8,522 matches
-
i-a apostrofat și i-a avertizat pe cei ce urmau să i-o facă să fie extrem de atenți cum îl taie, cît îl taie, să nu uite vreo meșă, vreun instrument într însul...” Concluzia ce rezultă dintr-o asemenea relatare e că pînă și medicilor le e teamă de felul în care se practică medicina la noi. Pacienții obișnuiți nu au altă soluție decît să se resemneze. *Mult mai greu e să povestești un vis decît să dezvolți o idee
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
trecute, la Romanu, a avut loc adunarea generală a colectiviștilor... Mă aflam din întîmplare seara la căminul cultural. În toate încăperile era o activitate intensă. Corul retușa ultimele partituri incluse în repertoriu. Brigada artistică de agitație își «sincroniza» textul - în ce privește relatarea faptului autentic - cu cifrele cuprinse în darea de seamă. Într-o altă încăpere cîteva colectiviste definitivau expozițiile de artă populară și culinară. Toate aceste activități urmau să-i reunească pe toți activiștii căminului cultural pentru ca împreună să vizioneze producția românească
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
partidului nostru. Și mai grav, l-ar fi mîniat pe Ceaușescu, afirmînd, într-o ședință mai agitată, vorba că „Toți mint, de sus pînă jos!” Atunci, șeful cel Mare i-ar fi ordonat unui securist (iată alura de basm a relatării): „Ia-l și împușcă l”, ceea ce respectivul ar fi dus la îndeplinire. Ce anume, cred, a iscat zvonul? Faptul că sicriul cu corpul neînsuflețit al lui Enache a fost trimis la Roman (locul înhumării) sigilat. În alte părți ale lumii
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
autorul Orionului, și care s-a bucurat de prietenia sa. Dezinteres: multe din adunările așa-zise „cetățenești” se țin (ne-a spus, în ședință, Constantin Azoiței, corespondentul „României libere”) doar cu împuterniciții de asociații și cu femeile de serviciu. În relatări, asta se cheamă „lărgire și aprofundare a democrației”. *Scenă neverosimilă: Eugen Simion și Nicolae Manolescu îmbrățișîndu-se amical cu Petru Anghel, „(con)fratele inamic” de la Consiliul Culturii, care, ce-i drept, e mai onest decît alții din acea instituție. Și tot
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Mama copiilor mei a fost solidară cu tot ce am făcut”. Sper că s-a referit numai la literatură! *Oamenii de pe margine văd, aud, știu adesea mai multe despre un eveniment decît ziariștii „trimiși la fața locului”. Azi, de pildă, relatarea cuiva din public despre înmormîntarea „la eroi” (adică pe rîndul întîi al cimitirului) a secretarului cu probleme economice N. Buzdugan mi s-a părut mai precisă decît cea a unui coleg de la „Steagul”. Au fost depuse - mi-a spus acela
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Sfaturi pe întunerec”. Zilnic, de la 2045 la 2245, stau lîngă radio. Am renunțat la televizor. Mult mai important e ceea ce aflu de la primul. Televizorul e, eufemistic vorbind, „monoton”. La radio, am alți „interlocutori”, care îmi demostrează că lumea se transformă. Relatările celor de la „Europa liberă” sînt febrile și acerbe. De vreo lună și ceva încoace, fac tot felul de ipoteze privitoare la viitorul zonei geografice în care trăim. Se avîntă, se îndoiesc, retractează, apoi iarăși se hazardează. Nu mi-i greu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
avut pic de liniște. I-au trecut prin cap tot felul de presupuneri. înainte de a pleca și-a pregătit cîteva lucruri și și-a luat un fel de adio de la nevastă și de la fiică, neștiind dacă se va întoarce curînd. Relatarea lui nu mi s-a părut prea clară. Deși i-am pus întrebări, n-am aflat mai nimic despre conținutul discuției cu anchetatorul, ci doar că acesta era „un tinerel” și că se interesa de „cîțiva inși din sistem”. „Tipul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la liman și pe următoarea. N-am făcut decât s-o răsfoiesc un ceas-două, cu „ciudă” că mă fura mai mult decât Îmi puteam Îngădui să stărui. E o lectură captivantă, iar bogăția fotografiilor vizualizează În chipul cel mai fericit relatarea. Îți vine să te sui pur și simplu În tren, să mergi la Fălticeni și să colinzi străzile cu ea În mână. De mulți ani Îmi doresc să mai bat nordul Moldovei ca odinioară, când urmam traseele mânăstirilor, fără să
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
-au dus etc. Comanda se numește nonbreaken hyphen și am observat În multe cărți că nu prea este folosită, ceea ce nu dă prea bine pe pagină. Sper să nu-mi luați În nume de rău observația. E păcat ca o relatare atât de pasionată și vie să fie perturbată vizual de neglijențe de culegere. Oricum, chestiunea e remediabilă. Cu nerăbdare să ajungem a tăifăsui mai În voie și cu urări de spor și sănătate pentru dvs. și familie, Gabriela Omăt 735
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
pastel sentimente de prietenie, Teodor Tatos 429 Pensionară, rudă cu familiile Lateș din Rădășeni și cu Beldicenii. De la ea vroiam să aflu noi date despre aceste rude. Poseda un mare număr de fotografii de epocă. M-ar fi interesat și relatările verbale. Din păcate, doamna Calmuschi s-a stins și, În scurt timp după aceea, am descoperit o parte din fotografii, pe care leam adus la Muzeul Județean, fiind achiziționate. 876 28 C.P. (Fălticeni, 17 iulie 1970) Dragă domnule Eugen, Azi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și așa mi-a făgăduit, că se va duce să-l Înștiințeze pe prof. univ. D. Pop, directorul Secției, despre eventuala solicitare a Sucevei. Liceul mi-a cerut articole pentru un Anuar festiv, d. Havriș idem475. 473 E vorba de relatări privind trecerea la cele veșnice a lui Aurel George Stino. 474 Din câte Îmi amintesc, În aceste demersuri n-am fost implicat, inițiativa aparținându-i lui M.H., pe care Îl voi numi Ticu Toporaș, unul din pseudonimele cu care a
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
făcut de dânsa „goroveist”, n-a Înștiințat-o de această sărbătorire a „șezătorii”. Adresa ei, Prof. Maria-Luiza col. Ungureanu, str. Aurel Vlaicu No. 125 Sectorul 2. Se va bucura la scrisoarea matale, pe care te prețuiește, fără cunoștință personală, din relatările noastre (Gorovei - tatăl și fiul - și eu). De altfel o Înștiințez și eu, că mata Îi vei scrie. Ce mai e cu inaugurarea Muzeului? Socotiți oportun să-i scriu d-lui Homescu, ca să-l Întreb, dacă mai are loc sărbătorirea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
școală a funcționat Într-o clădire veche, cu etaj, peste drum de Biserica Sf. Ilie din Fălticeni, după care s-a mutat pe str. Maior Ioan, În localul destinat inițial școalei Normale, ridicat pe vremea Ministrului C. Angelescu. 615 Din relatările profesorului Vasile Ciurea, am reținut că aproximativ pe locul școalei de meserii, a fost casa În care a locuit poetul și istoricul N. Beldiceanu. O stradă din Fălticeni Îi poartă numele. 616 E vorba de graficiana Ecaterina Petrovici-Pop, din Iași
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
insolență până și pe președintele Comitetului de Cultură și Educație Socialistă, se dezlănțuiseră pe calea calomniei și minciunei, a mizeriilor cazone și timorărilor, apucați parcă de amok. Din păcate, unii factori de conducere ai orașului, care cunoșteau bine situația, din relatările obiective ale Președintelui Dumitriu Balan, n-au luat măsuri, deși se analizase activitatea „culturală” a echipei. În ce mă privește, nu aveam de ales: trebuia să plec. La scurt timp, m-a urmat și colega, venind În Învățământ la Suceava
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Familia Prof. Dr. Virgil Tempeanu 78 C.P. 8120 Buftea - 26.III.’977 Iubite domnule Dimitriu, Ori de câte ori vorbim la telefon, d-na Ungureanu cu mine, ne Întrebăm, dacă știm ceva de mata. Ce s-a Întâmplat? Cum să explicăm tăcerea? Din relatările unor folticeneni Suceava n-a suferit de pe urma cataclismului. Noi, afară de pagube materiale (hornuri căzute, țigle sparte, pereți căzuți etc.) am scăpat cu pielea Întreagă. Scrie-ne, te rugăm, un rând să știm ce faceți! Ce este cu „Galeria” și mata
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
astăzi mai mult despre Artur Gorovei; eu sunt foarte mulțumită că am putut aduce o mică și modestă contribuție la redeschiderea unui drum. Poate că Dl. Datcu ar fi fost cel mai indicat să amintească organizatorilor despre contribuția aceasta. Din relatările D-lui Sorin Gorovei am simțit Însă nedumerirea provocată de răsturnarea planurilor Dstră. Lucrul cel mai prețios este Însă că s-a făcut comemorarea și că sub conducerea DV.710. Muzeul Fălticenilor devine un Însemnat centru de informare și de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
anunța zilnic sumele vărsate pentru fondul de ajutorare a sinistraților. La un moment dat, sumele subscrise numai în țară depășiseră totalul pagubelor cauzate de seism. Ajutoarele primite din partea guvernelor, firmelor și cetățenilor din toate continentele, după cât ne aducem aminte din relatările amintitului ziar, au depășit plafonul vărsămintelor făcute de oamenii muncii din România. Sinistrații nădăjduiau, cu drept cuvânt, că în final suferințele lor se vor mărgini la traumatismele suferite și la pierderea unor membri de familie, rude sau prieteni. Dar n-
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
de o sută de metri. Ascult regulat la postul de radio de la München știri, dar și prezentări de lucrări literare, multe de specialitate, care apar în țară și în străinătate. Mi-a părut rău că nu am auzit niciodată prezentări, relatări despre cărțile de arhitectură care vorbesc despre monumentele din țară care au fost de curând dărâmate. Fără niciun rost a fost dărâmată biserica mânăstirii Cotroceni, cu răspândirea osemintelor ctitorului Șerban Cantacuzino, cine știe unde. Dărâmate au fost și prețioasele clădiri ale mânăstirii
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
alungate din munca și mânăstirea noastră. Domnule director, vă rugăm mult, difuzați această scrisoare la Europa Liberă. Și, dacă se poate, să ajungă scrisoarea și la Vocea Americii. Dr. Hubert Langer, Graz, Austria, [octombrie] 1984, difuzată la 11 noiembrie 1984 Relatare despre călătoria în România Aveam intenția împreună cu un grup de 41 de persoane, majoritatea oameni în vârstă să întreprindem o călătorie organizată, de trei săptămâni, în România, în a doua jumătate a lunii august. Din pricina comportării de neînțeles a vameșilor
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
a lunii august. Din pricina comportării de neînțeles a vameșilor români de la punctul de frontieră Nădlac, proiectul nostru a fost imposibil de realizat și, în cele de urmă, a trebuit să ne întoarcem în Ungaria. Deoarece eram la curent, din multele relatări în presă, cu deosebit de proasta stare alimentară din România, am luat cu noi multe alimente, ca să nu avem probleme de aprovizionare. De multe ori, oamenii în vârstă au nevoie de o hrană specială. La granița română ni s-au luat
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
cine știe... Se simțea agresat de un adevăr ascuns, greu de conciliat, primejdios. În aceeași perioadă, prietenul său, Mircea Horia Simionescu, fusese șocat de o mică secvență În parcul Ioanid. Era cu o prietenă și cu Radu. Aveam să ascult relatarea, mult după aceea, Într-o neuitată vizită la Pietroșița, În octombrie 1984, la o cină amicală, cu brânză și mămăligă, ceapă, măsline, fasole bătută cu usturoi, conserve de carne RDG, țuică și vin franțuzesc. „L-ați definit extraordinar În Anii
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai directă cu vorbele predecesorilor, Nietzsche, Laxness, Kafka și atâția alții: „Vocea poetului ar trebui să fie mai pură și mai distinctă decât zgomotul (sau muzica confuză) a Istoriei”. Felul În care citatele se conectează la și se revelează prin relatarea intitulată „Vânătoarea de vrăjitoare” din vremea „socialismului real” al României ceaușiste, devenită și aceasta astăzi un citat, mă lasă acum, ca și atunci, pe gânduri. Incidentul de la care a pornit Plicul negru Vânătoarea de vrăjitoare din strada Trapezului Am mai
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
sau critica literară de „direcție”, nu doar ritualurile instituționalizate. Mai complicată era situația cu Ștefan Bănulescu. Îi citisem, firește, cărțile, scrisesem chiar despre el, dar Înainte de a intra În dialog direct nu Îl știam decât din niște sumare și Întortocheate relatări ale lui Paul Georgescu, deloc În largul lui În evocarea personajului, ceea ce avea să se clarifice pentru mine abia cu mulți ani după aceea. Bănulescu părea mai curând misterios, retras din și totuși la curent cu știrile din târg (reuniunea
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de către revista pe care, pentru scurtă vreme, o condusese (În lipsa lui Al. Andrițoiu, redactorul-șef) a „scandalosului” interviu pe care i-l acordasem lui Gh. Grigurcu. Pentru cititorul neavizat, ar putea să fie amuzantă, poate, dacă nu și instructivă, astăzi, relatarea acelor Întâmplări tenebros-hilare din textul „Istoria unui interviu”, În volumul meu Despre clovni... În relație, mai ales, cum și este, poate involuntar, cu scandalul simetric, de peste zece ani, prilejuit de data asta de o recenzie la un volum memorialistic al
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
de la Început alături de scrisul meu va afla o cuvenită, fie și tardivă, confirmare a intuițiilor sale literare de acum... peste 20 de ani. Autorul vă mulțumește, acum ca și atunci, cu aceeași emoție. Veți găsi În volumul de eseuri și relatarea istoriei interviului („A History of an Interview”), la care am adăugat, În primăvara acestui an, pentru ediția de buzunar care a apărut În octombrie, următoarea notă (post-scriptum): „Since the execution of the dictator, his servants have taken arms again. Tirelessly
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]