7,890 matches
-
tehnician, care dă un nou suflu mecanismelor de implementare a politicilor publice pentru romi. Odată cu adoptarea strategiei, expertiza organizațiilor din cadrul societății civile rome era expres cerută de reprezentanții Delegației Comisiei Europene și ai directoratelor generale din cadrul Comisiei Europene. Cunoașterea În profunzime a principalelor prevederi ale strategiei și a principalelor politici europene În domeniu erau necesare, favorizând crearea și utilizarea unui limbaj pur tehnic, pentru o mai bună implementare a strategiei. În acest sens, societatea civilă romă a suferit o serie de
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
controlate” . Guvernanța corporativă este un concept care a intrat în literatura de specialitate și în buna practică în domeniu în ultimele două decenii. Descrierea simplă de către Cadbury, ca modul în care organizațiile sunt direcționate și conduse, conține elemente de mare profunzime și face trimitere la performanță, care este o preocupare majoră a oricărei organizații. Organizațiile trebuie să adere la toate conceptele, principiile, standardele și reglementările guvernanței corporative, pentru a fi evaluate și a atinge politicile și performanțele relevante așteptate, iar codurile
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Din analiza acestui chestionar de evaluare a activității comitetului de audit rezultă, fără îndoială, importanța covârșitoare ce revine membrilor comitetului de audit. Din aceste considerente, se impune ca organizarea și implementarea unui asemenea comitet să reprezinte un proces de mare profunzime din partea Consiliilor de administrație ale organizațiilor, având în vedere amploarea și complexitatea responsabilităților ce le revin, dar și pentru a beneficia de asigurarea suplimentară pe care o oferă pilonul 5 al guvernanței corporative, prezentate în figura 1.3, care este
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
ilustre, mai puțin comentată, deși cuprinde nume precum Virgil Mazilescu, Marius Robescu, Emil Brumaru, Vasile Vlad, Adrian Popescu, Nicolae Ioana ș.a. „Mașinăria hermeneutică” a criticului (Adrian Dinu Rachieru) funcționează și de această dată cu eficiență, argumentând convingător și nuanțat originalitatea, profunzimea și valoarea poeților interpretați. SCRIERI: Universuri imaginare, București, 1981; Forme literare, București, 1993; I. Heliade-Rădulescu, un Atlas al poeziei, București, 1995; Eminescu după Eminescu, București, 2000; Incursiuni critice, I-II, București, 2001-2003; Al doilea val. Generația Hyperion, vol. I: Poezia
DUGNEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286893_a_288222]
-
marginea împărăției (1983) cuprinde, pe lângă poeziile din cele două volume anterioare, și câteva postume, definitivate pentru tipar de autor, texte care surprind prin grija pentru formă, rima și ritmul, ignorate până acum, fiind riguros respectate. Fără să piardă nimic din profunzime, din încărcătura ideatică, poezia devine astfel o incantație plină de dramatism. SCRIERI: Tăgade, București, 1970; Ceremoniile, București, 1978; La marginea împărăției, postfață Mircea Scarlat, București, 1983. Repere bibliografice: Ilie Constantin, „Tăgade”, RL, 1970, 43; Nicolae Baltag, „Tăgade”, „Scânteia tineretului”, 1970
GRIGORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287355_a_288684]
-
piese de teatru unde rolul esențial Îl avea, Întodeauna, limbajul cenzurat pînă la stadiul retoricii rebarbative a unor personaje, altminteri, fantoșe. După ce enunță cele patru Înlocuiri prin care o poetică, a ordinii, a suprafeței, este Înlocuită cu o alta, a profunzimii (reprezentarea cu expresia, de filieră foucaldiană), capitolele cărții urmăresc termenii contradicțiilor literaturii ca ipostaze ale conflictului dintre principiul reprezentativ și cel expresiv. Genul „fără gen” luat mai mereu drept exemplu este romanul. Jacques Rancière demonstrează că marea literatură „realistă” are
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
de gîndire, cu cît cuvîntul se lipește deasupra și dispare, cu atît e mai frumos.” Cuvintele nu mai vin astfel să reprezinte o realitate, ci să traducă o expresie, la fel ca În poezie. Expresia, față de reprezentare, presupune ascunderea, o profunzime inaccesibilă și, deci, un vid. Spre deosebire atît de proza realistă cît și de poezia romantică, expresia astfel formulată tinde spre autarhie. Acel ceva a cărei expresie este rămîne mereu un ceva, o ființă, niciodată ipostaziată pentru că neîntruchipabilă. Aceasta este
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
al asociației libere, fără a manifesta Însă voință de insolit. Eul autoficțiunii e cu atît mai insistent cu cît contextul existenței sale este mai sărac. Eul autoficțiunii nu se expune ca formare, ca bildung. El este doar prezență, suprafață, nu profunzime, trecutul lui nu apare decît ca citat În prezent, drept combustibil pentru expresia prezenței. E adevărat că, nu arareori, o autoficțiune are un conținut ideologic pronunțat - motiv pentru care Marie Darrieussecq introdusese criteriul materializării simblice: la un moment dat, scriitorul
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
care se referă permanent la ea Însăși, incapabilă să se atașeze defintiv de o reprezentare și condamnată la statutul de semnificant. La Întrebarea eului autoficționalist “cine sînt eu?”, tocmai imprimarea pe pagină a Întrebării constituie răspunsul. Eul acesta nu are profunzime, doar suprafață (de acoperit). Să luăm afirmațiile referitoare la discursul personal: “Scrisul bate experiența” nu Înseamnă decît că etalarea voluntară a experienței, În discurs, și consemnarea lui În text sînt singurii garanți ai experienței ca act tranzitiv. În consecință, numai
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
secolului XIX, a doua, mare parte din poezia romantică și avatarurile ei moderne. Evident, nu propun o tipologie pură. Tocmai de aceea, mă grăbesc să conced că, o dată cu restrîngerea ariei vitale a individului pe orizontală, corelativă cu extinderea ei În profunzime - astăzi noii preoți sînt psihoterapeuții - literatura care și-a cîștigat prestigiul cel mai mare a fost aceea claustrofilă. I se poate spune și „psihologizantă”. Focalizarea țintește personajul În serii de manifestări mai mult sau mai puțin analitice astfel dispuse Încît
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
Champs d’honneur, tradus În românește la editura Dacia, prin efortul remarcabil al Yvonnei Goga, o specialistă În romanul poetic francez, profesoară la Universitatea Babeș-Bolyai), cu ocazia unei emisiuni televizate, “Caractères” (14 septembrie 1990) unde, prin farmec, inteligență, limpezime și profunzime, cucerește definitiv. Scriitorul său preferat este Chateaubriand, cel din Les Mémoires d’outre-tombe. Pentru că de la el a Învățat să descopere “capacitatea lirică a scriiturii [...].” Ca scriitor Îl interesează “cum să lege realul cu liricul, realul fiind desigur moartea.” (citez din
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
disloce un anume "modernism" moda aceasta sexualizantă, insistența unei literaturi feminine a enunțării sau a autoficțiunii, sau chiar tendințele foarte lăudabile ale neutralismului rece venit pe filiera Noului Roman (“minimalismul forte”). Eric Holder redă psihologiei o pierdută demnitate literară, personajului, profunzimea unei aure, iar scriiturii, consistența expresiei inefabilului. Cu toate acestea, din convingere sau de nevoie, romancierul francez optează pentru o rețetă mai degrabă tradiționalistă, iar produsele sale literare se orientează exclusiv spre un anume target alcătuit din cititori de sex
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
operei poetului ci și în ce privește cunoașterea filologică, stabilirea de text și critica textului. Constelația Luceafărului. Sonetele. Scrisorile (1994), antologie alcătuită și comentată de C., nu este doar o carte pentru elevi, ci și o carte adresată celor ce cunosc în profunzime opera eminesciană. Sunt reunite într-un prim grupaj textele care formează „constelația Luceafărului”, adică, pe lângă Luceafărul, alte optsprezece poeme care au același tipar metric. În grupaj este inclus, pe baza respectării criteriului formal, și poemul Pe lângă plopii fără soț, dintre
CREŢIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286486_a_287815]
-
C.H. Cooley, care identifica în grupul primar al vecinătății a doua matrice, lângă familie, a genezei personalității. Cu studiile dedicate comunității sătești din Ocolul Câmpulungului Moldovenesc se atinge una dintre chestiunile de mare semnificație, pe care a studiat-o în profunzime H.H. Stahl, aceea a „comunităților suprasătești de țărani liberi”, cum le numește Paul H. Stahl. Comunitățile suprasătești nu sunt un fenomen strict românesc. Paul Stahl a desfășurat cercetări comparative asupra comunităților suprasătești de pe continentul european. Fenomenul este de o extremă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Social Affairs. Manuscript completed in March 2003. Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Universitatea Oradea Scopul acestui articol este să detalieze problemele metodologice ridicate de realizarea unei anchete destinate măsurării incidenței, profunzimii și profilului sărăciei în municipiul Oradea. Cercetarea, comandată de Consiliul Local, a cuprins un eșantion aleatoriu de 2.500 de subiecți. Problemele sunt de factură diversă și au mers de la realizarea unui eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
eficientă a resurselor în lupta împotriva sărăciei explică, poate, complexitatea dezvoltărilor metodologice din cercetarea dedicată acestui domeniu. În paginile care urmează vom detalia chestiunile metodologice cărora a trebuit să le găsim un răspuns în cazul unei cercetări destinate măsurării incidenței, profunzimii și profilului sărăciei în municipiul Oradea. Un asemenea studiu are multiple valențe: indică aspectele problematice ale unei cercetări de acest fel, constituind în același timp și un moment de reflexivitate metodologică, necesară pentru justa evaluare a rezultatelor unor asemenea cercetări
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
PUBLISHER></MDL></Cite></EndNote>(Chipea et al. 2003, 2004). Cercetarea a vizat, printre altele, următoarele obiective: stabilirea unor praguri ale sărăciei - aplicabile la condițiile municipiului Oradea; stabilirea numărului de gospodării și de persoane sărace din municipiu; măsurarea profilurilor și a profunzimii sărăciei la nivelul municipiului Oradea și defalcat pe diverse categorii sociodemografice: grupuri de vârstă (copii, tineri, adulți, bătrâni), categorii ocupaționale (angajați, șomeri, pensionari), stare civilă (necăsătoriți, căsătoriți, văduvi, divorțați), niveluri de instrucție, etc.; stabilirea necesarului de transferuri sociale la nivelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
familie - persoane peste 14 ani; C = numărul copiilor, persoane sub 14 ani; α = coeficientul de echivalare a copiilor cu adulții; iar θ = coeficientul efectului de mărime. Pentru calculele noastre am folosit α = 0,7 iar θ = 0,9. Inegalitatea și profunzimea sărăciei În vreme ce măsurile sărăciei se referă la situația indivizilor sau a gospodăriilor care se află la nivelul de jos al distribuției veniturilor sau consumurilor, inegalitatea este un concept mai larg, în care se ia în considerare întreaga populație ADDIN EN
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
îndelungată dintr-o gospodărie este un bun indicator al bunăstării acesteia. Propunem introducerea sa în agregatul de consum folosit în studiile românești privind sărăcia, alături de valoarea consumurilor alimentare, nealimentare și a celor pentru locuință. Acestea sunt toate în corelație pozitivă. Profunzimea sărăciei Calculat pentru săraci, indicele Gini ne oferă o măsură a gravității sărăciei. Cu cât este mai mare valoarea acestui indice, cu atât există un procent mai ridicat de indivizi ce trăiesc într-o sărăcie extremă. Am trasat curbele Lorenz
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Pornind de la cazul din Oradea, am conchis că indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de familie sunt consumurile alimentare, nealimentare, de servicii și bunurile de utilizare îndelungată aflate în dotarea gospodăriei. Concluzia a fost întărită și de analiza profunzimii sărăciei. Rezultatele obținute se înscriu pe linia cercetărilor anterioare realizate de INS, dar prezintă și caracteristici speciale, determinate de contextul economic și social al localității în care au fost realizate. Bibliografie Atkinson, T.; Cantillon, B.; Marlier, E.; și Nolan, B.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
individuale sau de grup, interviuri cu autorități, dar mai ales observație participativă 2. În toată această perioadă peste 200 de persoane au migrat în Spania sau Italia. Cea de-a doua sursă de date o reprezintă cercetarea calitativă (interviuri în profunzime) și vizita de documentare efectuată în Barcelona în septembrie 2003, cu sprijinul Fundației Soros pentru o Societate Deschisă și al Universității București (în cadrul programului „Dezvoltare regională”)3. Cauzele și motivațiile care justifică emigrarea românilor în Spania Teoriile internaționale din domeniul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
apucat să o încheie. Lexiconul căruia i se consacrase cu un atașament plin de dăruire, Dicționarul literaturii române. 1900-1950, a rămas, în prima lui parte, în stadiul de manuscris. Bazate pe o informație exhaustivă, vădind acuitate a percepției și o profunzime lipsită de ostentație, cele câteva zeci de articole elaborate în cadrul acestui proiect sunt adevărate studii monografice despre Matei Alexandrescu, Ion Al-George, Constantin Antoniade, Ury Benador, Ion Biberi, Dan Botta, Barbu Brezianu ș.a. Și-a văzut numele numai pe pagina de
HRIMIUC-TOPORAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287459_a_288788]
-
decorativ; glisările trecutului în prezent și ale prezentului în trecut, precum în fabula lui La Fontaine, La Laitière et le pot-au-lait; romanul proustian al secvențelor de viață recuperate și analizate prin fluxul memoriei; insinuarea observației, pe baza căreia personajele capătă profunzime, ca în scrierile lui Thomas Hardy), însă asimilând și experiența românească, adusă de proza lui Camil Petrescu și a Hortensiei Papadat-Bengescu, H. concepe înscrierea substanței narative într-un sistem în care validarea autenticității trăirii este dată de acutizarea lucidității, anticalofilism
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
brodează pe o altă nuanță sufletească”). În consecință, specia literară cea mai adecvată materializării mecanismelor conștiinței nu poate fi decât nuvela, care prin fragmentarismul ce-l implică limitează coordonatele spațio-temporale la un singur punct de referință căruia i se conferă profunzime („Socot nuvela drept un gen superior romanului.[...] Dar cuvântul nuvelă este greșit ales. El presupune prea multe combinații, ca pentru un sonet.[...] Aș spune: fragmente. Adică, a-ți îndrepta toate puterile tale de iscodire asupra unui singur punct, fără să
HOLBAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287444_a_288773]
-
despre zgârcit că este opusul mărinimosului, dar flecarul, guralivul, amabilul, neobrăzatul nu au corespondent în planul virtuților. Apare deci ideea că oamenii pot fi caracterizați prin unele trăsături pregnante ale comportamentului lor, fără să căutăm în toate cazurile trăsături de profunzime, de tipul virtuților ce țin de principii. Această stratificare reapare în psihologia trăsăturilor din secolul XX, care uită însă de tema virtuților. O parte dintre tipurile lui TEOFRAST exprimă trăsături ce le regăsim în prezent la persoane cu tulburări de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]