6,815 matches
-
industrializării și extinderea ei, dar tot acum apar epidemiile de holeră din 1832 și din 1856 iar până la reușita lui L. Pasteur (1885) prin care demonstrează etiologia microbiană a bolilor, mai sunt decenii de străbătut. În secolul XIX se conturează raționamentul medical tendința de a apropia în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
nu putea fi prezisă de fizica clasică. Kirchhoff a recunoscut că descoperirea acestei funcții universale reprezintă o misiune de mare importanță. Dată fiind însemnătatea ei în înțelegerea energiei, problema corpului negru și-a găsit în cele din urmă rezolvarea. Deși raționamentele legate de corpul negru au stat la baza dezvoltării ulterioare a spectroscopiei, nepierzându-și validitatea, numai descoperirea spectroscopului a făcut unanim recunoscută activitatea științifică a lui Kirchhoff. În 1900, Max Planck a descoperit cuantele, o cucerire cu implicații enorme în
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
alt loc. Astfel Mendeleev a tras concluzia că masa atomică a beriliului este determinată greșit, că este 9,4 și nu 13,7, că el ar trebui să aibă o valență maximă egală cu 2 și nu cu 3. Prin raționamente similare Mendeleev a modificat masa atomică a calciului de la 20 la 40. Poziția elementului în tabel este determinată de proprietățile sale în fiecare perioadă, astfel încât cunoscând la ce interval se repetă proprietățile elementelor, se poate spune dacă mai există și
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
vremii sale. Spre deosebire de ceilalți Mendeleev a fost primul căruia i-a venit ideea de a ordona elementele chimice după masele atomice. A scris elementele chimice pe cartonașe, apoi trei zile și trei nopți a lucrat neîntrerupt încercând să combine rezultatele raționamentelor sale și să găsească o grupare logică a elementelor sub forma unui tabel. După cele trei zile, extreme de obosit, Mendeleev s-a culcat și a adormit imediat. Deodată (spune el) în somn, văd aievea tabelul cum trebuie să fie
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
conceapă modalități de rezolvare a situațiilor problematice. Ia în considerare toate relațiile posibile care pot exista, le analizează, pe rând pentru a le elimina pe cele greșite și a le păstra pe cele corecte. Altfel spus, adolescentul este capabil de raționament ipotetico - deductiv. Cercetătorii americani au demonstrat că există oameni care nu ating niciodată stadiul operațiilor formale. Astfel, într-un experiment realizat pe 265 de subiecți de vârste diferite, care trebuia să rezolve aceeași problemă a pendulului, s-au constatat următoarele
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
apărea prin amintire, fie plecând de la semnele exterioare pe care eroul le descoperă (un tablou, de exemplu), fie plecând de la un lucru care îi este povestit. Atunci scena este înzestrată cu o puternică încărcătură emoțională. Când recunoașterea decurge dintr-un raționament, forma sa derivă din cea a silogismului. Astfel în Hoeforele, Eschil îi oferă Electrei ocazia să țină următorul discurs: "A venit cineva care-mi seamănă. Or, nimeni nu-mi seamănă decât Oreste. Asta înseamnă că a venit el." În fine
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sunt cu siguranță pe placul unui teoretician care nu arată decât dispreț pentru farsă. Totuși, marele merit al Artei poetice, tradusă în franceză de umanistul Peletier du Mans, în 1541, este de a fi transmis moștenirea greacă. Stă mărturie acest raționament al lui Du Bellay care, în 1549, în Apărarea și ilustrarea limbii franceze (Défense et illustration de la langue française), nu-și precupețește elogiile la adresa lui Horațiu. "După părerea lui Horațiu, pe care nu pot să-l pomenesc îndeajuns de des: în privința
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
pe care nu le veți găsi într-o atât de mare cantitate ca în Cinna sau în Rodogune, pentru că principalul meu scop aici a fost să satisfac vederea prin strălucirea și diversitatea spectacolului, și nu să impresionez spiritul prin forța raționamentului, sau inima prin delicatețea pasiunilor." 4.1.2. Adevărat sau verosimil Dacă sunt cu toții unanimi în condamnarea miraculosului, divergențele apar între Corneille și docți începând cu momentul în care este vorba să se înțeleagă asupra noțiunii de verosimil. Clasicii disting
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
ceva asemănător pentru noi; teama aceasta, la dorința de a o evita, și această dorință, la purificarea, moderarea, rectificarea și chiar dezrădăcinarea din noi a pasiunii care scufundă sub ochii noștri în nefericire persoanele pe care le plângem, prin acest raționament obișnuit, dar normal și neîndoielnic, că pentru a evita efectul trebuie îndepărtată cauza." (Discurs despre Tragedie) Corneille face de altfel din zugrăvirea viciilor și virtuților "a doua utilitate a poemului dramatic". Cât despre cea de-a treia utilitate, ea privește
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
nu păți și noi o asemenea nenorocire și să ne purifice de prea-plinul de dragoste ce cauzează nefericirea lor făcându-ne să-i deplângem, dar nu știu dacă ne-o provoacă sau dacă ne purifică, și mi-e teamă ca raționamentul lui Aristotel asupra acestui punct să nu fie decât o idee frumoasă, care nu se întâmplă cu adevărat în realitate. Mă bazez pe cei care i-au văzut reprezentațiile: ei pot să-și întrebe inimile în secret și să revină
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
filosofia europeană de la începutul secolului al XIX-lea. În ansamblu, opiniile sale derivă din filosofia kantiană și din raționalism, fiind adaptate la cerințele vieții sociale românești, deși nu totdeauna în chipul cel mai nimerit. Structură de teoretician, B. prefera uneori raționamentul logic elementelor oferite de realitate. Și-a răspândit ideile prin cursurile sale, importante și datorită teoretizărilor în spirit evoluționist pe care le conțineau (multe dintre aceste cursuri reprezintă traduceri din lucrările lui F. K. von Savigny, K. von Rotteck, R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285652_a_286981]
-
tratatelor de estetică și din lectura atentă a capodoperelor literaturii universale. În mod firesc, el a ajuns astfel la crearea unui model ideal, ținut de unic criteriu valoric. De aceea, critica sa este de principii și pune mare preț pe raționament. În prima parte a articolelor lui de critică literară sunt expuse principalele caracteristici ale genului sau speciei cărora le aparține opera ce urmează a fi discutată; în partea a doua, ea este raportată la aceste caracteristici. Iscălit P. Bătăușul, articolul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286121_a_287450]
-
general, aceștia fac referire la tăcerea textelor gathice și a Avestei, În Întregul ei, În privința ambientului istoric și geografic al Persiei ahemenide și consideră că originile zoroastriene sunt mai degrabă străine de acel mediu. Printre acești cercetători, unii privilegiază un raționament de tip exclusiv lingvistic, susținând că Între limba folosită În G³th³ și cea din Avesta veche, pe de o parte, și cea din Avesta târzie, de cealaltă parte, trebuie să fi trecut cel puțin patru secole (Kellens, 1987a și 1991a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
identificate cu aștrii (zeul Șamaș era soarele, zeul Sin era luna, zeița Iștar era planeta Venus etc.). Și monștrii marini - care apar în unele mituri mesopotamiene ale creației - sunt creați de Dumnezeu în ziua a cincea (Gn 1,21). Concluzia raționamentului este limpede: dacă Dumnezeul lui Israel a creat aștrii și exista înainte de ei, religia lui Israel nu are motiv să invidieze religia Mesopotamiei care venera acești aștri. Faptul este foarte cunoscut, dar merită subliniat că credința lui Israel a supraviețuit
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
în acest demers, trebuie determinate, prin L, toate decisivitățile indivizilor. Cazul 2: Presupunem că există doi indivizi ,i j și două dimensiuni cu trei strategii de fiecare individ. Voi recurge la următorul tabel pentru a fi mai ușor de urmărit raționamentul. Ne interesează doar cazurile în care una dintre cele trei alternative reale este preferată strict celorlalte două; așadar, avem nouă posibile. Toate cazurile se discută pornind de la o observație: decisivitățile fiecăruia se află în mulțimile de echivalență ale celuilalt, i.e.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
și au răvășit o ordine socială care dura din timpuri imemoriale. Oamenii aflați în suferință nu au înțeles ce se întîmpla cu lumea lor. Suspendați între trecut și un viitor necunoscut, ei se simțeau frustrați și în nesiguranță. Amoralitatea și raționamentele capitaliste constituiau un blestem pentru țărănime și pentru intelectualii naționaliști romantici. Pentru a înrăutăți lucrurile, trecerea la capitalism a avut adesea drept avangardă burghezia evreiască și alte interese străine. În occident, evreii alcătuiau doar o parte (o mică parte doar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
dintre aceste opinii reflectă o realitate, dar mai mult de 99 % dintre evreii români nu aveau poziția privilegiată a bancherului Drucker/Aușnit și încercau să supraviețuiască în împrejurări extrem de dificile. Atitudinea lui Aușnit este similară celor a amoralității capitaliste și raționamentelor din Occident, evreiești sau nu. În Occident însă ele nu puteau fi identificate după religie. Mommsen spunea că antisemitismul este mentalitatea gloatei. Datorită faptului că excesele comise sub nazism au dus la cea mai mare decădere a civilizației de pe planeta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
oare "obiectivitatea" respectarea strictă a documentației? Ranke și Michelet apelau în munca lor la ajutorul imaginației și al instinctului. Atitudinea lui Iorga în privința aceasta este prudentă. El susținea că, întrucît istoria nu este o știință, iar verificarea exactă pe baza raționamentului deductiv nu este întotdeauna posibilă, nu poate exista o filosofie a istoriei. Era convins că filosofia îi face pe oameni intransigenți și intoleranți față de alte puncte de vedere. Iorga nu a pretins niciodată că este un gînditor deductiv; a rămas
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
punct de plecare necesar pentru oricine vrea să Înțeleagă istoria Europei dinainte de 1989 și să aprecieze cât de mult s-a schimbat după aceea. Comentând viziunea lui Tolstoi asupra istoriei, Isaiah Berlin făcea o distincție esențială Între două stiluri de raționament, citând bine cunoscutele cuvinte ale poetului grec Arhilocus: „Vulpea știe multe lucruri, ariciul doar unul și bine”. În viziunea lui Berlin, această carte nu este, cu siguranță, un „arici”. În paginile ce urmează nu propun o mare teorie asupra istoriei
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
legitimitatea guvernelor postbelice se baza doar pe victoria militară asupra fascismului, cu ce erau ele mai bune decât regimurile fasciste detronate? Era important ca actele acestora din urmă să fie identificate drept crime și pedepsite corespunzător. Bazat pe un solid raționament politic și legal, impulsul punitiv venea și În Întâmpinarea unei nevoi interioare. Pentru cei mai mulți europeni, cel de-al doilea război mondial a Însemnat În primul rând nu o bătălie eroică, ci o degradare progresivă a vieții, În care oamenii au
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
În cele din urmă barierele naționale și neîncrederea politică. Iar când Uniunea Sovietică a anunțat subit, la Începutul anului 1946, că nu va adera la instituțiile de la Bretton Woods, Ministerul de Finanțe american a fost sincer uimit; pentru a explica raționamentul din spatele deciziei lui Stalin, George Kennan a trimis de la Moscova, În noaptea de 22 februarie 1946, faimoasa „Telegramă lungă”, primul pas semnificativ În recunoașterea iminentei confruntări de către americani. Cu excepția lui Kennan, responsabilii politicii externe americane par, În această prezentare, de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Stalin, cea mai serioasă a fost sprijinul dat lui Kim Ir Sen pentru invazia Coreei de Sud la 25 iunie 1950. Americanii și europenii au conchis de Îndată (greșit) că aceasta era doar o diversiune sau un preludiu, ținta următoare fiind Germania - raționament alimentat și de afirmația imprudentă a lui Walter Ulbricht, potrivit căruia următoarea victimă avea să fie Republica Federală. Cu opt luni Înainte, URSS testase cu succes bomba atomică, ceea ce i-a făcut pe experții militari americani să exagereze capacitatea de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
sunt convins, dacă ar fi puși Într-o situație similară”. Subordonaților săi le-a Împărtășit aceleași presimțiri negre despre Consiliul Europei În cuvinte și mai plastice: „Dacă deschidem cutia Pandorei, nu se știe ce cai troieni mai ies din ea”. Raționamentul britanic era În parte unul economic. Economia Regatului - mai ales ramura bazată pe comerț - părea mult mai sănătoasă decât cea a vecinilor de pe continent. În 1947, exporturile britanice valorau cât exporturile Franței, Italiei, Germaniei de Vest, Norvegiei, Danemarcei și țărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
săi politici, Într-o notă confidențială, că „este mai bine să conlucrăm cu germanii și să dominăm Europa decât să ne punem Împotriva lor... o reconciliere franco-germană ne va permite să ieșim și mai rapid din strânsoarea anglo-americană”9. Un raționament similar ghidase calculele diplomaților conservatori care l-au susținut pe Pétain În 1940. Dar, În cazul tratatului cu Germania din 1963, o asemenea strategie nu avea mare Însemnătate practică. Francezii nu plănuiau să iasă din NATO, iar de Gaulle nu
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
piață socialistă”). Instinctul reformistului era să Încerce compromisuri, să experimenteze creând (prin decret) câteva Întreprinderi privilegiate, eliberate de povara birocratică și cărora avea să li se asigure o sursă stabilă de materii prime și mână de lucru calificată. Acestea, continua raționamentul, urmau să slujească drept modele reușite și chiar profitabile pentru alte Întreprinderi similare. țelul Îl reprezentau modernizarea controlată și adaptarea treptată la sistemul de producție și stabilire a prețurilor În funcție de cerere. Însă o asemenea strategie era sortită eșecului prin Însăși
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]