7,320 matches
-
burgheză/cultură muncitorească. Universalismul cultural maschează, prin decizie voluntară, distanțele sociale, diferențele de adaptare și pe cele legate de utilizările bunurilor și serviciilor culturale. Ceea ce înseamnă că omogenizează, în reprezentări, diferențele sociale. Școala este în centrul acestei ambivalențe: ea se reclamă oficial, prin laicitate, de la acest universalism, reînnoind totodată, de fapt, anumite inegalități. Politizarea culturii înseamnă, apoi, postularea unei ideologii a "dezinteresului cultural" ca ferment al consensului social. Ideologia dezinteresării consolidează postura universalistă. Ea este o "credință" care constă, în schimb
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prea puțin cont de conținuturi și se mulțumește cu "prestările" (spectacole, animații) și cu modalitățile lor (număr minim de creații). În schimbul acestor "produse", ei furnizează "resurse" (Urfalino și Friedberg, 1984). Raționalitatea actorilor într-un univers nesigur Sociologii culturii care se reclamă de la această paradigmă preiau concepțiile economice și se referă la sociologia comprehensivă a lui Weber. Ei au, în consecință, tendința să considere că majoritatea agenților acționează într-un spirit de raționalitate: confruntați cu un univers instabil (valori puțin stabilizate, poziții
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
care nu mai găsim dezbateri deschise. Toți actorii de pe piață contribuie la ceea ce trebuie să numim un efort de eufemizare a conflictelor. Capitolul 12 Cultura în calitate de "câmp" Teoria câmpurilor constituie un "program de cercetare" în sensul lui Lakatos: s-au reclamat de la el numeroase lucrări, ceea ce dovedește "fecunditatea" și "oportunitățile obiective" pe care le oferă noilor generații de cercetători (Alan Chalmers, Qu'est-ce que la science?, La Découverte, Paris, 1987, ediția I engleză, 1976). Direcția lui Bourdieu, inițiată în anii 1950
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
teoriei economice și a capacității ei explicative a evoluțiilor din lumea vie, reală și complexă, în care se manifestă omul, ca și în lumea mecanismelor pe care le creează pentru a-și ridica gradul de confort în transferul de energie reclamat de viață (Georgescu-Roegen, 2009). Poate fi acceptat că reîncărcarea conceptului de piață cu noile ingrediente are calitatea să justifice o clasă mai largă, dacă se poate completă - oricum cât mai completă - de consecințe, de fenomene reale. De abia în aceste
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
de divinație cu ajutorul cărților / 213 15.3.1. Practica deschiderii cărții / 213 15.3.2. Practica divinării cu ajutorul cărții bisericești și al cheii / 214 15.3.3. Citirea cărții / 216 15.4. Preoții, actori ai practicilor divinatorii / 216 Capitolul 16. Reclamă și publicitate. Despre kitsch și șarlatanie în practicile divinatorii contemporane / 219 16.1. Divinația azi: aculturare sau kitsch? / 219 16.2. Publicitatea și comerțul cu preziceri / 223 Capitolul 17. În loc de concluzii: imaginarul colectiv, fantasmele și arta divinatorie / 227 Anexa 1
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sunt de părere că mai ales adolescenții, direct interesați de viitorul „curat“ al habitatului, ar trebui să găsească soluții prompte și eficiente la problema atât de presantă a conservării mediului. În al doilea rând, implicarea activă a majorității tinerilor este reclamată imperativ de prognozele sumbre. În urma calculelor făcute de experții în domeniu, în maximum 50 de ani situația va fi devenit deja ireversibilă. În ciuda acestor pericole, însă, există și facțiuni care neagă complet până și realitatea încălzirii globale, ripostând cu violentă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a lăsa copilul singur, adică în confuzia sa în fața unei lumi pe care nu o cunoaște și nu o înțelege". (Mattéi, 2005, p. 168) De fapt, nevoile socio-economice, dar și instinctele sedimentate și legitimate în zeci de mii de ani reclamă organizarea învățării în grup, mai adecvat spus, în rețea; multiplicarea grupurilor (chiar și efemere, cu cât mai efemere cu atât mai bine) poate cunoaște și o dimensiune virtuală, dacă avem în vedere abilitatea (aproape) naturală a copiilor de a se
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
să explice simbolul lui "Dumnezeu" cu ajutorul simbolisticii sub-conștiente. Termenul de "subconștient" nu este însă decît un mijloc de localizare a intențiilor motivante, în măsura în care acestea evită controlul conștient: fantasmele rătăcirii, iluziile pseudo-consolatoare, care, refulate datorită faptului că sînt supraîncărcate cu culpabilitate, reclamă obsesiv satisfacerea lor ireală, căutată în jocurile vane ale imaginației exaltate patologic. Este oare simbolul lui "Dumnezeu", așa cum pretinde Freud, un produs al refulării, al unei imaginații patologice, o iluzie pesudo-consolatoare? Luarea unei poziții față de concepțiile freudiene asupra funcționării intime
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
în spiritul uman și modul ei de funcționare, după ce am demonstrat că simbolizarea mitică ascunde un sens care poate fi definit, este important să prezentăm evoluția istorică a simbolului central al lui "Dumnezeu". Partea aceasta istorică a lucrării de față reclamă efectuarea unei incursiuni în domeniul etnologiei și al sociologiei. Aceste discipline au acumulat o multitudine de detalii asupra vieții popoarelor care au creat miturile. Ele ai încercat totodată să găsească cadrul pentru a grupa detaliile acestea. Ca să nu ne pierdem
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
om sau despre un animal. Omul din Neanderthal nu mai este animal, dar nu este încă nici om.) Nu componenta utilitară a vieții conștiente, progresul tehnicii instrumentale, ar putea produce mutația decisivă de la animal la om, ci explozia problemei metafizice, reclamată de viața conștientă: IDEEA DE MOARTE, INDISOLUBIL LEGATĂ DE MISTERUL VIEȚII. Cu excepția obiectelor care îl înconjoară pe omul primitiv și care pot deveni înfricoșătoare privite din unghi magic, moartea, sursa inepuizabilă a spaimei sacre, deschide deja calea fanteziei magice, un
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tot în natură și proiectate în final în sfera supranaturală a unei vieți după moarte. Intențiile animante erau considerate ca fiind bune sau rele, după cum erau favorabile sau defavorabile existenței tribului, care era înconjurat din toate părțile de amenințări mortale, reclamînd frecvent sacrificiul vieții în luptele împotriva triburilor dușmane, a animalelor monstruos periculoase, ca de exemplu bizonii pe care tribul trebuie să-i vîneze ca să-și asigure hrana de zi cu zi. Strămoșul era divinizat deoarece era animat mai curind de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
evoluția morfologiei somatice, ci mai ales la geneza evolutivă a funcționării motivante intime a vieții psihice. Din punctul de vedere al mutației evolutive a speciei gînditoare, căderea adamică este condiția evoluției. Căderea evidențiază capacitatea insuficientă de adaptare a intelectualizării și reclamă astfel spiritualizarea, unicul mijloc de depășire a suferinței exaltate și a spaimei provocate de ea. Conștientul, intelectul insuficient din punct de vedere biologic (sau ceea ce e același lucru culpabil din punct de vedere spiritual) necesită instituirea instanței sublime: a conștiinței
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
psihică nu sînt concepute ca fiind net distincte. Armonia vieții psihice este considerată dept o condiție a sănătății fizice. [Astfel devine divinitatea solară, care nu veghease decît la bunăstarea materială și publică (Helios), divinitatea sănătății și armoniei (Apollo)]. Însuși sacrificiul reclamă o nouă aprofundare a semnificației: ofranda simbolică a bunurilor pămîntești începe să însemne că omul, fiecare om în parte, trebuie să se abțină de la exaltarea nevoilor, că trebuie să-și curețe de exaltare propriile dorințe pentru a deveni demn să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
încercate în fața misterului. Omul și-a creat imaginea idealizată numită "Dumnezeu" și mitul va susține că omul este creat după imagnea lui Dumnezeu. Mitul are tot dreptul să afirme acest lucru, căci spiritul a elaborat analogic și legal imaginea supraconștientă reclamată de misterul întregii existențe: viziunea unui singur Dumnezeu, conceput sub imaginea spiritului adevărului final, simbol al sensului vieții și al esenței acesteia. Așa cum divinitățile antice nu reprezentau realități, ci simboluri, Dumnezeul unic nu constituie nici el o realitate. El este
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trebuit să sufere modificări imaginea aceasta, iar fizica, refugiindu-se atît în intuiția revelatoare, cît și în observarea exactă, a elaborat concepții unificatoare asupra universului (teoria relativității) și asupra atomului (teoria cuantică), concepții ale căror consecințe pentru întreaga știință, care reclamă o revizuire a bazei sale metodice (principiul cauzalității), riscă să depășească orice previzibilitate și par să apropie cercetarea lumii exterioare de cea a lumii interioare și a mijloacelor ei de cunoaștere. Toate științele sînt creații ale spiritului uman, iar valoarea
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
cu sens precis, ceea ce necesită trebuie să o repetăm studierea amănunțită a simbolisticii, imposibil de efectuat fără un studiu prealabil detaliat asupra funcționării motivante și deliberante intime, tema simbolisticii. Funcționarea psihicului nu constituie un mister, ci o enigmă care își reclamă imperios soluționarea, căci element exterm de important ea implică unica posibilitate de a găsi o soluție problemelor valorilor etice. Tocmai absența unor astfel de soluții a obligat misticismul considerînd problema etică drept un mister să recurgă la un fel de
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
fondate biogenetic. Trăsătura caracteristică comună tuturor ființelor vii este excitabililatea față de căutarea reactivității adaptate (care le face apte să trăiască), dar care nu ocupă primul loc în cadrul ambiant. Dimpotrivă, aceasta se datorează la origine deșteptării periodice a apetențelor impulsive, care reclamă satisfacerea lor. La nivelul uman, apetențele sînt diversificate într-o multitudine de dorințe materiale și sexuale care pot apărea chiar și în afara nevoii reale în orice moment prin intermediul exaltării imaginative. Spiritul valorificator al omului nu creează valorile. Acestea preexistă independent
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
celor care nu se simt în siguranță în ceea ce spun, fie pentru că e ceva neinteresant, fie pentru că suferă de logoree. "O știți pe-aia cu... " este un clișeu utilizat de cei care nu au talentul de-a spune bancuri. El reclamă tot un răspuns-clișeu - " Nu", și îl somează pe interlocutor să nu arate că ar cunoaște bancul și să se pregătească să râdă la poantă. Bancurile spuse fără acest prolog uzat sunt mult mai apreciate. Comicii profesioniști, ca Dave Allen ori
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
felul în care le formulăm. Există două tipuri de întrebări pe care le putem pune: întrebări închise și întrebări deschise. ÎNTREBĂRI ÎNCHISE întrebările închise amintesc de întrebările cu răspuns DA/NU sau de cele cu mai multe opțiuni, dar care reclamă răspunsuri formate dintr-un cuvânt sau două. De exemplu: "De unde sunteți?", "Practicați jogging-ul?", "Ne întâlnim la 5, 30, la 6, 00 sau la 6, 30?", "Credeți că toate centralele nucleare ar trebui oprite?" întrebările închise sunt folositoare pentru că îi
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm pentru o viziune societală a violenței școlare și asupra dificultăților pe
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
valoare a căror "existență fizică" și "memorie colectivă" necesită din partea ființei umane o acțiune permanentă, constantă, îndreptată spre salvarea și păstrarea acestuia. Indiferent că vorbim de patrimoniu material sau imaterial, patrimoniu la nivel regional, național, european sau universal toate acestea reclamă din partea societății consecvență, rigoare și acțiune pozitivă în sensul conservării urmelor identității sociale și culturale. Termenul de patrimoniu desemnează "ansamblul bunurilor culturale, transmisibile, stabile", dar nu și constante, deoarece acesta se află într-o continuă dezvoltare. Prin extensie, noțiunea lărgește
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
a conținuturilor sociale, elaborînd noi practici ale socializării, prin vizite, studii și copii după exponate celebre, realizate în galeriile de artă. Patrimoniul este un inventar al artefactelor umanității în spațiu și timp. Necesitatea controlului social asupra tuturor formelor de patrimoniu reclamă un set de norme și valori prin care bunul respectiv capătă identitate patrimonială. Virtual, acest bun ne aparține, este al nostru, se identifică cu fiecare din noi, cu acțiunile noastre. Astfel, patrimoniul se află "într-un proces continuu de remodelare
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
anatomică locală nu permite, intervenția chirurgicală se impune. Pacienții cu tumori periampulare supuși duodenopancreatectomiei cefalice pot prezenta în evoluția postoperatorie tardivă febră, leucocitoză, creșteri ale valorilor transaminazelor și bilirubinei datorită unor abcese hepatice secundare episoadelor de angiocolită acută. Aceste situații reclamă diagnostic prompt (efectuare de CT abdominal) și tratament adecvat. Abcesele de mici dimensiuni (miliare), diseminate se vor trata conservativ (prin antibioterapie), dar cele mari necesită drenaj (percutan/chirurgical). Stenozele biliare Stenozele biliare apărute după duodenopancreatectomia cefalică pentru cancere periampulare sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Rareş Buiga, Liliana Resiga, Alexandru Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/92210_a_92705]
-
spectator) sau indirectă (prin intermediul radio-ului, televiziunii, Internet-ului etc.). Un aspect cu totul particular îl prezintă sportul de performanță, care de cele mai multe ori încetează să mai fie un factor de recreere pentru sportivi, date fiind particularitățile antrenamentului sportiv, care reclamă solicitări fizice foarte mari, renunțări, răspundere deosebită. 4.4.5. Funcția de emulație Această funcție este necesar a se concretiza prin cultivarea spiritului de întrecere, care, de altfel, caracterizează ființa umană (încă din de la cele mai mici vârste copiii utilizează
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
actul motric voluntar fără a lua în considerare și celelalte elemente care îi asigură suportul pe care se clădește, cum ar fi echilibrul și postura, reprezintă o trunchiere a unui fenomen complex. Contextul în care sunt executate actele motrice voluntare reclamă, cu precădere, asigurarea echilibrului general, impune, în același timp, adoptarea unor posturi care să permită desfășurarea corectă și eficientă a exercițiilor fizice. 5.3.1. Actul motric voluntar Mișcarea, ca fenomen biologic, reprezintă actul voluntar prin care se deplasează un
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]