7,887 matches
-
Ascultând. Deci iată al doilea lucru trebuincios: ascultarea. Și de cine să ascultăm? De Dumnezeu, de Biserica sa în capul căreia a pus pe sf. Petru și al cărui urmaș este Papa de la Roma. Așadar dacă ne învață să păzim poruncile lui Dumnezeu și poruncile Bisericii, trebuie să le păzim, și prin urmare trebuie să-l ascultăm, pentru că el ne învață în numele lui Cristos. Și dacă de cristos trebuie să ascultăm, pentru că este Făcătorul și Răscumpărătorul nostru, apoi trebuie să ascultăm
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
doilea lucru trebuincios: ascultarea. Și de cine să ascultăm? De Dumnezeu, de Biserica sa în capul căreia a pus pe sf. Petru și al cărui urmaș este Papa de la Roma. Așadar dacă ne învață să păzim poruncile lui Dumnezeu și poruncile Bisericii, trebuie să le păzim, și prin urmare trebuie să-l ascultăm, pentru că el ne învață în numele lui Cristos. Și dacă de cristos trebuie să ascultăm, pentru că este Făcătorul și Răscumpărătorul nostru, apoi trebuie să ascultăm și de Papa pe
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
în numele lui Cristos. Și dacă de cristos trebuie să ascultăm, pentru că este Făcătorul și Răscumpărătorul nostru, apoi trebuie să ascultăm și de Papa pe care și l-a făcut Reprezentantul său pe pământ. Una este a asculta și a auzi porunca cuiva și alta este a o pune în practică. Deci iată nevoia de a folosi pentru mântuire și al treilea mijloc care este, punerea în practică sau îndeplinirea celor auzite. Ne învață Biserica să cinstim pe Dumnezeu, să nu blestemăm
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
de mare și de nestăvilită încât condiționezi venirea lor la tine de aducerea unui dar, a unui cadou sau a unui peșcheș? Pentru ce să-ți plătim tributul acesta, Doamne, suntem sub stăpânire turcească? Cum să înțelegem această interdicție sau poruncă aberantă??! Și ce anume ai vrea să-ți aduc? Care sunt articolele de care ai avea strictă nevoie? Ce-ți lipsește cel mai mult? Ai nevoie de un celular? Sau poate de un laptop? Ori calculator? Poate ai nevoie de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
că veți fi răsplătiți... Nu! Moartea cu viața a stins toată plăcerea Cel ce în astă lume a dus numai durerea Nimic n-are dincolo, căci morți sunt cei muriți." (M. Eminescu) 2. Crivățul dezlănțuit și consecințele imprevizibile ale încălcării poruncii: "să nu furi!" Când amintirile-n trecut Încearcă să mă cheme, Pe drumul vechi și cunoscut Mai trec din vreme-n vreme." (M. Eminescu) Într-o după-amiază târzie de toamnă, mama Dumnezeu s-o ierte! ne-a chemat pe cei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
odată, cândva, rostiseră și ele solemnul și emoționantul "Jurământ" a lui Hipocrate: "Jur pe Apollo medicul, pe Esculap, pe Higea și Panacea și pe toți zeii și zeițele, pe care îi iau ca martori, că voi îndeplini acest jurământ și poruncile lui, pe cât mă ajută forțele și rațiunea..." Momentul doi era golirea scuipătorilor și spălarea lor. Era îngrozitor, de-a dreptul insuportabil! Obiectele acestea erau niște vase având dimensiunea unor castroane țărănești, confecționate din tablă zincată, prezentându-se sub forma a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a prăbușit pe mine Strivindu-mă sălbatic sub valuri de rușine. Și sufletul și trupul atâta m-au durut Încât doream ca mama să nu mă fi născut. Preabunule, mă iartă; mă rog să te înduri C-am încălcat divina poruncă "Să nu furi!" Dar crede-mă, Stăpâne, îți spun cu-adevărat Nu din obișnuință, de foame am furat... 6. La moară la Jianu sau sfârșitul unei etape dificile Crivățul încetase de două zile, însă drumurile nu se desfundaseră încă. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
Familia: Lică, Victor, Țuki, Mircea, Mitana (soția lui Mircea), Radu, mama, Bebi, tata. Cuprins George Țâra Un roman al destinului 5 Caietul numărul 3 11 1. Tizicul sau reciclarea materiei arse 15 2. Crivățul dezlănțuit și consecințele imprevizibile ale încălcării poruncii: "să nu furi!" 31 3. O scurtă și edificatoare vizită în subsolul iadului 32 4. Vizita bătrânei doamne sau vizibile discrepanțe sociale 32 5. Tentația rușinoasă sau diavolul nu face mănăstire 32 6. La moară la Jianu sau sfârșitul unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
ideii sioniste. Câteva idei bune de reținut și de rumegat, prinse fugar pe hârtie, referitoare la noțiunea de exil în iudaism: 1. De ce nu s-au întors toți evreii din exilul babilonian: pentru că că exilul este o experiență constitutivă, o poruncă divină. A te defini ca evreu înseamnă a accepta firesc exilul și a începe astfel să crezi în salvarea omenirii. 2. Ajungem astfel la un alt sens al exilului iudaic: salvarea celorlalte națiuni, prin scântei ale Divinității răspândite peste tot
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
de neconceput...” - apreciază specialiștii. Merckx nu are încă sclavi conștienți, Merckx încă nu impune ascultarea și frica, orgoliul lui încă nu e terorizant, Merckx încă nu a ajuns un dictator, un stăpân, primul la mâncare, primul la idee, primul la poruncă. „Îi lipsește o anumită maturizare, dar asta va veni cu timpul...” apreciază antrenorul Drissens, cel care-l conducea altă dată pe Van Looy. Îl cred: ca la orice mare tânăr scriitor, maturizarea va veni la Merckx când va ști dintr-
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
avântul de luptă al mulțimilor conduse de Partid. ...Îmi țiuie în urechi gloanțele trase de legionari împotriva conducătorilor noștri; văd caldarâmul roșit de sângele oamenilor tineri, culcați la pământ de salvele trase din palat și din ministerul de Interne, la porunca sângerosului călău Rădescu. ...Cât a trecut de la 6 Martie 1945 și până azi? Un secol? Un mileniu? Uneori am sentimentul că a fost ieri, alteori această filă de calendar, în chenar de aur, mi se pare a se așeza lângă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
actualitate vă pasionează și considerați că ar fi bine să intre în preocupările literaturii noastre?“, în Viața românească din decembrie 1957) RPR devenită spectacol shakespearian (notă V. I.) „Năzuința legitimă a artistului, originalitatea, nu poate fi împlinită decât ascultând de porunca zilei noastre. Este incontestabil că în zona socialismului, și deci în țara noastră, au loc procese pe care istoria le cunoaște numai în momentele ei de «grație», în cursul revoluțiilor. Situațiile în care socialismul pune omul, cerințele sale față de om
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ce se produce, fără cea mai neînsemnată rezervă sau sincopă, în fiece clipă: voința neabătută, inepuizabilă, întreagă, care conduce munca sa, dictându-i atâtea sacrificii, voință a omului împovărat de o misiune, de un mandat, ale căror exigențe, ale căror porunci sunt, teoretic și practic, nelimitate.“ (Teatrul, ianuarie 1978) POPESCU-GOPO Ion „Creatorii filmului românesc, alături de creatorii din celelalte domenii ale artei, înțeleg cu tot mai deplină maturitate, menirea, înaltele îndatoriri față de popor, față de patria noastră, față de prezentul și față de viitorul ei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și publicist „Fiul superb al unei generații Veni pe lume iarna - ca bărbații Acestei țări ca un inel, o țară, La care înnimbând Carpații Destinul lor e piatră rară. Veni pe lume iarna, ca bărbații, Să nfăptuiască-un gând, ca o poruncă De la strămoși. În bătălii se-aruncă Precum Bălcescu nemurindu-și visul Sufletul nostru să-i cunoască slova, scrisul, Inima noastră să-i urmeze fapta.“ („Inima noastră să-i urmeze fapta“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p.
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dăduseră gata mai mult pe mine decât pe mama. Cum mă dăduseră gata și băieții ăia exaltați și nebuni cu cămășile lor verzi, pe care eu nu-i puteam vedea decât ca eroi și martiri, fiindcă așa scria și-n Porunca vremii, și-n Bunavestire, până când am văzut cu ochii mei că, de fapt, eroii și martirii erau acei domni „cu fețele lor de europeni“ pe care haitele de legionari îi lăsaseră ciuruiți de gloanțe, cu trupurile profanate pe caldarâm. O
Tovarășe de drum. Experiența feminină în comunism by Radu Pavel Gheo, Dan Lungu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2262_a_3587]
-
câțiva oameni au luat cunoștință de ele pentru că le duceam personal la redacții. Și desigur că i-am deranjat pe mulți pungași cu aceste scrieri. La un moment dat, văzând că nu se prea produce vreo reacție, așa cum mă așteptam, (porunca din tenebre era să fiu ignorat), m-am întrebat dacă folosește la ceva această acțiune? Trebuie să spun că m-am apucat din nou de scris prin ’90-91, când datorită sărăciei, vedeam copiii care se uitau cu jind la vreo
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
Amlașului și Făgărașului Herțeg, A binevoit Domnia mea cu a sa bunăvoință, cu inima mea curată și luminată și am dăruit această atotcinstită și cu frumoasă față și prea cinstită, care este deasupra tuturor cinstelor și darurilor, aceasta de față poruncă a Domniei mele, jupanului Stoica Naneș și vărului lui Tatomir și nepoților lui, Manea și Stoica cu (..... loc șters, ilizibil pe original) și nepotului (....) Manea, ca să le fie lor satele anume : jumătate din (....) și jumătate din Sătlani și Râușorul tot
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
după muncile și după milosteniile Domniei mele, pentru că cine s-a încumeta să-i împiedice și cu un fir de păr, unul ca acela va primi mare rău și urgie dela domnia mea, ca un necredincios și batjocoritor al acestei porunci a domniei mele. Blestem pune Domnia mea, ca după moartea Domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Țării Românești sau din rodul inimii Domniei mele sau pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
ca după moartea Domniei mele, pe cine va alege Domnul Dumnezeu să fie domn al Țării Românești sau din rodul inimii Domniei mele sau pentru păcatele noastre, din alt neam, dacă va cinsti și va înnoi și va întări această poruncă a Domniei mele, și pe acela Domnul Dumnezeu să-l cinstească și să-l păzească și să-l întărească în domnia lui. Dacă însă va risipi și nu va întări, și pe acela domnul Dumnezeu să-l ucidă aici cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
să aibă parte cu Iuda și cu Arie și cu alți iudei care au strigat asupra Dumnezeului nostru Iisus Hristos și-au spus (....) sângele lui asupra lor și copiilor lor, ceea ce este și va fi în veci, amin. Martorii acestei porunci a Domniei mele : Jupan Neagu (....), vornic, Jupan Dragomir al lui Manea, Jupan Cazan al lui Sahac, Jupan Neagoie al lui Borcea, Jupan Furdui logofăt, Piper stolnic, Stan spătar, Vâlcu vistier, Vintilă Paharnic, Comis Drăghici stratornic (....) unea. Și eu, Proica am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
când cheamă oamenii la judecată îi țin acolo câte 2-3 zile și vin acasă fără ispravă, ceea ce nu puțină pagubă ne aduce, îndeosebi vara când ne pierdem timpul de lucru în câmp, se întâmplă deseori că solgăbirăul nu aduce însuși porunca ci o trimite prin altcineva care o aduce în ziua în care ar trebui să fim de față, și dacă nu sosim îndată, ne mână imediat vitele.... Noi sătenii nu știm precis să spunem din ce cauză se pustiește țara
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a stărui, ca copiii în Biserica sa stea evlavioși; - a propune invetiaturile scolare amesuratu Instructiunei din 17 Septembre 1862. Nr. sc. 45.; i se opresce lui a ceti cârți șî scrieri periodice seu Jurnale, care ca primejdiose seu însemnatu prin porunca bisericesca, seu episcopesca seu șî politica; a nu se întovarășî cu omeni neodicniti, șî turburatori; prin urmare este datoriu a se feri de reu șî a face bine, a se cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cuprinde de cetirea Circulareloru privitore la treba scolara, șî cu cetirea cârtiloru bisericesci șî ale altoru sfinti Parînti, precum șî cu cetirea altoru cârti pedagogice, care i se recomenda dela Supremulu Inspectoratulu scolariu. Și pâna cându se (va) purta amesuratu poruncilor mai Mariloru sei bisericesci șî politicesci, pâna atunci sa se bucure de cinstea și folosulu Dregătoriei descalesci la Obscea mai susu disa. Sibiiu în 3 Octobre 1866 Andreiu Baronu de Siaguna din mila lui Dumnedieu, Archiepiscopu și Mitropolitu alu Româniloru
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
vreme rea, fie într-un spațiu deschis din imediata apropiere a acesteia. De aceea în toată dumineca, din oricare familie, măcar unul dintre membri, musai, trebuia să participe la slujba religioasă pentru ca tot omul să fie la curent cu «ce porunci s-au mai dat dela stăpânire». Obiceiul acesta al comunicării săptămânale a poruncilor s-a practicat până acum o jumătate de secol, renunțându-se la el în octombrie 1950, moment în care cele două sate s-au mai unificat odată
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
aceea în toată dumineca, din oricare familie, măcar unul dintre membri, musai, trebuia să participe la slujba religioasă pentru ca tot omul să fie la curent cu «ce porunci s-au mai dat dela stăpânire». Obiceiul acesta al comunicării săptămânale a poruncilor s-a practicat până acum o jumătate de secol, renunțându-se la el în octombrie 1950, moment în care cele două sate s-au mai unificat odată, de atunci încoace comunicările primăriei făcându-se prin afișaje sau din om în
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]