7,321 matches
-
4. Balaci, Alexandru, Boccaccio, Editura Albatros, București, 1976. 5. Idem, Dante Alighieri, Editura Tineretului, București, 1966. 6. Idem, Francesco Petrarca, Editura Tineretului, București, 1968. 7. Barthes, Roland, Romanul scriiturii, antologie, selecție de texte și traducere Adriana Babeți și Delia șepețean-Vasiliu, prefață de A. Babeți, postfață D. șepețean-Vasiliu, Editura Univers, București, 1987. 8. Bălan, Aurelia Mihailovici, Dicționar onomastic creștin. Repere etimologice și martirologice, Editura Minerva, București, 2003. 9. Berence, Fred, Renașterea italiană, vol. I II, traducere de Maria Carpov, cuvânt către cititor
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Cambridge, 1980. 15. Idem, The Canterbury Tales: Overview, în Reference Guide to English Literature, 2nd ed., edited by D. L. Kirkpatrick, St. James Press, 1991. 16. Burckhardt, Jakob, Cultura Renașterii în Italia, vol. III, traducere de N. Balotă și Gh. Ciorogaru, prefață, tabele cronologice, note și indici de Nicolae Balotă, Editura pentru Literatură, București, 1969. 289 17. Burke, Peter, Renașterea, traducere Radu Săndulescu, Editura All, București, 1998. 18. Chevalier, Jean, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri. Mituri, vise, obiceiuri, gesturi, forme, figuri, culori
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
reedita - ocazie bună să fac unele mici corecții, dar și câteva adaosuri necesare, cu informația ieșită la iveală prin bunăvoința unor prieteni cărora nu încetez a le mulțumi, dar și prin rezultatele unor investigații proprii. Am vrut să intitulez această prefață „De la setea de adevăr - la teama de adevăr”, pentru că am constatat, tot revăzând izvoarele, că apropierea de subiectul ca atare, de viața adevărată a lui Eminescu adică, vine dintr-o sete generală de cunoaștere - dar teama mărește prudența cu cât
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
îngrijit și mai bine și poate salvat. Căci nu poate fi durere mai mare decât aceea de-a pierde pe geniul poetic cel mai mare care l-a produs țara și rasa noastră la 40 de ani. D.Ibrăileanu în prefața ce-a scris-o la ediția completă a poeziilor lui Eminescu face o observație justă: Ce și cât ar mai fi produs Eminescu dacă ar fi trăit cât Goethe? Destăinuirile științifice pe care d. dr. Vineș le-a dat asupra
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
l pun sub incidența plagiatului sau lucrări slabe, vădind o minte răvășită, cum ar fi „Sara pe deal” - și oricât ar fi trăit în continuare, după 1889, n-ar mai fi fost capabil de creații noi. Vorbele lui din amintita „Prefață” sunt înțelese „ziaristic”, adică aproape invers: „Avem convingerea nezdruncinată că, dacă mai trăia sănătos încă douăzeci de ani, el ar fi fost considerat fără putință de contestare ca unul din cei mai mari creatori de poezii din întreaga literatură a
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
ar exista”). Deci: nu dacă ar fi trăit Eminescu cât Goethe ci dacă Goethe trăia cât Eminescu ceea ce este altceva. Ibrăileanu pune, apoi, această condiție neîmplinită, după părerea sa, de Eminescu:,,dacă mai trăia sănătos încă douăzeci de ani”. Această „Prefață” a lui Ibrăileanu a impresionat contemporanii și ne impresionează și pe noi astăzi rămânând textul cel mai condensat ce-l proiectează pe Eminescu în valoare estetică universală. Nevoia de șabloane, de sloganuri liniștitoare, de adevăruri certe privind rolul fatalității în
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la ediția a treia A.D. Xenopol declară că nu mai participă la tipărire), devenită cartea populară a lui Eminescu, ieftină, în tiraj de masă, accesibilă mai ales tinerilor. Tot în 1893, Frații Șaraga scot ediția Mihail Eminescu: Diverse. Cu o prefață de I.L. Caragiale (cuprinzând textele acestuia „în Nirvana”, „Ironie” și „Două note”) cu o parte din proza ziaristică a poetului și cu o anexă cuprinzând „Diferite acte” oferite spre publicare de către Cornelia Emilian ca să justifice banii strânși prin chetele organizate
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
publica în volumele sale. De data aceasta el afirmă pentru unele scrisori că: „...se găsesc în posesiunea d lui inginer Dimitrie Șt. Emilian și a doamnei Cornelia Emilian, București, fiul și fiica lui Ștefan și Corneliei Emilian.” (p.269). În prefață, mai explicit și deosebit de protocolar: „Originalele (...) se păstrează cu evlavioasă grijă de către descendenții familiei Ștefan și Cornelia Emilian, dl. inginer Dimitrie Șt.Emilian și domnișoara Cornelia Emilian, domiciliați în București. Cu aceeași mărinimie care caracterizează acțiunea părinților pentru ajutorarea lui
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
icoană de lumină”. Anul este scris cu creionul în manuscris, probabil de către Veronica Micle (Vezi „Dulcea mea doamnă / Eminul meu iubit”, Corespondență inedită Mihai Eminescu - Veronica Micle, Scriosori din arhiva familiei Graziela și Vasile Grigorcea, Ediție îngrijită, transcriere, note și prefață de Christina Zarifopol-Illias, Ed. Polirom, 200, p. 342; am întregit numai virgula, pe care o pune și primul editor și o păstrează, de asemenea, și ediția academică, vezi O.XVI, p.195). Eduard Gruber elimină cuvintele subliniate de noi și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la Editura Fides din Iași, în anul 2000, într-o ediție critică de D-na Petruța Spânu: „Mihail Eminescu: Poezii / Poèmes, Cuvânt înainte: Septime Gorceix. Selecție, traducere și prefață: Nicolae Iorga, Septime Gorceix. Postfață, note, traducerea Cuvântului înainte și a Prefeței: Petruța Spânu”, Fides, 2000. Este o carte actuală scoasă cu prilejul „Anului Eminescu” și cităm, în traducerea editoarei, ce spune Septime Gorceix despre elaborarea ei în anul 1919: „Fiind prizonier de război framncez /de/ pe frontul de la Verdun, după două
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
et pratique sur la discursivité, Editura Universității Suceava, Suceava, 2002. ARISTOTEL, Poetica, Studiu introductiv, traducere și comentarii de D. M. Pippidi, Editura Academiei RSR, București, 1965. BACHELARD, Gaston, Aerul și visele, Eseu despre imaginația mișcării, traducere de Irina Mavrodin, în loc de prefață Dubla legitimitate de Jean Starobinski, traducere de Angela Martin, Editura Univers, București, 1997. BACHELARD, Gaston, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1995. BACHELARD, Gaston, Poetica spațiului, traducere de Irina Bădescu, Prefață de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
2007. BRÂNCUȘ, Grigore, Istoria cuvintelor, Unitate de limbă și cultură românească, Editura Coresi, București, 1991. BURGOS, Jean, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003. BURGOS, Jean, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și Micaela Duda, prefață de Gabriela Duda, Editura Univers, București, 1988. CAILLOIS, Roger, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Micaela Duda, prefață de Gabriela Duda, Editura Univers, București, 1988. CAILLOIS, Roger, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CARAMAN, Petru, Colindatul la români, slavi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident, Édition Gallimard, Paris, 1992. DONOSE, Vasile, Imaginarul real, Editura Muzicală, București, 1990. DURAND, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977. DURAND, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999. ECO, Umberto, Sémiotique et philosophie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere de Alexandra Beldescu, București, Editura Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Sacrul și profanul, traducere de Brândușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1995. ELIADE, Mircea, Tratat de istorie a religiilor, cu o Prefață de Georges Dumézil și un Cuvânt înainte al autorului, traducere de Mariana Noica, Editura Humanitas, București, 1992. * * *, Enciclopedia de filozofie și științe umane, traducere de Luminița Cosma, Editura ALL, București, 2002. FOUCAULT, Michel, L`archeologie du savoir, Édition Gallimard, Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
introductiv și note de Ion Pascadi, Editura Științifică, București, 1972. RICOEUR, Paul, Metafora vie, traducere și cuvânt înainte de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1984. ROUSSEAU, Jean-Jacques, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și comentariu de Eugen Munteanu, Editura Polirom, Iași, 1999. SARTRE, Jean-Paul, L`imaginaire, Psychologie phénoménologique de l`imagination, Édition revue par Arlette Elkaïm Sartre, Édition Gallimard, Paris, 1986. SEGRE, Cesare, Istorie-cultură-critică, în românește de Ștefania Mincu, Editura Univers, București, 1986
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
1983. CARAMAN, Petru, Descolindatul în Orientul și sud-estul Europei, Studiu de folclor comparat, Ediție îngrijită și postfață de Ion H. Ciubotaru, Editura Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași, 1997. CARAMAN, Petru, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984. CARAMAN, Petru, Studii de folclor, vol. II, Ediție îngrijită de Viorica Săvulescu, Studiu introductiv și Tabel cronologic de Iordan Datcu, Editura Minerva, București, 1988. CERNĂUȚEANU, Viorica, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sartre, L`imaginaire, Psychologie phénoménologique de l`imagination, Édition revue par Arlette Elkaïm Sartre, Édition Gallimard, Paris, 1986, p. 239. 11 Ibidem, p. 170. 12 Ibid.em p. 167. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, prefață și postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 27. 14 Ibidem, p. 471. 15 Ibidem, p. 47. 16 Gilbert Durand, Aventurile imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imaginii. Imaginația simbolică. Imaginarul, Ediție coordonată de Dan Petrescu, traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, Editura Nemira, București, 1999, p. 125. 17 Gaston Bachelard, Aerul și visele, Eseu despre imaginația mișcării, traducere de Irina Mavrodin, în loc de prefață Dubla legitimitate de Jean Starobinski, traducere de Angela Martin, Editura Univers, București, 1997, p. 49. 18 Ibidem, p. 184. 19 Ibidem, p. 5. 20 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Eseu despre imaginația materiei, traducere de Irina Mavrodin, Editura Univers, București, 1995, p. 22. 21 Jean Burgos, Imaginar și creație, volum tradus în cadrul Cercului traducătorilor din Universitatea "Ștefan cel Mare", Suceava, coordonator Muguraș Constantinescu și Elena Brândușa Steiciuc, cu o prefață de Muguraș Constantinescu, Editura Univers, București, 2003, p. 61. 22 Muguraș Constantinescu, Prefață la Jean Burgos, Imaginar și creație, Ed. cit., p. 9. 23 Ibidem, p.12. 24 Jean Burgos, Pentru o poetică a imaginarului, traducere de Gabriela Duda și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și ideilor religioase, vol. II, Ed. cit., p. 110. 79 Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei RSR, București, 1985, p. 471. 80 Ibidem, pp. 450-451. 81 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală , traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, Editura Univers, București, 1977, p. 302. 82 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol I, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum I.O., București, 1998
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
65. 104 Ibidem, p. 332. 105 V. Roger Caillois, Eseuri despre imaginație, în românește de Viorel Grecu, Prefață de Paul Cornea, Editura Univers, București, 1975, I, pp. 30-204. 106 Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 453. 107 Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și comentariu de Eugen Munteanu, Editura Polirom, Iași, 1999, v. Nota
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Cf. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, traducere de Marcel Aderca, Prefață și Postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 453. 107 Jean-Jacques Rousseau, Eseu despre originea limbilor, Unde se vorbește despre melodie și despre imitația muzicală, traducere, prefață și comentariu de Eugen Munteanu, Editura Polirom, Iași, 1999, v. Nota 131 de la Cap. al XIII-lea, p.129. 108 Ibidem, p. 65. 109 v. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Ed. cit., p. 278. 110 Ludwig Wittgenstein, Tractatus logico-philosophicus
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. II, p. 14. 174 Ibidem, p. 15. 175 Ibidem, p. 16. 176 Ibidem, p. 16. 177 Ibidem, pp. 17-18. 178 Gaston Bachelard, Aerul și visele, Eseu despre imaginația mișcării, traducere de Irina Mavrodin, În loc de prefață: Dubla legitimitate de Jean Starobinski, traducere de Angela Martin, Editura Univers, București, 1997, p. 11. 179 Ibidem, p. 15. 180 Ibidem p. 105. 181 Ibidem, p. 169. 182 Ibidem p. 218 183 Gaston Bachelard, Psihanaliza focului, traducere de Lucia Ruxandra
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
41. 248 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Buddha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 18. 249 Petru Caraman, Pământ și apă, Contribuție etnologică la studiul simbolisticii eminesciene, Ediție, prefață, note și indice de Gheorghe Drăgan, Editura Junimea, Iași, 1984, pp. 62-63. 250 Ibidem, pp. 114-115. 251 Ibidem, p. 112. 252 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Ed. cit., p. 41. 253 Nicolae Macovei, mss. 254 S. Fl. Marian, Nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]