7,014 matches
-
i-a pus numele Adam."137 Omul Cosmos reprezintă liantul mitic dintre lumile originare, lumea cerească și lumea pământească: "Dumnezeu că s-a gândit / Cerul și pământul o zidit (...) / Iar după-aceea-a făcut / Din jos despre răsărit, / Deasupra pe pământ, / Un rai mititel, / Mândru, frumușel, / Pe patru stâlpi de argint. / Și apoi l-a-mpodobit / Cu lumini de cununie, / Ca să ne fie / Nouă de veselie / Și de bucurie. / Și i-a pus proptele, / Mulțime de stele / Și sfeșnici / Luceferi vecinici. / Dar Dumnezeu a văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
care umanul suferă o transfigurare a identității proprii: Noi suntem trimiși domnești, / Sfetnici mari, împărătești. Tânărul nostru-mpărat / Pe aici c-a mai umblat, / Și primblându-se-n primblare / A văzut o mândră floare / În aceste curți mărețe. / O floare mândră de rai, / Care-a-nflori-nflorea / Și din zi în zi ce mergea / Tot mai mândră se făcea, / Dar de rodit nu rodea. / Și s-a hotărât s-o ia, / S-o ducă, cum va putea, / Peste văi și peste munți / Pân-la ale sale curți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
La moarte, se ia un fir de cânepă și se măsoară mortul, iar, după această lungime, se face "toiagul" din ceară curată, în formă de spirală (labirint) care îl va călăuzi pe lumea cealaltă, mai ales când trece peste "puntea raiului".194 În Bucovina, ața cu care s-a măsurat mortul sau cu care s-au legat picioarele sau gura se pune în sicriu, pentru a-l dezlega de lumea de aici și pentru a-i îndruma pașii în lumea de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
strânsură, / Du-te-acasă și-o ochește / Și-i vedea-o cât îți plătește. / De ce joc, de ce-aș juca, / Hora din Bucovina, / Că se joacă pe-ndelete, / Când se prind băieți și fete, / De cu sară până-n zori, / Că ni-i viața rai cu flori!"237 Fragmentarea recitativului melodic, însoțit de refrenul tematic, prezintă, de fapt, pragurile de trecere dintre vârstele omului, marcate, și la nivel formal, de scurtarea versurilor, versul octosilabic transformându-se în vers de trei sau patru silabe. Primul fragment
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cum să-l beu?..."240 Eterna năzuință a omului, de a dobândi "tinerețea fără bătrânețe și viața fără de moarte", îl însoțește și pe eroul din basm care, în călătoria sa inițiatică, trebuie să găsească și să pună stăpânire pe "cheia raiului" și pe "lumina soarelui", trecând prin "câmpul cu somnul", "câmpul jălii" și "câmpul cu florile"241: "După ce-au ajuns acasă, n-au rămas mult să se odihnească, ci au mers de au dus împăratului cheia raiului și lumina soarelui
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
stăpânire pe "cheia raiului" și pe "lumina soarelui", trecând prin "câmpul cu somnul", "câmpul jălii" și "câmpul cu florile"241: "După ce-au ajuns acasă, n-au rămas mult să se odihnească, ci au mers de au dus împăratului cheia raiului și lumina soarelui. Împăratul au cunoscut acum, că numai Sucnă-Murgă este în stare să-i fie urmaș vrednic pe scaunul împărăției, și pe loc se făcu nuntă fiicii sale și au măritat-o după dânsul, dându-i toată împărăția ca
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ferecă și desferecă", " Două săptămâni ferecă, / Iar două desferecă"); urmau lunile de primăvară Germănari, Mart, Marte, Mărțișor ("Marte / Strâmbă parte / La o parte), Florari sau Prier ("Prier priește, / Dară și jupuiește), și Florar, Florari, Frunzari, Pratar sau Mai ("Mai / E rai"). Apăreau, apoi, lunile verii Cireșar, Cireșeri, Cireșel; Cuptor, Cuptori, Coptori (iulie), Augustru, August, Aust, Măsălari, Secerar, Gustar sau Gustea; toamna începea cu luna vinului, Vinițel, Viniceri, Răpciune sau Răpciuni În luna lui Răpciuni / Cad copiii pe tăciuni"), apoi Brumărel (octombrie
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și câte-s într-însa / Numai cu zâsa; / Joi a-ntins cerul ca o piele / Și l-a-mpodobit cu stele, / Cu luceferi luminoși / Ca să privim și noi la ăști pacatoși; / Vineri a făcut vietățile pomântului / Și păsările cerului; / Sâmbătă a făcut Raiul la răsărit / Și cu tot felul de frumuseți l-a împodobit, / Cu dumbrăvi și cu izvoare / Și cu ape curgătoare, / Pentru toată lumea adapatoare; / Cu câmpii roditoare / Și cu flori mirositoare / Și cu păsări cântatoare."62 "Săptămâna" este prezentată ca ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vinul: "A cui sunt aceste curți, / Așa nalte, / Stoborate, / Cu stoborul pe departe? Dar în ele cine-mi șade? / Șade dumnealui la masă / C-un pahar pe masă; / Pe toarta paharului, / Scrisă-i floarea soarelui; În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului. Arde nouă lumânări, / Pică și nouă picături. / Dint-aceste picături, / A purces părău de vin, / Să scăldăm pe Moș Crăciun, / Moș Crăciun / Cel mititel, / Mititel / Și-nfășățel."119 Liantul ontologic dintre cer și pământ este ilustrat antitetic, opozițiile semantice având rolul de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
masă / Fașă dalbă de mătasă, / La Maica Precistă-n brață. / Cine șeade după masă? / Crăciun și cu Crăciuneasă / Și cu Ion / Sânt Ion, / Nănașul lui Dumnezeu. / Tot cinstește / Și mărește, / Din pahar nu mai gătește. / În fundul paharului, / Scrisă-i floarea raiului / Și-n gura paharului, / Scrisă-i luna / Și lumina / Și soarele cu căldura. / Dac-aveți v-o fată mare, / Ca s-aprind-o lumânare, / Că noi stămu de-a mirare. Așternutu-i de parale, / Căpătâiu-i de rublele, / Noi venim de la domnie, / De la
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
-mpărăteasă. La doi meri, / La doi peri, / Cu crăngile până-n ceri. Scoală, biță, nu dormi, / Iată vin surorile / Să-ți culeagă florile. Câte flori sunt pe pământ, / Toate merg la jurământ, / Numai floarea-soarelui / Și cu spicul grâului / Stau la ușa raiului / Și judecă florile / Unde li-s mirosurile..."127; în Bucovina, floarea soarelui este prezentată având același rol justițiar: Câte flori sunt pe pământ / Toate merg la jurământ, / Numai spicul grâului / Stă de-a dreapta tatălui / Și mustrează florile: / Unde li-s
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mulți ani!"128; "Iar Adam când a greșit, / Dumnezeu l-a pedepsit: Du-te, Adame, de la mine, / C-ai gustat din poame verzi, / Din păcate nu te vezi! / Iar Adam a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea soarelui / Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a prins a plânge, / Din guriță-a prins a zice: / Raiule cu poame dulce, / De la tine nu m-aș duce. / Femeia care mi-ai dat / Pe mine m-a înșelat! / Iată floarea soarelui / Și cu lemnul domnului / Șed la ușa raiului / Și judecă florile: Florilor, pădurilor, / Unde vi-s miroasele? / Le-au luat îngerii, / Să stropească câmpurile, / Să rodească grânele, / Să hrănească păsările! / Turte dulci și coarne mari / La (numele gospodine)-buzunar, / Scoate-afar-la băietani; / Dă la mic și dă la mare
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a scânci: / Taci, fiule, nu scânci, / Că maica ție ți-a da/ Două mere, / Două pere, / Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Două țâțe mugurele / Și maica ție ți-o da / Măturiță de d-aur / Să mături cerul de nori / Și pământul de neguri. / Și cheile raiului / Din fundul paharului."134 Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți fericiți
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Această simbolistică a mărului apare și în colindele bucovinene: "La portița raiului / Șede Maica Domnului / C-un fiuț micuț în brațe: / Taci, fiuțule, nu plânge, / Că maica ți-a aduce / Două mere, două pere, / Toate patru aurele, / Și cheița de la rai / Și te-a face mare crai! / Rămâneți cu bine, / Fiți fericiți, / Să vă deie Domnul / Totul ce doriți!"135 Împărtășirea din rodul mărului pune în valoare în-omenirea lui Dumnezeu și îndumnezeirea omului, transcendentul care se smerește până la trăirea umană și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de altă parte, mărul este un simbol solar. Potrivit unei legende mitice arhetipale, soarele a fost creat împreună cu luna, luceferii, stelele și cometele ca fructe ale Arborelui Cosmic. Astfel, într-o colindă bucovineană, soarele împreună cu celelalte astre este "furat" din rai de Iuda, tocmai pentru a face posibilă apariția noului soare, renăscut din cenușa bătrânului soare: "Sculați, sculați, boieri mari, / Florile dalbe! Că vă vin colindători, / Florile dalbe! / Noaptea pe la cântători. / Sculați, sculați, nu adormiți, / Sculați și vă-mpodobiți, / Că nu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
privește / Și din grai așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că Iuda-n rai a intrat / Și raiul ți l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
așa-mi grăiește: / -Of! Ioane, / Sânt-Ioane! / Când ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că Iuda-n rai a intrat / Și raiul ți l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ai știi / Precum nu știi, / Nici n-ai bea, / Nici n-ai mânca, / Voie bună n-ai prea face! / Și oare de ce n-aș prea face? / Că Iuda-n rai a intrat / Și raiul ți l-a prădat! / Dar din rai ce s-a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
a luat? / Soarele / Cu zorile, / Luna cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta, / Toate-n rai că le-a lăsa, / Și raiul a rămânea / Rai frumos și luminos / Ca și fața lui Hristos! / Să fii, gazdă, veseloasă / Și voioasă / Ca vara, / Ca primăvara / Și ca toamna cea bogată, / Cu de toate-ndestulată!"138 În simbolistica universală, mărul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu luminile, / Stelele cu razele, / Scaunu județului, / Ciubărul botezului, / Păhărelul mirului! Du-te, Maică, fii-mi bună, / Și ia tunuri și mi-l tună, / Prinde, Maică, tuna, / Doar Iuda s-a spăimânta, / Toate-n rai că le-a lăsa, / Și raiul a rămânea / Rai frumos și luminos / Ca și fața lui Hristos! / Să fii, gazdă, veseloasă / Și voioasă / Ca vara, / Ca primăvara / Și ca toamna cea bogată, / Cu de toate-ndestulată!"138 În simbolistica universală, mărul a fost considerat un fruct al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grec "Ila" care desemna sora soarelui, Ilios 191 se transformă în zână a apelor, în urma propriului sacrificiu făcut pentru restabilirea ordinii primordiale: Umbla, frate, mândrul soare, / Umbla, frate, să se-nsoare / Nouă ai / Pe nouă cai / Care noaptea pasc în rai. Umbla cerul și pământul / Ca săgeata și ca vântul, / Dar toți caii-și obosea / Și potrivă nu-și găsea / Ca sora sa Ileana, / Ileana Cosânzeana, / Ce-i frumoasă ca o floare / Într-o iarnă fără soare. / "Surioară Ileano, / Ileano Cosânzeano
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mi-a sosit, / Timpul de căsătorit, / Și potrivă n-am găsit / Ca soră-mea Ileana, / Ileana Cosânzeana". / Domnul sfânt îl asculta / Și de mână mi-l lua / Și prin iaduri mi-l purta, / Doar că l-ar înspăimânta, / Și prin rai încă-l purta, / Doară că l-ar încânta, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său, / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se deștepta / Și cu drag îl asculta. Cerurile strălucea, / Norii din senin pierea: / "Soare, soare luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Raiul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
rai încă-l purta, / Doară că l-ar încânta, / Apoi Domnul-Dumnezeu / Cuvânta cu graiul său, / Iar când Domnul cuvânta, / Lumile se deștepta / Și cu drag îl asculta. Cerurile strălucea, / Norii din senin pierea: / "Soare, soare luminate, / Trupușor făr' de păcate, / Raiul tu l-ai petrecut / Și prin iad încă-ai trecut, / Ce mai zice gândul tău?" / Zice că sufletul meu, / Aleg iadul chiar de viu / Numai singur să nu fiu, / Ci să fiu cu Ileana, / Ileana Cosânzeana!" / Soarele se cobora, / La
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]