7,950 matches
-
de nestatornicie (poate fi chiar isteric): mânat de o nevoie constantă de a călători sau să-și schimbe localizarea. Atrăgător, inteligent, persoană precoce cu dorință sexuală crescută, care formează ușor legături emoționale intense și consecutiv multe simptome fizice și mentale răsar după o dezamăgire în dragoste. Cele mai pronunțate manifestări ale fenomenului psoric trebuie să fie considerate de natura tuberculinică. De exemplu: neliniștea este o trăsătură psorică, dar când neliniștea este atât de mare încât pacientul îi deranjează pe ceilalți și
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]
-
252. footnote> . Comportamentul său era dictat de conștiința că „sînt trup din același trup și os din aceleași oase din care sînteți plămădiți și voi și în vinele mele curge același sînge românesc care curge în vinele voastre“. De unde a răsărit atunci ideea, susținută de unii pseudo-lingviști și preluată de neavizați, necunoscători ai relației concrete dintre vorbirea de la vest și cea de la est de Prut, unii chiar din România, dar mai dispuși să justifice idei ale regimului politic, că limba
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
unui moral sănătos al ostașilor, care să-i conducă spre victorie, Goga nu va uita nici o clipă că idealul său suprem era unirea tuturor românilor, care se întrezărea după victorie: „Gîndiți-vă, soldați români, că o nouă așezare a neamului va răsări din lupta voastră. Înțelegeți că stăpînind din nou pămîntul vechi al României și lărgindu-i hotarele cu Ardealul și Bucovina, soarta tuturor va fi mai bună“ <footnote Octavian Goga, Către țăranii soldați, în „România“, 6 februarie 1917. footnote> . Grozăviile pe
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
partea puterilor centrale, și total diferit după ieșirea României din neutralitate și intrarea în război împotriva puterilor centrale. Acum tinerii neînrolați în armata habsburgică treceau munții și se înrolau voluntari în armata română, cu credința că soarele nostru de la București răsare, cazul a peste 20000 de români, iar cei aflați pe front se lăsau luați prizonieri în masă, numai în Rusia ajungînd peste 100000 de prizonieri, dintre care o parte <footnote Goga aprecia că numărul acestora, de cca. 600 de ofițeri
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Times They Are A'Changin'), își păstrează intactă sonoritatea profetică : "Scriitori și voi, critici/ Ce cu pana munciți/ Vegheați, căci o altă/ Șansă n-o să primiți/ Roata încă se-nvârte/ Prea curând nu vorbiți/ Căci nu se știe ce nume răsare/ Obscurii de ieri sunt azi cei vestiți/ Căci vremurile sunt în schimbare". Domnul cu Tamburină, probabil cea mai cunoscută creație a lui Dylan, este și unul dintre cele mai intens "poetice" texte scrise de acesta, a cărui complexitate transpare clar
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
nou trupuri incerte, de tinere fete abia ieșite din copilărie. Două eleve insomniace, în desuuri răvășite, se prind într-un dans nocturn în sala de clasă, în timp ce pe tablă stau scrise cu cretă versurile lui Arthur Rimbaud. În pragul ușii răsare silueta alarmată a unei profesoare, în timp ce o făptură enormă, alcătuită din văluri lăptoase și mușchi cabalini, răsare lângă ele și le ține isonul, ridicată pe multe picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
prind într-un dans nocturn în sala de clasă, în timp ce pe tablă stau scrise cu cretă versurile lui Arthur Rimbaud. În pragul ușii răsare silueta alarmată a unei profesoare, în timp ce o făptură enormă, alcătuită din văluri lăptoase și mușchi cabalini, răsare lângă ele și le ține isonul, ridicată pe multe picioare subțiri, adăpostind sub aripa dreaptă o fetiță neagră ce-i cuprinde pieptul. Creatura e întruparea fantasmei recurente a monstrului cărnos, vorace, animalic, transpusă, în Abisul în personajul Raoul Meridian. În
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
copile se lasă bântuite de o fantasmă nocturnă - un intrus scund și puternic, ascuns sub o glugă de călău, le tulbură dormitorul cast. Din nou, un văl învolburat spre înalt semnalează amenințarea și frica, răsfrânte în zidul întunecat, din care răsare, fantomatic, un om cu chip de pasăre. Aflate sub asediu, cele două fete răspund contradictoriu: una e zgribulită în pat cu o păpușă-manechin ce-i seamănă identic, alta, șezând goală în prag, sfidează pieziș, cu priviri reci. În "imaginarul gotic
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
pârjolesc fațada masivă în loc s-o mângâie, iar cele două turnuri rotunde, având ferestre cu menouri, primesc, ca-n fiecare zi, încruntarea mânioasă de purpură a soarelui la apus. Cu siguranță Windcote, cu numele ei de mascaradă, trebuie să fi răsărit dintr-odată, întreagă, din invocațiile unui vrăjitor; și tot așa, într-o zi o să dispară, lăsând în urmă, pentru o clipă bizară, un mic nor de fum negru pe nisipul arid"7. Meridian, urmașul unei familii a cărei istorie se
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
iernii ciuperca rezistă pe frunză ca parazită pînă în primăvară când, vor apărea noi generații de spori. Sporii formați târziu în vară produc infecții pe frunzele grâului apărut ca samulastră, iar sporii de pe aceste plante vor infecta noile culturi abia răsărite în toamnă. Infectarea grâului în toamnă, se poate produce și prin sporii din organele de rezistență care au apărut eșalonat în cursul vegetației, mai întâi pe frunzele bazale apoi pe tecile frunzelor sau chiar pe spice. O parte dintre organele
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în țesuturile frunzelor sau sub formă de spori de vară, dacă iernile nu sunt prea geroase. Ultimele generații de spori care apar în vară, asigură infecțiile pe plantele tinere din samulastră și apoi sporii formați pe acestea vor infecta grâul răsărit în toamnă. Sporii germinează la temperaturi cuprinse între 2-32șC, cu un optim de 10-22șC, în condiții de umiditate maximă. Sporii de rezistență nu joacă nici un rol în evoluția al ciupercii chiar dacă pot germina, deoarece în flora țării noastre nu există
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
coletului și căderea plantulelor. Ea se întâlnește la toate răsadurile de legume, flori, puieți în pepiniere sau chiar la plantele din cultura mare, în toate țările cultivatoare de pe glob. Ciuperca atacă o multitudine de plante cultivate si buruieni. Simptome. Plantulele răsărite din teren infestat, prezintă în zona bazală a tulpiniței o brunificare a țesuturilor, care se extinde atât în sus pe tulpină cât și în jos spre rădăcină. Tulpinițele se subțiază în zona atacată iar plantula se veștejește și se culcă
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a se răsturna, a se ridica, a se scufunda, a se scutura (florile), a se situa, a se strânge, a se umple, a se uni (derivate); ● nereflexive: a apune, a asfinți, a avansa, a bălti, a coti, a rămâne, a răsări, a sta, a staționa, a trăi (primare); a atârna, a devia, a înainta, a încremeni, a înlemni, a ocoli (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) ancora, a (se) înțepeni (derivate). Am considerat ca fiind relevantă din punct de vedere semantic pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
care nu se pot combina decât cu subiecte inanimate − a se alege, a se amalgama, a apune, a asfinți, a se astupa, a bălti, a se bifurca, a se decanta, a se înfunda, a se nivela, a se prelungi, a răsări etc. − nu se pune problema folosirii agentive, pentru cele care acceptă subiect uman, agentiv, situația este diferită. În exemplele de mai jos, prima apariție a verbului este inacuzativă, descriind configurația spațială, existența ori localizarea unor entități, pe când a doua serie
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
flexiona, a germina, a îmboboci, a încolți, a înflori, a înfrunzi, a înmuguri, a mocni nu acceptă diateza impersonală pentru că nu pot avea subiect uman. Pentru unele verbe care descriu o configurație spațială (a apune, a asfinți, a bălti, a răsări) explicația este aceeași; pentru verbe ca a avansa, a coti, a rămâne, a sta, a staționa, a trăi, apariția subiectului uman determină comportamentul inergativ, prin urmare, aceste verbe, în ipostaza inacuzativă, adică atunci când iau subiect nonagentiv, deci nonuman, nu acceptă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
băltirea (băltitul − rar) A COTI Drumul cotește la dreapta (agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
rar) A COTI Drumul cotește la dreapta (agentiv: Ion cotește la dreapta, spre casa Ioanei) part. cotit, -ă nom. cotirea, cotitul A RĂMÂNE Ion rămâne acasă, pentru că nu a fost cuminte part. rămas, -ă nom. rămânerea, rămasul A RĂSĂRI Soarele răsare la est part. răsărit, -ă nom. răsăritul, răsărirea A STA Ion stă acasă part. stat, -ă; stătut, -ă nom. statul, starea A STAȚIONA Vehiculul staționează pe trecerea de pietoni part. staționat, -ă nom. staționarea, staționatul A TRĂI Ion trăiește la
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ale trecutului politic, uman și militar. Dar nu această „vină”, acut resimțită, m-a determinat să mă Îndepărtez de țara și cultura strămășilor mei pe linie maternă, a șvabilor săraci care au emigrat la finele secolului al XVIII-lea spre „Răsărit”, colonizând Banatul sârbesc și românesc (ai mei au venit din Îndepărtata Alsacia-Lorena purtau numele Kunerth, dar și din zona Stuttgartului, Baden-Wurtenberg, având numele lor Millecker; la fel, și cei care purtau numele de Bohmler, numele bunicului meuă, ci... o anume
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
la care se adaugă anamorfismul picturii nordice, care subțiază, alungește uimitor realitatea. Coperta cu detalii după "Le portment de croix" de Bosch este cu totul sugestivă și binevenită. Roman intelectual al dramei intelectualului exilat între varvarienii ideologizați ai satului (îmi răsar antecedente Însemnările lui Neculai Manea, de M. Sadoveanu ori Patul lui Procust al lui Camil Petrescu), titlul său incită spiritul nostru: Varvara nu e nici Laputa, nici Liliput-ul lui Jonathan Swift din Călătoriile lui Gulliver, deși o undă swiftiană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
politico-social în imaginarul "real" al labirintului cărților și, de acolo, ca scriitor, prin insinuarea în psihologia umană: "Un mare artist trebuie să se joace prin labirintul sufletului omenesc". Volumul I al cărții Numere în labirint semnată de Theodor Codreanu îmi răsare ca un regresus fericit, nostalgic, dar și sever, autocritic, o regăsire a timpului numărat, ce nu s-a pierdut în van! "Dacia literară", nr. 2, 15 martie 2008 Ion Gheorghe PRICOP " Numere în labirint" (II), de Theodor Codreanu Mă voi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
moderniști (T. Arghezi, G. Topîrceanu, A. Cotruș) care, la rândul lor, au fost ironizați de cohorta postmoderniștilor în frunte cu M. Cărtărescu. În mod firesc, și pe aceștia îi așteaptă, inevitabil, aceeași soartă, fiindcă pe moșia literară lucrată de ei, răsar deja cei care urmează să-i conteste. E un tablou al dezvoltării dialectice, în evoluție, a unei literaturi, el fiind reflectat în pagini de istorie adecvată, cea română cunoscând și niște veritabili cronicari. George Călinescu este primul autor care a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
lui Harold Bloom. N. Manolescu însă s-a ambiționat să rămână promotorul unui ethos postmodernist, aflat azi în agonie, pe când cercetătorul american reprezintă ethosul transmodernității. Sunt două direcții filozofice diferite și ostile una față de alta, din care motiv a și răsărit bizara struțocămilă literară manolesciană. Autorul ei a preferat această opțiune tocmai pentru că, după cum conchide Th. Codreanu, "s-a lăsat sedus, ideologic, de mentalitatea postmodernistă a distrugerii canonului occidental și, implicit, românesc, atacând chiar "centralitatea" eminesciană, sub pretextul că sintagma "poet
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
de frumoasă. Mulțumesc pentru felicitările trimise de ziua mea. Cu dragostea de totdeauna, Apostoleanu”. Pe o felicitare, peisaj de iarnă, la 29 XII 1989, din Iași, pe care primitorul făcea adnotarea: „Atenție la această scrisoare”, citim - „Iubite domnule Mânăstireanu, A răsărit soarele la orizont și s-a urcat sus pe bolta cerească și ne luminează puternic, încălzindu-ne inimile. Noi, toți, cu frunțile sus, încrezători în destinul neamului, mergem mereu înainte, liberi, puternici ca întotdeauna și victorioși. Am așteptat mult această
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Crist. // Iar ard acum poveștile în vis, / Neguri se lasă. Cerul s-a închis. // De ieri, cresc dune pe grămezi de oase, / Eretic, vântul s-a pornit din sud / Și arde aripi, stele, cerul ud / Exil târziu în vremuri secetoase. / Răsare-n urmă luna peste toate / Tăceri umbrind, aripi, singurătate” (TudorSebastian Schipor, Oază în deșert, III, 3, 1995, p. 32); „Noapte de august. / M-am stins de mult / răstignită pe același zid / spate în spate / cu un deținut la Auschwitz. / Am
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]
-
lutul de sub tălpi. / A doua: / verdele de până la glezne. / Vârsta a treia: / soarele / de pe genunchi. / Vârsta a patra, / nedenumita, / e vârsta zborului, / a morții, / vârsta ochilor grei, / rămășițe de timp” (Daniela Rusu, Anotimp, IV, 4, 1997, p. 23); „toamna / păsările răsar din dealuri / și trag după ele / cu aripile / pământul, lumina, zborul și pe noi / cei rămași singurii nesiguri, / amestecându-ne, / vârtej de vânturi plăpânde, / în teroarea / schimbării de-anotimp” (Daniela Rusu, ***, 5, 1998, p. 12); „Ochii tăi sunt două stele
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Vasile I. Schipor () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93275]