7,217 matches
-
jumătatea captivă a Europei. Intelectualitatea franceză e prinsă în mrejele ideologiei comuniste, însă unii dintre ei încep să retracteze unele afirmații semnalând chipul stalinist al socialismului. Autoarea afirmă despre unii intelectuali francezi îndoctrinați: „încearcă să-mi explice de sus, mie, refugiată din Est binefacerile socialismului și că în Franța, chiar dacă în politică domină dreapta, intelectualii erau deja sovietizați mental.” Moscova dicta în viața intelectuală franceză prin agenți intelectuali neplătiți, benevol fanatici sau prin acei tovarăși de drum. Marele scriitor Louis Aragon
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
dă cârpa jos, (banderola), las-o acasă într-un sertar pentru a-ți aminti când vrei de vremurile păcălelii și poate vei povesti la urmași despre sentimentele trăite, dezamăgirea culeasă în nopțile loviturii de stat.” Avem menirea noastră să ne refugiem în scris. Adună documente, adună voci de la români și hai să concepem Vocea manuscrisului. Discuțiile dintre autor și căpitan converg spre judecăți de valoare, în urma cărora apar unele indicii ce vizează evoluția postdecembristă a României. Monarhia ar salva România, dar
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
întrebi? Nu, pe mine, nu spuneai că tu ești eu? Ba da... Și atunci? Continuă... La un moment, dat, niște dinți uriași mușcă din măr, lumea viermelui este cutremurată, nimic nu va mai fi ca înainte. Ce face viermele? Se refugiază în alt măr, într-o altă viață, într-o altă iluzie? Găsește tu răspunsul. După atâta vreme trebuie să poți găsi, în sfârșit, un răspuns. Du-te acasă și găsește răspunsul. Dă cu laptopul de pământ. Sau dă-i foc
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
nevoie? Eu sunt împotriva sinuciderii, domnule... Un act de lașitate, o părăsire a frontului de luptă, dezertare. Atât și nimic mai mult. Aș spune că însăși viața ta a fost o dezertare. Zău? Crezi că sunt singurul om care se refugiază într-o iluzie? Dacă este o iluzie, țin să menționez. Oamenii au nevoie de iluzii, Magicianule, de aceea merg la circ, de aceea nu intri tu în șomaj, cum de nu ai înțeles? Iluzia... Ce știi tu despre iluzie, Scriitorule
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
geantă (mă rog, patru valize Louis Vuittonă burdușite cu haine superbe la comandă - poate că meritase efortul? Am decuplat telefonul, am scos un carnețel vechi de prin sertarul de jos al biroului meu și am Început să scriu. ↔ Tata se refugiase deja În birou, iar mama era În drum spre garaj când am coborât la parter. — ’ Neața, scumpo. N‑am știut că te‑ai trezit! Trebuie să fug. Am Întâlnire cu un elev la ora nouă. Avionul lui Jill e la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
nimeni și că eu aiurez culpabilizând-o În mod gratuit. Minte cum ar respira, inventează alte istorii, alte texte și prin aceasta Îmbogățește realul și Îl ascunde. Mă abțin să nu cedez cumva, dintr-o slăbiciune inexplicabilă. De aceea, mă refugiez În Bach. Trebuie să părăsesc casa cât mai repede. (ieri) „Trebuie să devii om de societate.“ Mă uit la ea și râd În hohote. „Babacul vrea să te ducă la o serată de teatru, acasă la Călinescu“, mai spune A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
foarte regulat și era spăimântată de veștile despre tulburările țăranilor tot mai stăruitoare, care eclipsau toate crimele și faptele diverse ce o interesau de obicei pe ea în jurnal. De vreo două zile însă, de când citea despre lumea care se refugiase la orașe, își întreba întruna soțul că ea ce face și cum rămâne aici s-o omoare țăranii? Plutonierul își simțea subminat curajul militar prin intențiile ei de fugă, iar pe deasupra, cum doamna vorbea și în fața jandarmilor și chiar a
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
nenorocirea de când am fost deunăzi la Amara. Regret numai că atunci n-am rămas acasă, chiar împotriva voinței tatii. Dacă eram eu, poate n-ar fi ajuns aci lucrurile! Între timp, Baloleanu sosi la prefectură, unde aștepta alt grup de refugiați de la țară. Boerescu îi prezentă câțiva funcționari și pe urmă, cu harta județului pe birou, îi indică localitățile răzvrătite și-i predă dosarul cu rapoartele despre tulburări, neuitând să-i atragă atenția că până și conacul lui a fost devastat
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
învăța să vă astâmpărați ș-acu... Parcă i-ar fi atins cu un sfârc de bici, țăranii se năpustiră asupra lui cu sete, bucuroși că pot să-și mai răcorească puțin sufletul. Cu chiu, cu vai Busuioc reuși să se refugieze în prăvălie și de acolo în casă. Cârciuma fu invadată. Unii spărgeau și sfărâmau ce se nimerea, alții se repezeau la sticlele cu băuturi. Iureșul ținu însă numai câteva minute. Afară sosi Petre cu un pâlc de bărbați mai tineri
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
cap și tresărind de câte ori auzea o nouă salvă. ―... stai!... ochi!... foc! urla maiorul Tănăsescu în clipele când prefectul Baloleanu se zbuciuma la marginea satului. Ceata fugarilor scăzuse la mai puțin de o treime. În afară de cei prăbușiți de gloanțe, mulți se refugiau prin ogrăzi ca să scape de urmărire, mai cu seamă când ajungeau la casele lor. Chiar și Nicolae Dragoș, dîndu-și seama că nu mai e chip să răzbească până la Petre și că ar fi de prisos să mai încerce vreo împotrivire
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Cosmina pe după mijloc și o trase aproape. Ea îi evită apropierea obrazului și-și sprijini capul de umărul lui. Bărbatul spera ca fata să închidă ochii și să se lase îmbrățișată mai strâns, dar îi simți ușoara împotrivire și se refugie doar în păstrarea ritmului. „Bună dimineața !“, râse Papi, strecurându- se între ei, și atunci observară că rămăseseră singurii care dansau îmbrățișați. Pulsul nu se schimbase, liniile magnetice erau la locul lor, doar ritmul se întețise. Cosmina zâmbi, stânjenită, și făcu
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
își descheiase vestonul și cravata îi atârna strâmbă. Dar își păstrase chipiul pe cap, de parcă verificarea actelor ar fi fost un ceremonial care impunea o anumită ținută. Și, ca de fiecare dată când era pusă în situații stânjenitoare, Rada se refugie în detalii. Văzu, astfel, că pe calendarul de pe perete timpul rămăsese mult în urmă. În colțul din tavan unde se întâlneau cele trei dimensiuni, praful se tot depusese pe o pânză părăsită de păianjen care fremăta totuși de zbaterea unei
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ochii măriți de groază. Umbrele purtau măști. Ale aceluiași chip care era al celui de-al patrulea. Bătrânul se dădu un pas îndărăt, apoi o luă la fugă. Trecu, nesăbuit, pe sub bariera care se lăsase. Dar nu reuși să se refugieze la timp pe celălalt mal. Umbrele nu trebuiau să alerge ca să-l împresoare, erau peste tot... Cercurile lor începuseră să se strângă. Bătrânul privea rătăcit cum același chip venea asupra lui de peste tot. Nu mai putea face niciun pas, într-
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
fier a purtat-o dintr-o criză în alta. Când mă întorc, An-te-hai se uită la mine cu o expresie uluită pe chip. — Sunt la fel ca toată lumea, îi zic. Nu mai există nici un loc în care să mă pot refugia. Ați făcut imposibilul, doamnă. A doua zi nu se simte nici o adiere de vânt. Razele soarelui răzbat printre norii subțiri. Merg în palanchin și gândurile îmi sunt mai liniștite. Cred că aș putea acum să mă gândesc la Yung Lu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
bucură de un sprijin familial adecvat în țara de origine; ... b) copiii adulți necăsătoriți ai sponsorului sau ai soțului/soției, în cazul în care aceștia nu se pot întreține singuri din motive medicale. ... (3) Minorii neînsoțiți, beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, pot solicita reîntregirea familiei pentru: ... a) rudele de gradul I în linie ascendentă sau tutorele legal; ori ... b) atunci când aceștia nu există sau nu pot fi identificați, orice altă rudă a acestuia. ... (4) Străinii prevăzuți la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186246_a_187575]
-
titulari ai unui drept de ședere în scop de studii, pot solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție și copiii minori necăsătoriți, cu condiția ca data încheierii căsătoriei să fie anterioară obținerii dreptului de ședere. ... (5) Străinii beneficiari ai statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare pot solicita reîntregirea familiei pentru soț/soție numai dacă dată la care a fost încheiată căsătoria este anterioară obținerii uneia dintre aceste forme de protecție. ... (6) Cererea-tip se depune la formațiunea teritorială a Autorității pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186246_a_187575]
-
normal pentru o familie similară din România; ... c) solicitantul să posede mijloace de întreținere, pe lângă cele necesare pentru propria întreținere potrivit legii, în cuantum corespunzător salariului minim net pe economie pentru fiecare membru de familie. ... (9) Pentru beneficiarii statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare, care solicită reîntregirea familiei, nu este obligatorie prezentarea documentelor prevăzute la alin. (6) lit. d)-f) și nici îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (8) lit. b) și c). ... (10) Cererea va fi soluționată în termen de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186246_a_187575]
-
documente din care să rezulte existența legăturii de rudenie; (îi) locuiesc împreună cu sponsorul, în cazul minorilor; (iii) fac dovada mijloacelor de întreținere cel puțin la nivelul salariului minim net pe economie. (2) Pentru membrii de familie ai beneficiarilor statutului de refugiat sau ai protecției subsidiare care solicită prelungirea dreptului de ședere temporară pentru reîntregirea familiei nu este obligatorie îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) lit. a) pct. (iv), respectiv la alin. (1) lit. b) pct. (iii). ... (3) Străinilor membri de familie
EUR-Lex () [Corola-website/Law/186246_a_187575]
-
Cristian Sima la plata a 30.000 de dolari, în procesul intentat de Bogdan Chirieac. Chirieac i-a acuzat de calomnie pe Sima și pe jurnalistul Liviu Avram, care a publicat în ziarul Adevărul, fără să verifice, susținerile escrocului internațional refugiat în Islanda. Amintim că Sima a fugit din țară în luna octombrie 2012, după ce a păgubit cu milioane de euro mai mulți investitori la bursă. În timp ce încerca să șteargă urmele escrocheriilor financiare pe care le făcuse, Sima a creat o
Bogdan Chirieac a câștigat procesul cu Sima, obligat de Justiție să plătească 30.000 $ pentru calomnie. Liviu Avram, iertat pentru lipsa de deontologie () [Corola-journal/Journalistic/46324_a_47649]
-
cu versuri și proză la revistele „Albina”, „Revista generală a învățământului”, „Universul literar”, „Curentul”. În 1936 era director al revistelor „Școlărie” și „Bugeacul”, condus cu mari sacrificii, iar în decembrie 1938 edita „Bugeacul copiilor”. În 1940, după ocuparea Basarabiei, se refugiază la București. A scris versuri patriotice, grupate în placheta Gânduri revărsate (1936) și proză în maniera lui Ion Creangă (Povestirile lui Sică), publicate fragmentar în „Bugeacul”. A alcătuit Antologia Bugeacului (1938), unde au fost incluse poeme consacrate ținutului, autorii fiind
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288783_a_290112]
-
MORARU, Mihai (1.X.1946, Uivar, j. Timiș), istoric literar. Este fiul Olgăi Moraru (n. Bragaru) și al lui Petre Moraru, învățători refugiați din Basarabia. A urmat Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1960-1964) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1964-1969). Și-a luat doctoratul în filologie (1991) cu lucrarea O carte populară necunoscută. Viteazul și Moartea. Din 1969 este cercetător la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
prezentă, iar barbarii sunt și rămân numai niște elemente strălucitoare de suprafață.10 În a doua jumătate a secolului al V-lea, în Imperiu, se produce o "barbarizare fără barbari" (Iorga) o fiscalitate distrugătoare îi silește pe romani să se refugieze la barbari, iar numele de "romani" ajunge să fie urât de oameni. În acest secol, asistăm la aparența că Imperiul este condus de barbari fără a se ține seama "cât a dezbrăcat din barbaria sa", Ricimer, stăpânul Apusului, în a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Durostorum, iar în 579 mutate la Ancona (Italia), unde se păstrează și azi. La Halmyris (Dunavăț-jud. Tulcea), au fost martirizați Epictet, preot, și Astion, tânăr convertit de el, la 8 iulie, între 298-303. Ei erau originari din Asia Mică, fiind refugiați la Halmyris, unde au predicat și au făcut convertiri, fiind închiși și apoi decapitați. La Noviodunum (Isaccea), sunt pomeniți sfinții Flavian (25 mai) și Filip (4 iunie). Din listele de martiri, alcătuite de istoricii străini, nici unul nu provine din regiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dar incinerația nu era abandonată, se introduceau monede în mormânt, cutumă religioasă păgână romană. În nordul provinciei Dacia, unde se perpetuează o "romanitate fără Imperiu" (M Bărbulescu), asistăm la supraviețuirea unor credințe tradiționale romane, unii adepți ai păgânismului s-au refugiat la nord de Dunăre în secolul al IV-lea. Infiltrarea unor grupuri de daci liberi, care au activat credințele vechi de substrat (zalmoxiene), denotă conservatorismul tenace al mediilor rustice, care au influențat ritul de înmormântare și pe cel funerar. În
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Daciei, după 275. Astfel, abandonați de autorități, constrânși la un trai modest, reduși la o cultură simplă, daco-romanii au fost siliți să nu mai caute sacrul doar în edificii (temple) și personificări divine, iar gândirea și practica religioasă s-au refugiat în cutume, situri, superstiții și legende, elemente ale spiritualității populare străvechi. Unele descoperiri arheologice ca și materialul lexical de origine latină din limba română ne ajută să ne imaginăm care era universul de credințe, practici, gesturi și reprezentări cu valoare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]