8,718 matches
-
să identificăm o perioadă anume care să primească atributul de „Renaștere medicală”. De altfel, acest termen, care ar semnifica „redescoperirea culturii clasice din antichitate”, nu poate opera în știință, întrucât multe din datele „clasice” erau fie eronate, fie greșit interpretate. Renașterea din trecento (sec. XIII) sau quatrocento (sec. XIV), evidentă în artă, este destul de anemică în știință. Se mai afirmă uneori că medicina a devenit „științifică” după ce Claude Bernard (1813-1878) a publicat celebra sa lucrare „Introducere în studiul medicinii experimentale” (18
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
primul care a studiat frecvența pulsului, folosind „ceasurile” antice, având alte unități temporale decât minutele sau secundele noastre. De asemenea, tot la Alexandria, Erasistrate face studii asupra unor pacienți denutriți folosind o balanță. „Metodologia matematicii”, gândită de Pitagora, va aștepta Renașterea pentru a putea caracteriza și descrie anumite fenomene biologice. În adevăratul sens al termenului de „medicină cantitativă” trebuie menționată perioada mai târzie în care au început să fie determinate în mod curent în sânge și urină glucoza și alți compuși
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
a descoperit o lume necunoscută, extrem de complicată, care nu corespundea cu concepțiile antice, formulate fie de filosofi (Aristotel a fost un campion în această direcție), fie de medicii celebri ai timpului (concepția lui Galen a dominat gândirea medicală până în epoca Renașterii). Dacă ne referim la diabetul zaharat, care nu poate fi disociat de noțiunile de nutriție și metabolism, este interesant de notat că în schema anatomo-funcțională a corpului uman, în concepția lui Galen, pancreasul nu figura ca organ (vezi pagina ......). Concepția
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de nervi uneori, dar prezentă și în absența lor, teorie pe care o va dezvolta în lucrarea „De ventriculo” (1677). Teoria „iritabilității” va fi reluată cu mai mult succes de Albrecht von Haller (1708-1777), bazată pe studiul fibrelor musculare. 13. Renașterea Evului Mediu târziu Paracelsus Aureolus Theophrastus (1493-1541) este considerat unul din exponenții Renașterii. Paracelsus a fost mai mult un personaj pitoresc și controversat (faimosul „doctor Paracelsus” este subtitrat portretul semnat de Jean van Scorel), decât un autor al unor contribuții
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
va dezvolta în lucrarea „De ventriculo” (1677). Teoria „iritabilității” va fi reluată cu mai mult succes de Albrecht von Haller (1708-1777), bazată pe studiul fibrelor musculare. 13. Renașterea Evului Mediu târziu Paracelsus Aureolus Theophrastus (1493-1541) este considerat unul din exponenții Renașterii. Paracelsus a fost mai mult un personaj pitoresc și controversat (faimosul „doctor Paracelsus” este subtitrat portretul semnat de Jean van Scorel), decât un autor al unor contribuții medicale deosebite. Elvețian din cantonul german, studiază medicina la Universitatea din Ferrara (una
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
de „Luther al medicinii”. Exclus din corpul profesoral, colindă prin diferite țări europene unde își expune teoriile proprii, printre altele ajungând în Transilvania noastră. Moare la Salsburg în 1541, la numai 48 de ani (31, 35). Plasarea lui printre exponenții Renașterii este parțial justificată. A rămas după el conceptul că la baza vieții și a proceselor biologice stau procese chimice, chiar dacă interpretarea acestora a deviat către obscurantismul alchimic, domeniu apreciat până în zilele noastre de spiritele mai ciudate care își protejează abil
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
anxietatea nu mai domină suveran, căci individul dezvoltă o imensă forță ce se metamorfozează într-o furie nestăvilită, care îi inoculează dorința irepresibilă de a supraviețui. Nota dominantă, ce conferă identitate acestei secvențe, este o luptă titanică între moarte și renaștere, altfel spus, persoana experimentează o stare intermediară, cea a purgatoriului. Așa se explică de ce întreaga experiență este invadată de imagini ale unei naturi dezlănțuite (cutremure, tornade etc.) sau ale unor bătălii acerbe (războaie, revoluții etc.), imagini care rimează perfect cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
literatura italiană față de literatura franceză. Niciuna din cele trei situații nu e aleasă la întâmplare. Literatura maghiară face parte, alături de cea poloneză și cehă, din categoria culturilor care au cunoscut o primă înflorire a producției științifice și academice în epoca Renașterii, urmată de o reîntemeiere a limbii și literaturii în secolul al XVIII-lea și al XIX-lea. Diferența o face în acest caz existența unei "tradiții": în raport cu literaturile care s-au constituit în secolul al XIX-lea, exclusiv pe fondul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cercetare recentă, cum e aceea a lui Darrin McMahon, Divine Fury: A History of Genius 74, propune un parcurs cu multiple repere în cadrul universal al culturii occidentale: de la ideea de geniu în antichitatea romană și greacă, la reinvestirea conceptului în Renașterea italiană, până la redefinirea lui în Iluminismul francez, care pune bazele reprezentării moderne a personalității de excepție. În raport cu aceste tradiții, abordarea lui Anne Jefferson se distinge prin sublinierea explicită din titlul cărții, "geniul în Franța", care marchează de la început importanța situării
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
reluând o formulare din Proclamația de la 1848: "Românul s-a născut boieribil"60. Să încercăm să intrăm în detaliile acestei relații între condiția "boierească" și capacitățile colective. Temă constantă în opera lui Heliade Rădulescu, aristocrația apare ca principalul motor al renașterii României. Nu o dată se lamentează: "Eu unul mă plâng că nu se mai vede pre nicăiri o adevărată aristocrație [...]. Aristocrația în sine, în adevărata sa însemnare, este sănătatea întăritoare a celor mai bune republice. Ea naște eroii și înțelepții, ea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
fie toate frumoase, deosebindu-se unul de altul numai doară prin forme și proporțiuni, ca diferite boabe de mărgăritar"114. La originea acestei reprezentări stă o figură multiseculară, care face parte din tradiția cultă a florilegiilor de locuri comune. În Renaștere, în spațiul francez găsim sub numele de marguerite un gen al culegerii de sintagme folositoare. Marguerite nu denumește aici planta, ci ilustrează un sens vechi, atestat în jurul lui 1130-1140: margerie, adică "perlă", sens păstrat în locuțiuni: dicționarele franțuzești 115 citează
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Berlin, mai apoi, se desăvârșește intelectual. Întors în țară în 1838 se dedică publicisticii, literaturii și istoriei. În 1843 predă la Academia Mihăileană cursul de Istoria națioanală. Revoluția de la 1848 îi deschide calea politică, devenind unul dintre fruntașii politici de renaștere națională. La întrunirea publică de la 27 martie de la Iași sub prezidenția lui Grigore Cuza, între oratori, împreună cu Alexandru Cuza și Lascar Catargi se numără și Mihail Kogălniceanu. După înăbușirea revoluției capii ei părăsesc țara - unii ducânduse la Cernăuți, alții la
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a, Editura Presses Universitaires de France, Paris, 1988. Almuina Fernandez, C., "La prensa periodica en Revolucion y restauracion (1868-1931)", en Historia general de Espana y America, XVI-2, Rialp, Madrid, 1992. Anania, Valeriu, Pro memoria. Acțiunea catolicismului în România interbelică, Editura Renașterea, Cluj-Napoca, 2005. Anderson, Benedict, Comunități imaginate. Reflecții asupra originii și răspândirii naționalismului, Editura Integral, București, 2000. Andres-Gallego, J., Pazos, A.M., La Iglesia en la Espana contemporanea, 1800-1936, Encuentro, Madrid, 1999. Anton, Mioara, Propagandă și război. Campania din Est 1941-1944, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
particularitățile, problemele și reușitele sale. Încă din preambulul acestei prezentări se face o precizare menită să particularizeze și să individualizeze evoluția presei catolice românești, care aparține pe de o parte catolicilor de rit unit, greco-catolic și celui latin: "Întrucât în timpul Renașterii România cunoaște o amplă dezvoltare ca urmare a unirii unei părți a Bisericii Ortodoxe Române cu Roma la începutul secolului al XVIII-lea, primii pași ai presei române au fost făcuți de această biserică sau de reprezentanții săi. Ne-ar
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
La Fontaine. Dar mai este și un cuplu armonios bucuros de oaspeți și timpul a creat, de-a lungul anilor, această armonie. La fel stau lucrurile cu visul despre Itaca, capăt al periplului, moment de sfârșit de epocă și de renaștere de timp nou, în care ospitalitatea se confundă de acum înainte cu țara regăsită după atâția ani și în care se face, de asemenea, proba ospitalității timpului. Filemon și Baucis Povestea despre Filemon și Baucis este unul dintre miturile exemplare
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
descoperă dureros istoricitatea și timpul oamenilor. Și aceasta a fost inspirația pentru numeroase rescrieri. Itaca de la leagăn la mormânt, de la mormânt la leagăn, întoarcerea este privită ca o nouă naștere, sub unghiul unei călătorii inițiatice, nostos-ul se asemănă cu o renaștere. De altfel s-a vestit de mai multe ori că Ulise va ajunge pe lună nouă177, "la sfârșitul acestei luni, sau la începutul celeilalte". Călătoria de reîntoarcere, ca o conșitentizare a individualității, a limitelor, a morții, a sinelui ca sine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ia forma unei inițieri într-o serie întreagă de încercări, punctată de o serie întreagă de transgresiuni care favorizează ritualul morții inițiatice 178. Dacă să fii inițiat înseamnă să înveți să mori, aceasta înseamnă revelarea condiției umane. Moartea simbolică pregătește renașterea la capătul unei lungi gestații, de la peștera lui Calypso până la sosirea sa în Itaca. "Ulise se trezea în patria sa". Această trezire este un preludiu pentru o nouă naștere după un ultim somn. Este bine să reamintim că Ulise se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai întâi din "adâncul corăbiei pe eroul înfășurat în cearșaful lui lucios și în inul subțire" și îl puseră pe nisip, cufundat în somn, apoi aduseră darurile oferite de către regi. Deșteptarea lui Ulise în patria sa este doar progresivă iar renașterea se produce după schema progresivă a trecerii de la ne-recunoaștere la recunoaștere. Daurat interpreta Odiseea ca pe o căutare mitică a Înțelepciunii (reprezentată de Itaca și de Penelopa). Încercările inițiatice, morțile simbloice ale lui Ulise sunt privite într-o perspectivă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
al XIX-lea țara modernității, a viitorului și a utopiei concrete. Imagine și miraj al unei civilizații care începe de la zero, a cărei extraordinară dezvoltare simbolizează reușita materială și tehnică a unui întreg popor, ea este și aceea a unei renașteri cu riturile ei inițiatice aproape necesare. Țară de primire pentru emigrantul aspirant la un nou Eldorado, ea reprezintă integrarea reușită pentru numitul self-made man. Unchiul lui Karl Rossman este exemplul cel mai evident în sens. Și totuși nimic nu e
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a elabora aceste angoase și aceste sentimente de dezrădăcinare și de pierdere. Incidențele migrației asupra sentimentului de identitate sunt importante și pot să conducă la situații catastrofale sau la o evoluție reușită și creativă cu semnificația profundă a unei renașteri îmbogățitoare. Această ultimă situație nu o întâlnim la Kafka, pentru care Lumea Nouă apare în esență ca o lume a alienării tehniciste, a raționalizării mecanice, a urbanizării nemăsurate care conduce ființa umană la pierderea de sine, tăind căile de acces
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
echilibru, prin oferirea reciprocă de informații credibile care să le faciliteze ulterior un acord mutual.44 Royce Ammon 45 cataloghează diplomația tradițională drept o diplomație învechita (old diplomacy), ca urmare a faptului că aceasta a fost practicată începând cu perioada Renașterii și până la izbucnirea Primului Război Mondial; treptat, după încheierea războiului s-a impus o diplomație modernă (new diplomacy) bazată pe o diplomație deschisă și pe o televiziune globalizata la sfârșitul secolului al XX-lea.46 În prezent, din rațiuni practice mijloacele diplomației
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
atât pentru asocierea cu divinitatea, cât și datorită îndepărtării (din punct de vedere geografic), acestea fiind elemente care accentuau caracterul de penitenta.304 Perioadă care a urmat războiului 305 de 30 de ani va fi denumită în istoria evreiască epoca renașterii, a emancipării legate de aspirațiile evreilor de libertate politică și de recunoaștere a drepturilor evreilor. La 3 septembrie 1791, Constituția Franceză a inclus un capitol prin care evreii beneficiau de libertate deplină în exercitarea serviciului religios, Napoleon Bonaparte (1804) cunoscând
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pază, protecție și culegere de informații acționând în spații de conflict); ascensiunea organizațiilor transnaționale (Biserica Catolică, Liga Hanseatică în Evul Mediu; astăzi, Crucea Roșie, Greenpeace etc.); unificarea tehnologică a lumii (Bull se referă la sfârșitul Evului Mediu, mai exact, la Renaștere și începuturile modernității, cu toate descoperirile în fizică, geografie, cu apariția tiparului). Ca orice tradiție de gândire în Relațiile Internaționale, Școala engleză nu a rămas neatinsă de critici. Încercarea de a le rezuma pe cele mai importante trebuie să-i
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
guvernarea liberală este explicabilă în acest context al trecerii spre centru a familiei liberale, sub impulsul transformării ideologice a lui Brătianu însuși. Înainte de a fi un deceniu care se încheie cu Războiul de Independență, intervalul în cauză este și martorul renașterii spiritului revoluționar și a carbonarismului local. Îndrumarea conservatoare a Junimii, precipitată de constituirea cabinetului Catargiu, este provocată de reacția liberal-conservatoare la această sinteză locală de raționalism politic și propensiune conspiratorială. Istoria României moderne este punctată de paradoxuri, iar actorii de la
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
1943, pp. 115-117, precum și în Antologia scriitorilor ocazionali, Editura Casa Școalelor, București, 1943, pp. 29-33.</ref> Iar acest fond comun este reprezentat de propensiunea către elogiul tradiției și îndrumarea ideologică spre pesimismul ce întrevede în epoca de după 1830 nu debutul renașterii naționale, ci începutul genezei răului social și moral care bântuie Principatele. Li se datorează lui Rosetti și Eminescu în mai mare măsură decât lui Maiorescu sau lui Carp, grație radicalismului lor tradiționalist, și portretizarea noii elite care pilotează proiectul înșelător
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]