725,910 matches
-
în urmă cu un an", se arată în studiu. O treime dintre participanții la studiu afirmă că banii de care dispun pentru această sărbătoare nu vor fi suficienți și vor fi nevoiți să renunțe la multe produse, iar pentru 14% situația este și mai gravă, aceștia afirmând că bugetul nu le va ajunge nici pentru strictul necesar. Locuitorii din mediul rural (16,8%) și cei din Moldova (15,2%) par a fi cei mai afectați de lipsa unui buget pentru a
Românii vor cheltui mai puțin de Paște. Vezi care este bugetul unei familii pentru sărbătorile pascale () [Corola-journal/Journalistic/26665_a_27990]
-
nici nu au drept la parafă cu cod. Avem peste 350 de absolvenți de medicină care anul trecut nu au reușit să promoveze concursul de Rezidențiat, iar în ultimii 5 ani au fost aproximativ 1.000 de tineri în această situație. Mulți dintre aceștia ar putea să își găsească un loc în sistem. Noile reglementări vor aduce beneficii atât unităților sanitare care vor angaja personal calificat, cât și viitorilor specialiști care își vor exercita meseria pentru care s-au pregătit, fără
Medicii fără Rezidenţiat vor putea face triajul pacienţilor şi îi vor informa despre boală () [Corola-journal/Journalistic/26650_a_27975]
-
2011, pentru acele unități care, deși nu îndeplinesc în acest moment totalitatea criteriilor minime de clasificare, se pot angaja într-un proces de conformare la aceste cerințe, cu termene și responsabilități precise. De asemenea, s -a avut în vedere și situația unităților care-și pot coordona și completa activitatea cu spitale învecinate, în special în centrele urbane de dimensiuni mari. Astfel, dacă una sau două specialități sunt asigurate prin linie de gardă continuă de către un alt spital, clasificat cel puțin la
Spitalele vor fi reclasificate în funcţie de competenţă în 15 zile () [Corola-journal/Journalistic/26666_a_27991]
-
ori autorității reprezentanților împăratului (guvernatori, prefecți, procuratori ș.a.). Legea fiind destul de imprecisă, parcă dinadins formulată în termeni generali, împărați precum Tiberius sau Domițian au interpretat-o atât de larg și aplicat-o atât de arbitrar, încât s-a ajuns la situații ridicole, fiind considerată, de pildă, o asemenea crimă... vânzarea unei grădini în care se afla o statuie a împăratului! Analizând judecarea lui Iisus de către prefectul Pilat, este greu de crezut și deci de acceptat că prin simpla afirmație a acuzatului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
vorba de o crimă politică, precum cea de uzurpare a locului împăratului de stăpânitor într-o anumită provincie, presupunea o analiză profundă a lucrurilor, cercetări minuțioase, probe evidente și măsuri drastice. Fără îndoială, procedura penală romană, cu precădere în asemenea situații, avea deficiențe majore, accepta ca „regină a probelor”, exclusivă și suficientă, mărturisirea, dar, în orice caz, nu era suficientă o simplă afirmație precum cea a lui Iisus care, în plus, vorbește de o „împărăție a cerurilor”, fără a se contura
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
deficiențe majore, accepta ca „regină a probelor”, exclusivă și suficientă, mărturisirea, dar, în orice caz, nu era suficientă o simplă afirmație precum cea a lui Iisus care, în plus, vorbește de o „împărăție a cerurilor”, fără a se contura o situație reală și cu pericol concret. Prin ce amenința poziția împăratului Tiberius în Iudeea și siguranța Romei, pretențiile mesianice ale lui Iisus? În orice caz, prin natura infracțiunii deduse judecății și implicațiile politice ale cazului, procesul nu era o cauză ale
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
politice ale cazului, procesul nu era o cauză ale cărei semnificații să se rezume la Ierusalim și Iudeea ci, mai mult ca sigur, trebuia cel puțin raportat, dacă nu și explicat, iar sentința justificată la Roma, la cezar. În această situație, în acest context complicat, își permitea oare rigurosul și grijuliul prefect, cu poziția sa destul de slăbită, un asemenea risc de a inflama pe severul și imprevizibilul împărat Tiberius, că a condamnat la moarte un dușman care este „rex Iudaiorum”, dar
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
a remarcat, expresia „rege al iudeilor” trădează o origine exterioară iudaismului, exprimă punctul de vedere al străinilor, respectiv, în cazul de față, al romanilor. Ea a fost considerată de unii ca arătând antiiudaismul lui Pilat, dar, mai degrabă, reflectă o situație de fapt. Ca o concluzie, Ponțiu Pilat a condus procesul lui Iisus respectând regulile procedurii cognitio extra ordinem pe atunci în vigoare pentru judecarea cauzelor având ca obiect infracțiuni pasibile de aplicarea pedepsei cu moartea, în provinciile cu același statut
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
său, Fl. Josephus relevă faptul că iudeii arătau o deosebită grijă față de înmormântări, în sensul că până și hoiturile răufăcătorilor răstigniți erau coborâte de pe cruce și înhumate înainte de apusul soarelui” (Războaiele iudaice 4, 5, 2). Cu atât mai mult în situațiile de sărbători majore autoritățile romane au trebuit să țină seama de exigențele tradițiilor și regulilor religiei locale, așa că la cererea apropiaților, cadavrele erau predate spre înmormântare. În cazul lui Iisus, cererea a fost făcută de Iosif din Arimateea și aprobată
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (V). Pronunţarea sentinţei () [Corola-journal/Journalistic/26644_a_27969]
-
adevăr, fostul mare preot încearcă un dialog cu prigonitul, întrebându-l „despre ucenicii Lui și despre învățătura Lui” (Ioan 18, 19). O atare etapă de încercare a aplanării conflictului prin dialog și pe cale „pașnică” se va întâlni și în alte situații ulterioare de prigoniri ale primilor creștini. Refuzul tranșant: „De ce Mă întrebi pe Mine? Întreabă pe cei ce au auzit ce le-am vorbit”(idem, 18, 21) închide ușile oricărui compromis. Mai mult, răspunsul anchetatului este considerat ofensator la adresa ex-arhiereului, fapt
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
care rămânea un atribut exclusiv al prefectului roman. Dacă tribunalul religios considera că cineva comisese o crimă gravă, ce impunea sancționarea cu moartea, trebuia să sesizeze prefectul roman și, în fața acestuia, conform regulilor dreptului roman, să-și susțină acuzația. În situația în care magistratul ratifica acuzația și o încadra într-una dintre infracțiunile grave prevăzute sau cel puțin acceptate de dreptul roman, în orice caz nu respinse, se putea ajunge la aplicarea pedepsei cu moartea și la executarea ei. În cazul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
lapidării, fără a se recurge la procedura legală! Astfel, în funcție de anumite conjuncturi favorabile - interimatul funcției de prefect, confruntarea acestuia cu probleme grave etc. - și în deplină conspirativitate, membrii Sinedriului ocoliseră uneori interdicția legală romană și hotărâseră lapidarea unor indezirabili. Este situația femeii adultere, lapidarea arhidiaconului Ștefan, primul martir, ori executarea lui Iacob cel Drept, șeful comunității iudeo-creștine din Ierusalim, în anul 62 d.Hr. E foarte probabil că acel sinedriu (arhierei, bătrâni și cărturari), convocat precipitat de marele preot Caiafa pe
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
președintele tribunalului, rămânea recunoașterea inculpatului, fapt pentru care Caiafa, „sculându-se în mijlocul lor”, îl întrebă pe Iisus: „Nu răspunzi nimic la tot ce mărturisesc împotriva Ta aceștia?” (14, 60), „iar El tăcea și nu răspundea nimic” (14, 61). În această situație în care nu se ajunge la efectul scontat - provocarea mâniei participanților la ședința Sinedriului, în așa măsură încât să se ajungă la lovirea și uciderea spontane ale vinovatului, fără o hotărâre formală de condamnare - se abandonează și varianta linșajului și
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (III). Prinderea prigonitului () [Corola-journal/Journalistic/26673_a_27998]
-
împăratului (26-27 d.Hr.), revolta legată de banii pentru apeduct (29 d.Hr.), pilda galileenilor (29-30 d.Hr.), procesul lui Iisus (30 d.Hr.), scandalul scuturilor votive (31-33 d.Hr.) și reprimarea revoltei samaritenilor (36 d.Hr.) ne arată o situație de permanentă tensiune a relațiilor cu populația locală, total diferită ca religie și mentalitate și reticentă la aplicarea regulilor impuse de regimul de ocupație. Faptul de a fi judecat procesul pe atunci aproape necunoscutului Iisus din Nazaret, devenit apoi cel
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
18, 33); „Iar Pilat L-a întrebat, zicând: Tu ești regele iudeilor?” (Luca, 23, 3). Prin această acuzație, destul de generică dar concretizată ulterior, în cursul dezbaterilor perspectiva se schimbă fundamental, tribunalul roman devine competent, iar judecătorul chiar interesat în deslușirea situației: faptul că inculpatul se proclamă „rege al poporului iudeu”, în condițiile în care această instituție fusese desființată începând din anul 6 e.n. și Iudeea trecuse direct sub administrația împăratului, prin prefect, putea fi interpretat ca un atentat la autoritatea stăpânitoare
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
iar în acest scop recurge la stratagema de a trimite cauza spre judecare regelui (tetrarhului) Galileei, Irod Antipa, aflat și el în acele zile la Ierusalim cu ocazia Pesahului. Prin această declinare de competență teritorială prefectul spera să iasă din situația dificilă în care se afla și care îl obliga fie să cedeze mulțimii, fie să pară a favoriza un candidat la regalitatea iudee, ambele de neacceptat la acel moment pentru el. Numai Evanghelia după Luca (23, 7-15), dintre cele canonice
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
cărui existență este contestată. Totuși în favoarea sa au fost invocate trei ipoteze asemănătoare. Prima, cea rabinică rezultată din Mișna (Pesahim 8, 6) rămâne cea mai criticată, întrucât aceasta nu cuprinde niciun indiciu care să permită să fie raportat la o situație de grațiere a unei pedepse; el face aluzie la cazul prizonierului căruia i s-a promis eliberarea pentru perioada Paștelui. Cea de-a doua paralelă se referă la episodul relatat în Papirusul de la Florența, care cuprinde referiri la procesul verbal
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
vei întoarce la mine. Și a poruncit anularea ordinului scris de mână”. Textul papirusului prezintă această liberalitate ca un eveniment ocazional și nu ca un fapt legat de o cutumă. În plus, natura vinovăției este fără legătură între cele două situații. Phibion, acuzatul din documentul egiptean, nu a participat la o răzvrătire, ci el merită flagelarea pentru că și-a făcut justiție el însuși, atacându-și adversarul său și femeile casei sale. Totuși, papirusul dovedește un lucru esențial: existența în mâinile prefectului
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
obișnuită a unui prizonier cu ocazia Pesahului sau a altei sărbători. Lumea romană cunoaște însă unele grațieri ocazionale, individuale sau colective, cu ocazia unor evenimente importante, ceea ce face mai plauzibilă exercitarea unui asemenea drept de către Pilat într-o adaptare la situația dată și în încercarea de a stăpâni situația. Referitor la prezența soției unui prefect alături de soțul său la post, texte istorice arată că, în perioada imperială și mai ales sub domnia lui Tiberius, era o practică curentă . Revenind la un
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
a altei sărbători. Lumea romană cunoaște însă unele grațieri ocazionale, individuale sau colective, cu ocazia unor evenimente importante, ceea ce face mai plauzibilă exercitarea unui asemenea drept de către Pilat într-o adaptare la situația dată și în încercarea de a stăpâni situația. Referitor la prezența soției unui prefect alături de soțul său la post, texte istorice arată că, în perioada imperială și mai ales sub domnia lui Tiberius, era o practică curentă . Revenind la un punct mort, procesul cunoaște o întorsătură neașteptată. În fața
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
nedorită sarcină judiciară. Astfel, spre a atrage mila spectatorilor și speranța domolirii spiritelor, prefectul dispune flagelarea prizonierului, după unii procedeu prealabil și pregătitor crucificării, conform altora, mai degrabă, un șiretlic admis de lege și practicat de guvernanți spre a depăși situații dificile. Într-adevăr, dacă P. Winter a considerat o astfel de manevră nelalocul ei pentru un prefect roman, reprezentant în provincie al însuși cezarului, judecând, desigur, la rece, dar cu mentalitățile omului modern și nu ca unul din mijlocul evenimentelor
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (IV). Cine a fost judecătorul lui Iisus? () [Corola-journal/Journalistic/26656_a_27981]
-
a înregistrat un preț de 15,1 lei/kg carne carcasă. „Avem, la ora actuală, o ofertă serioasă și absolut normală de carne de miel pe piața românească. Nu există o criză de ofertă, chiar dacă cererea depinde foarte mult de situația economică și de puterea de cumpărare a românilor. Nu îl pot obliga pe producătorul agricol să se sacrifice, pentru că nu merge bine economia în anumite sectoare. Nu cred că producătorul este vinovat de ceea ce înseamnă costul vieții în România, deoarece
Carnea de miel, mai scumpă cu 25% faţă de anul trecut. Cerere mică pentru cei 3 milioane de miei ce vor fi sacrificaţi () [Corola-journal/Journalistic/26696_a_28021]
-
din România. E simplu, nu trebuie să inventeze cineva cine știe ce teorii economice", a susținut Crin Antonescu. Liderul PSD, Victor Ponta, a promis că USL nu va numi managerii și administratorii din sistem pe criteriul carnetului de partid. Ponta a denunțat situația din Tg Mureș, unde a fost comasat Institutul Inimii pentru ca licitațiile de stenturi să fie organizate de directorul pus de PDL la Spitalul Județean.
Antonescu atacă dur UDMR. Ponta promite că nu vor mai fi numiri pe baza carnetului de partid () [Corola-journal/Journalistic/26720_a_28045]
-
nu?”, iar Iisus găsește din nou ieșirea cuvenită: „Dați cele ce sunt ale cezarului, cezarului, și cele ce sunt ale lui Dumnezeu, lui Dumnezeu.” (Luca 20, 25) . El devenise „Cel pe care-L caută să-L ucidă” (Ioan 7, 25). Situația evoluase în așa fel încât Iisus prefera să predice numai în Galileea, evitând Iudeea, „deoarece iudeii căutau să-l ucidă” (Ioan 7, 1); totuși, la sărbătoarea Corturilor merge și se roagă în Templu și se adresează direct iudeilor: „De ce căutați
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]
-
cerea respectarea strictă a ordinii oficiale (pax romana), orice abatere fiind aspru reprimată și echilibrul fragil amenințat cu ruperea definitivă. Pe de altă parte, împrejurările imediate și concrete ale cauzei nu permiteau deloc o nouă tulburare socială, în condițiile unei situații deja tensionate la maxim, fără riscul unei riposte dure din partea romanilor. Numit de împăratul Tiberiu, la recomandarea șefului gărzii sale pretoriene, mult temutul general Sejanus, cu patru ani înainte, tocmai avându-se în vedere caracterul său dur și intransigent, prefectul
Săptămâna Patimilor - Adevărul despre prigonirea, condamnarea la moarte şi crucificarea lui Iisus (II). În preajma Pesahului () [Corola-journal/Journalistic/26678_a_28003]