6,897 matches
-
mai înfocat romanism cu prilejul manifestărilor și congreselor studențești. A organizat primul Congres al Studențimii Bucovinene (1936) și a fost delegat timp de trei ani la Uniunea Studenților. Colaborează intens la revistele "Iconar" (directori Mircea Streinul și Liviu Russu), "Însemnări Sociologice" (Dir. Traian Brăileanu), "Răboj", "Bună Vestire" (director Mihail Manoilescu, căruia îi urmează Dragoș Protopopescu și Toma Vlădescu), "Glasul Bucovinei", "Convorbiri literare" de sub conducerea lui I.I. Torouțiu (1888-1953), "Gazeta Gospodarilor" (editori George Drumur și C. Topa, Cernăuți), "Cuvântul" (1940-41, Dir. P.P.
Vasile Posteucă () [Corola-website/Science/305223_a_306552]
-
Kloss a numit "Dachprache" „limbă acoperiș” în articolul său din 1952. Astfel, de fapt Goebl a creat termenul niciodată folosit de Kloss în scrierile sale, pornind de la adjectivele folosite de acesta. Termenul "toiture" apare în afirmația că variantele scrise au, sociologic vorbind, un rang superior celui al corolarelor lor dialectale și îndeplinesc oarecum o funcție de acoperiș. În alt articol în franceză (1979) despre normele literare din Evul Mediu de pe teritoriul Franței, cea de la Paris față de cea normandă, folosește termenul "toit" „acoperiș
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
franceză (1979) despre normele literare din Evul Mediu de pe teritoriul Franței, cea de la Paris față de cea normandă, folosește termenul "toit" „acoperiș” tot cu referire la "Dachsprache" ca provenind de la Kloss. Aici definește limba acoperiș ca o varietate de limbă considerată sociologic superioară și care îndeplineșta astfel funcția de acoperiș față de alte varietăți mai puțin apreciate. Muljačić (1984) folosește în italiană termenul "lingua-tetto" „limbă acoperiș”, și afirmă că o asemenea limbă este totdeauna o limbă "ausbau", dând ca exemple italiana și franceza
Limbă abstand, limbă ausbau și limbă-acoperiș () [Corola-website/Science/304863_a_306192]
-
investiții și de producție din ce în ce mai grele fixate de partid și în același timp să realizeze lucrări de protecție a mediului, a căror valoare productivă, după criteriile vremii, era nulă. Unele inițiative au fost considerate reacționare, în special studiile cu caracter sociologic, care erau percepute a diminua rolul conducător al partidului. Aceste temeri erau, probabil, cel puțin într-o anumită măsură justificate. Într-o perioadă în care începuse dărâmarea unei părți imporante din București pentru construirea noului centru civic, populația din cartierele
Planuri de amenajare a apelor din România () [Corola-website/Science/305586_a_306915]
-
Termenul "capital social" se referă la doua concepte separate, existente în științele sociale, și în contabilitate. Capitalul social este un concept sociologic folosit în economia politică, management, teoria organizațiilor, științe politice, sănătate publică și în toate științele sociale. Capitalul social se referă în general la conexiunile din interiorul rețelelor sociale, și între acestea. Cu toate că există o varietate de definiții înrudite, ce au
Capital social () [Corola-website/Science/305731_a_307060]
-
La fel cum o șurubelniță (capital fizic) sau o educație universitară (capital uman) pot să crească productivitatea, la fel contactele sociale pot afecta productivitatea indivizilor și a grupurilor. În momentul actual, capitalul social a devenit o parte importantă a teoriilor sociologice și economice privind comportamentul uman. Printre cei mai importanți teoreticieni ai capitalului social se numără Pierre Bourdieu, Robert Putnam și James Coleman. Capitalul social este definit ca suma tuturor aporturilor efectuate de asociați în vederea constituirii și funcționarii unei societăți comerciale
Capital social () [Corola-website/Science/305731_a_307060]
-
simbolice și a infrastructurilor mentalitare (care este, de altfel, și subiectul tezei de doctorat), pe crearea de instituții, pe un proiect de prezență publică constantă, pe articularea de contraideologii. Activitatea sa didactică este orientată pe dezvoltarea unui proiect de discurs sociologic aplicat. A realizat numeroase studii în domeniile: teorie socială, sociologia opiniei publice, cercetarea relațiilor interetnice, sociologia mass media și a comunicării de masă, cercetare sociologică, atitudini și comportamente politice, securitate și gestiunea riscurilor, cultură și instituții, studiul credințelor colective, ideologiilor
Vasile Dîncu () [Corola-website/Science/305349_a_306678]
-
pe articularea de contraideologii. Activitatea sa didactică este orientată pe dezvoltarea unui proiect de discurs sociologic aplicat. A realizat numeroase studii în domeniile: teorie socială, sociologia opiniei publice, cercetarea relațiilor interetnice, sociologia mass media și a comunicării de masă, cercetare sociologică, atitudini și comportamente politice, securitate și gestiunea riscurilor, cultură și instituții, studiul credințelor colective, ideologiilor și superstițiilor
Vasile Dîncu () [Corola-website/Science/305349_a_306678]
-
câștigat Premiul revistei Medic.ro (oferit de Ministerul Sănătății, Colegiul Medicilor și Casa Națională de asigurări de sănătate) pentru cel mai bun chirurg. Peste doi ani primește premiul pentru "Cel mai bun medic chirurg pentru anul 2006" în urmă cercetării sociologice întreprinse de CURS, TNS-CSOP, IMAȘ și INSOMAR și reprezentând opinia medicilor chirurgi români la gala “Zece Pentru România”. În 2007 a câștigat Premiul I, acordat de MECT - ANCS, pentru Proiecte de Cercetare-Dezvoltare Complexe, aria tematica - Sănătate, 2007. În transplantul de
Irinel Popescu () [Corola-website/Science/305351_a_306680]
-
Claudiu Iordache descriu condiția insului de excepție într-un univers care refuză și ostracizează tot ce i se opune. Frazarea abundentă, vertijul inovațiilor lexicale, rupturile de spațiu și timp, trecerile în cascadă de la inventarul obiectual la considerații de maximă generalitate sociologică și politică le conferă acestor proze o specificitate aparte, în care rigorile epicului se aliază cu impetuozitatea poematicului. Condițiile din ce în ce mai restrictive care au dus, după 1983, la eliminarea încă din start a anumitor tipuri de scriituri, au făcut ca manuscrisele
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
a treia lucrare importantă a sociologului francez Émile Durkheim, importanță datorată abordării științifice riguroase a unui fapt social contemporan - creșterea frecvenței sinuciderilor către sfârșitul secolului XIX. Unul dintre principalele merite ale acestei lucrări este de a fi deschis perspectiva analizei sociologice, punând în evidență condiționarea sociala a judecăților morale. Acest studiu cuprinde trei părți și anume: • Factorii extra-sociali • Cauzele sociale și tipuri sociale • Sinuciderea ca fenomen social general Durkheim precizează încă de la început că: „Sociologul are datoria să studieze cauzele prin intermediul
Sinuciderea (studiu de Émile Durkheim) () [Corola-website/Science/313003_a_314332]
-
în paralel cu ruptura destinului lui Juli și istoria familiei ei.Gyula Fekete, intuiește perfect apariția fenomenului de destrămare a familiei tradiționale și atrage atenția asupra necesității dezamorsării efectelor cauzate de vidul moral apărut în urma dispariției bruște a vechiului cadru sociologic, face acest lucru într-o perioadă în care cercetările sociologice de-abia se conturează în perimetrul centro-european. Din roman lipsea însă economia univocității și a concentrării spre țelul urmărit, acesta ar fi putut desăvârși structura dramatică a operei.Oricum, drama
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
ei.Gyula Fekete, intuiește perfect apariția fenomenului de destrămare a familiei tradiționale și atrage atenția asupra necesității dezamorsării efectelor cauzate de vidul moral apărut în urma dispariției bruște a vechiului cadru sociologic, face acest lucru într-o perioadă în care cercetările sociologice de-abia se conturează în perimetrul centro-european. Din roman lipsea însă economia univocității și a concentrării spre țelul urmărit, acesta ar fi putut desăvârși structura dramatică a operei.Oricum, drama din roman este făcută imponderabilă până la anihilare de contrapunctarea căsatoriei
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
-l găsește în propria căsnicie, aparent echilibrată, cu siguranța materială asigurată, fericită în accepțiunea comună a vecinilor și cunoscuților.Concepțiile autorului asupra situaței demografice, a natalității și morbidității în societate, prezentate cu mare ecou în diversele sale articole și studii sociologice asupra protecției familiei, apărute de-a lungul deceniilor ce au urmat, sunt aici avansate cu un subtil talent artistic.Ironia bizară ce glisează asupra întregului roman este aceea că nu moralitatea lui Östör este defectuoasă, ci a societății în ansamblul
Gyula Fekete () [Corola-website/Science/313278_a_314607]
-
Constantin Tomescu, Leon Boga, Nicolae Moroșanu, Gheorghe Rașcu, Ștefan Ciobanu, Teodor Porucic, Petru Ștefănucă, Emil Gane, Visarion Puiu, Nicolae Iorga, Ion Pelivan, Paul Mihailovici și mulți alții. În cursul lunii august 1935, a făcut parte din echipa organizată de Secția sociologică, împreună cu celelalte secții ale Institutul Social Român care a cercetat monografic satul Iurceni. A reușit să obțină câștigarea proceselor urmașilor răzeșilor din Vrancea, pentru redobândirea proprietăților ce le-au fost donate pe vecie de voevodul Ștefan cel Mare, proprietăți ce
Aurel Sava () [Corola-website/Science/314508_a_315837]
-
inspirat din mai multe costume europene de sfârșit de secol XIX). Din aceleași considerente, s-au luptat să despartă limba lor comună, sârbocroata, în două limbi distincte (croata și sârba) pe baza unor „tradiții literare” separate. Din punct de vedere sociologic, ceea ce contează este mai puțin vechimea conținutului unei tradiții, cât eficacitatea procesului prin care anumite credințe și înțelesuri ajung să fie luate de cunoaștere imediată și să nu mai fie puse la îndoială de îndată ce sunt etichetate drept tradiții. Acest proces
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
arăta drept un interpret prin imagine al marilor evenimente sociale, politice sau a diferitelor întâmplări neobișnuite.” nu a fost numai primul fotoreporter autentic din România, ci și fotograful căruia i se datorează cele mai valoroase documente fotografice realizate în timpul campaniilor sociologice coordonate de Dimitrie Gusti. }ntre altele, fotografii realizate de el au insotit majoritatea reportajelor lui Filip Brunea-Fox în gazetele „Adevărul” și „Dimineața”. Fotografia etnografică românească în prima jumătate a secolului al XX-lea poate fi împărțită în două categorii distincte
Iosif Berman () [Corola-website/Science/313605_a_314934]
-
Learned Optimism", psihologul Martin Seligman desemnează seria "Fundației" ca una dintre cele mai importante influențe din viața sa profesională, din cauza ideii că sociologia ar putea fi prezisă pe baza principiilor psihologice. El pretinde că a prezis cu succes un eveniment (sociologic) major în cadrul alegerilor din 1988, lucru pe care îl atribuie principiilor psihologice. Paul Krugman, câștigătorul din 2008 al Premiului Nobel pentru Economie, atribuie seriei "Fundației" înclinația sa spre economie ca fiind știința cea mai apropiată de psihoistorie. În 1965, "Trilogia
Seria Fundația () [Corola-website/Science/314129_a_315458]
-
Darwinismul social este o teorie sociologică, care aplică societății teoria lui Darwin despre evoluția prin selecție naturală. Darwinismul social a fost popular pe la sfârșitul secolului al XIX-lea, până la sfârșitul celui de al doilea război mondial. Susținătorii darwinismului social îl foloseau la justificarea inechității sociale, ca
Darwinism social () [Corola-website/Science/314291_a_315620]
-
(n. 23 martie 1952) este un scriitor american de science fiction, cunoscut mai ales pentru Trilogia Marte. Lucrările sale tratează constant subiecte ecologice și sociologice. Multe dintre romanele sale par să rezulte direct din fascinația sa pentru știință, fiind vizibilă experiența sa de cercetător timp de 15 ani și pasiunea sa de o viață pentru planeta Marte. Lucrările lui Robinson au fost catalogate de critici
Kim Stanley Robinson () [Corola-website/Science/313461_a_314790]
-
cunoaște pe Maria Patrichi, gălățeancă, absolventă a Facultății de Litere din București, cu care s-a căsătorit cinci ani mai târziu. Împreună au avut un fiu, Horia și gemenele Ana și Tudora. Între 1933-1935 devine secretar al Secției de monografii sociologice la Institutul Social Român și membru al echipelor monografice din cadrul Scolii sociologice românești, întemeiate de Dimitrie Gusti. Între 1935-1940 ajunge conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a ținut primul curs de etnologie din România. În 1935
Ernest Bernea () [Corola-website/Science/314495_a_315824]
-
cu care s-a căsătorit cinci ani mai târziu. Împreună au avut un fiu, Horia și gemenele Ana și Tudora. Între 1933-1935 devine secretar al Secției de monografii sociologice la Institutul Social Român și membru al echipelor monografice din cadrul Scolii sociologice românești, întemeiate de Dimitrie Gusti. Între 1935-1940 ajunge conferențiar la Catedra de antropogeografie a lui Simion Mehedinți, unde a ținut primul curs de etnologie din România. În 1935 fondează împreună cu Dumitru C. Amzar, Ion Ionică și I. Samarineanu, revista și
Ernest Bernea () [Corola-website/Science/314495_a_315824]
-
sursă de inspirație criminologică erau discuțiile private, la fazenda criminologului Anatolii Gorbuza. La catedră domnea o atmosferă creativă, care devenea însă tot mai tensionată. Criminologii se împărți-se în două tabere: cei care promovau o nouă criminologie bazată pe paradigma sociologică (Gorbuza, Bolișakov și Bujor) și cei care apărau criminologia sovietică tradițională (Sokolov, Krâlov și Sibiriakov). Îmbătați de aerul perestroikăi, izbucneau din ce în ce mai frecvent dispute publice între oponenții acestor două orientări. Iată cum descrie însuși Valeriu Bujor acele evenimente: "„Ce idei susțineam
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
stîrnind polemici aprinse, inclusiv cu cadrele didactice din domeniile tangente, în special din dreptul penal . Valeriu spune, peste ani: "„Sarcina pe care o vedeam era de a selecta și apoi de a forma criminologi pe o nouă paradigmă științifică - cea sociologică. Nu doar intuiam dar și știam că de unul singur paradigma dogmatico-normativistă în criminologia autohtonă nu va fi depășită. De fapt, procese similare de trecere a criminologiei sovietice la o nouă paradigmă, se derulează în tot spațiul ex-sovietic.” Depune eforturi
Valeriu Bujor () [Corola-website/Science/323403_a_324732]
-
vierme este devastator, incluzând arme nucleare menite atât pentru a subjuga lumile umane, cât și pentru a le contamina, ducând la moartea a milioane de oameni. SFFWorld caracterizează romanul astfel: "Primul contact. Povești cu detectivi din viitor. Space opera. SF sociologic. Hard SF. Science fantasy. Acestea sunt doar câteva dintre sub-genurile SF-ului speculativ. Peter F. Hamilton reușește să adune laolaltă aceste elemente în strălucitoarea sa "Stea a Pandorei", care poate fi descrisă, în mod paradoxal, printr-un singur cuvânt: EPIC
Steaua Pandorei () [Corola-website/Science/323496_a_324825]