mai cu seamă de pierderile datorate faptului că anumite bunuri de consum puteau fi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în industriile producătoare de bunuri de consum. Și totuși, fără un climat internațional favorabil, nu se putea realiza nici o îmbunătățire pe plan intern. Gorbaciov era conștient de interdependența și multilateralitatea relațiilor internaționale contemporane 2369. El voia să facă din "coexistența pașnică" nu doar un subterfugiu tactic care să se consume într-o clipită, "într-o răsuflare", ci chiar obiectivul pe termen lung al politicii externe sovietice. O politică externă conflictuală nu era compatibilă cu îmbunătățirea nivelului de trai al consumatorului. Acesta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
chiar obiectivul pe termen lung al politicii externe sovietice. O politică externă conflictuală nu era compatibilă cu îmbunătățirea nivelului de trai al consumatorului. Acesta este și motivul pentru care Gorbaciov a optat pentru reducerea armamentului nuclear și rezolvarea conflictelor pe cale pașnică. Aceste schimbări aveau să se producă în timp, chiar prea mult timp, după unii critici; dar cert este că cel de-al 27-lea Congres al PCUS l-a adus pe cetățeanul sovietic în atenția Moscovei. El avea să se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
își dea viața pentru patriile lor, pășind spre moarte în comuniune cu stăpânii lor de clasă, este denunțat violent ca o contradicție în termeni (1910, pp. 130-131). Patriotismul și internaționalismul sunt logic inconciliabile, solidaritatea clasială și frăția națională neputând conviețui pașnic în cadrul niciunei societăți. Aceste principii puriste ale socialismului antipatriot trebuie clar enunțate, ca reacție fermă împotriva acelei "corcitură de internaționalism șovăielnic ce pretinde să concilieze patriotismul cu internaționalismul" (Hervé, 1910, p. 134). Trei sunt propozițiile care trebuie acceptate ca bazele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tur de scrutin în fața lui Emil Constantinescu (32,25% vs. 28,22%), turul al doilea avea să răstoarne ierarhia, Constantinescu întrunind majoritatea voturilor (54,41% vs. 45,59%). Aceste rezultate au prilejuit bifarea unei importante condiții procedurale a democrației: transferul pașnic al puterii. În pofida faptului că sub cupola CDR conviețuiau nu mai puțin de optsprezece organizații diferite (cele mai importante fiind totuși PNȚCD și PNL), mesajul politic secretat de coaliție era unul omogen, structurat în jurul unei serii de idei forță: anticomunism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care urmăresc protejarea mediului înconjurător; 4) este patriot și loial țării sale; 5) cunoaște istoria țării sale; 6) participă la activități care promovează drepturile omului; 7) muncește din greu; 8) votează la toate alegerile; 9) ar participa la un protest pașnic împotriva unei legi despre care crede că nu este corectă; 10) participă la activități de voluntariat în sprijinul unor oameni din societate; 11) se informează despre politică (ziare, radio, tv); 12) respectă reprezentanții guvernului; 13) discută despre politică; 14) este
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de la Bandung (1955, în Indonezia) unde au participat 29 de țări africane și asiatice. Rezoluția adoptată prevedea următoarele principii: dreptul popoarelor de a dispune de propria soartă, egalitatea tuturor națiunilor, neintervenția în treburile interne ale altor state, rezolvarea conflictelor pe cale pașnică, dezarmarea. În relațiile internaționale, tinerele state au optat pentru neutralitate, concretizată în mișcarea de nealiniere, refuzând aderarea la blocurile militare. Această conferință a proclamat nașterea Lumii a Treia. o în anul 1960, O.N.U. a adoptat Rezoluția 1514 prin
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Iugoslavia și Turcia); Gafencu avea o poziție asemănătoare celei americane, opusă unora vest europene, care propuneau doar unificarea Europei de Vest. Gafencu era de părere că țările est-europene se vor elibera de sub comunism. Gafencu se pronunța pentru menținerea unor relații pașnice cu U.R.S.S., stat căruia urma să-i revină, alături de Marea Britanie, un rol impoortant în asigurarea securității europene. 6. Studiu de caz: România în presa internațională după 1989 a) Imaginea României înainte de 1989 În ciuda măsurilor luate de regimul Ceaușescu, străinii
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
în dauna industriei ușoare; centralizarea și planificarea strictă a economiei pe perioade de câte 5 ani (planuri cincinale); represiune și teroare („Marea Teroare” din anii 1936 1939); Dintre conducătorii sovietici după 1953 amintim pe: Nikita Hrușciov (1958-1964) destalinizare și coexistență pașnică; Leonid Brejnev (1970 1982) „suveranitatea limitată” (lumea comunistă este indivizibilă iar apărarea ei este cauza comună a tuturor comuniștilor. Teoria justifică posibilitatea intervenției Armatei Roșii pentru suprimarea oricăror revolte anticomuniste.); Mihail Gorbaciov (1985 1991) a elaborat conceptele Perestroika (Restructurare) și
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
liberalizare reală a societății sovietice, deși mulți prizonieri politici au fost eliberați din lagărele de muncă iar cenzura a devenit mai relaxată; destalinizarea a avut trei scopuri principale: să justifice introducerea unor măsuri economice progresiste; să ajute la instituirea coexistenței pașnice cu Occidentul; să-i absolve pe Hrușciov și pe alți lideri sovietici ai momentului de complicitate la crimele și greșelile lui Stalin; După cel de-al doilea război mondial, acest regim de „democrație populară” s-a instalat în: Europa (România
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Tito adoptase calea sovietică în plan politic și economic, dar după ruptura cu Stalin (1948) a elaborat un nou sistem caracterizat prin slăbirea rolului statului și dezvoltarea asociaților libere de muncitori. A fost primul exemplu al unui „socialism național”. Coexistență pașnică acest concept a apărut după 1945, fiind formulat mai întâi la Conferința de la Bandung (1955), fiind preluat apoi de către Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri: democratic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
apărut după 1945, fiind formulat mai întâi la Conferința de la Bandung (1955), fiind preluat apoi de către Hrușciov în 1956 ca să definească noua politică externă a U.R.S.S.-ului; concetul înseamnă recunoașterea reciprocă între cele două blocuri: democratic și comunist; coexistența pașnică nu a pus capăt competiției dintre cele două superputeri, ci doar a atenuat Războiul Rece; Perestroika înseamnă „reconstrucție”, „restructurare”, adică tentativa de reformare a sistemului comunist sovietic încercată de Mihail Gorbaciov după 1986, la un an după ce a devenit secretarul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
au devenit membre mai târziu (Germania 1926; URSS 1934;) se prevedeau mai ales sancțiuni morale și economice; neînțelegerile dintre marile puteri; Sediul: Geneva ( Elveția ); Obiective: dezvoltarea colaborării dintre state; promovarea păcii și a securității colective; soluționarea neînțelegerilor dintre state pe cale pașnică; respectarea tratatelor de pace; Organisme de conducere: Adunarea Generală reunea reprezentanții tutturor statelor membre; Consiliul era compus din 5 membri permanenți (Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, China) și 9 membri nepermanenți. Secretariatul era condus de un Secretar General; Curtea Internațională de
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
Națiunilor Unite Organizația Națiunilor Unite a luat naștere la Conferința de la San Francisco (25 aprilie-26 iunie 1945) unde au participat 51 de state. A fost adoptată Carta ONU care stabilește scopurile organizației: menținerea păcii și securității internaționale; impunerea rezolvării pe cale pașnică a neînțelegerilor dintre state; cooperarea internațională; respectarea drepturilor și libertăților omului; Ca mijloace de impunere a acestor obiective sunt prevăzute sancțiuni politice și economice, precum și o forță militară internațională (Căștile albastre sau Trupele Păcii). Tatăl spiritual al acestei organizații este
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
O., ci, mai ales, ca urmare a admiterii statului R.F.G. în N.A.T.O. Statele membre se angajau să se apere reciproc în cazul unui atac, se angajau să nu utilizeze forța în relațiile internaționale, să rezolve orice problemă numai pe cale pașnică, să nu intervină în afacerile interne ale statelor membre, să respecte suveranitatea și independența. Aceste principii au fost încălcate în cazul intervențiilor din Ungaria și Cehoslovacia. Iugoslavia nu a făcut parte din această alianță. Tratatul a fost semnat la Varșovia
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
ȘI CULTURALĂ Titlul acestui capitol se abate, oarecum, de la regula obișnuită a tratării și problematizării istoriei în lucrările de gen. Dar ne asumăm riscul nonconformismului din nevoia economisirii spațiului și pe considerentul că activitățile ostășești, de pildă, ca și frământările-sociale, pașnice ori violente, precum și viața spirituală - bisericească, școlară - nu pot și nu trebuie rupte și scoase din câmpul socialului, ca fiind distincte de acesta. Socotim că forma, ordinea prezentării faptelor și evenimentelor din acest câmp nu vor impieta prea mult conținutul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]