7,183 matches
-
a obține cele mai mari efecte din învățăturile sale religioase, dar și pentru a insufla curaj credincioșilor săi, adesea puși la încercare de invaziile și de asupririle armatelor străine: Soldații duc steagul armatei lor, iar creștinii trebuie să ducă Crucifixul, steagul oștirii lor; ostașii se înarmează cu armele lor, iar creștinii au arme mult mai puternice decât cele ale soldaților. Nu trebuie să se teamă de soldatul barbar cel care se teme de Domnul, nici nu se poate teme de asaltul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Dumnezeu prin păcate. De fapt, puterea se bazează pe fier, pietre și țăruși, pe când dreptatea este înarmată cu milostivire, nevinovăție și castitate; aceea e constituită din sulițe, aceasta e apărată din rugăciuni continue. Pentru o mai mare siguranță a orașului, steagurile principilor sunt duse în fața porților; steagul Mântuitorului trebuie pus la porțile sufletelor noastre. De aceea, fraților, să ne întărim cu armele cerești pentru judecata viitoare, să ne încingem cu cuirasa credinței, să ne acoperim cu coiful mântuirii, să ne apărăm
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
se bazează pe fier, pietre și țăruși, pe când dreptatea este înarmată cu milostivire, nevinovăție și castitate; aceea e constituită din sulițe, aceasta e apărată din rugăciuni continue. Pentru o mai mare siguranță a orașului, steagurile principilor sunt duse în fața porților; steagul Mântuitorului trebuie pus la porțile sufletelor noastre. De aceea, fraților, să ne întărim cu armele cerești pentru judecata viitoare, să ne încingem cu cuirasa credinței, să ne acoperim cu coiful mântuirii, să ne apărăm cu sabia spirituală a cuvântului lui
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
deși a fost chemat din oficiu; pe Fabius, tot din Cezareea, stegar al cohortei ofițerilor lui Maximinus Hercule ucis pentru că, în timpul unui ceremonii militare, la care participau guvernatorul provinciei și membrii adunării provinciale, a refuzat să ducă potrivit îndatoririi sale steagul legiunii, iar pentru alții, buna credință a acestora nu poate fi pusă nicicum la îndoială, cel puțin în parte. 4. Adversarii oricărei forme de militarism Primele manifestări specifice unui antimilitarism creștin, care au dus la un conflict deschis cu Imperiul
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
centironul, refuzând să se mai supună poruncilor împăratului: Nu au trăit o viață străină cruzii oboseli Soldații, pe care Cristos la veșnica oștire i-a chemat; Virtutea războiului și a armelor deprinsă, lăcaș în templul sacru au aflat. Ale Cezarului steaguri ei lasă și apucă al Crucii semn: Nu vor ca să mai poarte ale dragonului steaguri, ce flutură în vânt, Ci duc cu dânșii lemnul glorios care dragonul a înfrânt. E o lașitate să pregătească săgeți mâinilor agile, Să lovească zidurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
oboseli Soldații, pe care Cristos la veșnica oștire i-a chemat; Virtutea războiului și a armelor deprinsă, lăcaș în templul sacru au aflat. Ale Cezarului steaguri ei lasă și apucă al Crucii semn: Nu vor ca să mai poarte ale dragonului steaguri, ce flutură în vânt, Ci duc cu dânșii lemnul glorios care dragonul a înfrânt. E o lașitate să pregătească săgeți mâinilor agile, Să lovească zidurile cu mașini, să umple câmpul de șanțuri, Și mâinile mizerabile să-și le mânjească, prin
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Theodoretus mai adaugă și faptul că ei au prezentat personal împăratului aceste proteste; iritat de cutezanța lor, a poruncit să fie decapitați. După apariția crucii în bătălia de la Pons Milvium (28 octombrie 312), Constantin a hotărât imprimarea semnului creștinilor pe steagurile armatei în locul simbolurilor păgâne. Intolerant față de orice expresie creștină, Iulian a poruncit eliminarea crucii, pe care a substituit-o cu cea a lui Jupiter, care apărea din cer oferind coroana și purpura, semne ale imperiului, în timp ce Marte și Mercur îl
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
coroana și purpura, semne ale imperiului, în timp ce Marte și Mercur îl priveau în act de pioșenie. Nu au lipsit actele de bravură și de rebeliune ale soldaților creștini care au aruncat armele și au refuzat să șteargă însemnele creștine de pe steaguri. Cele mai elocvente împotriviri s-au petrecut chiar în palatul imperial unde destui militari și servitori contrari politicii iuliane, urându-l pentru mania sa de a voi să readucă în viață cu orice preț vechea înfățișare păgână a Imperiului. Aceștia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
semenilor.) „Cine pierde onoarea nu mai are ce să piardă.” (Publilius Syrus) „Există platoșă mai puternică decât o inimă curată?” (W. Shakespeare) Părinți - copiitc "Părinți - copii" Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă. Unde nu e pisică, șoarecii steag ridică. (Când sunt lăsați de capul lor, copiii Își impun regulile.) Consecințele delăsării În educație le vor suferi sigur părinții: „Adeseori, mustrarea de cuget pentru ce n-ai făcut e mai chinuitoare decât aceea pentru ce ai făcut” (N. Iorga
[Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
fie teamă că odată și-odată vor trebui să răspundă. Și de asta începuseră să dea vina pe regim, pe cel mai iubit dintre criminali... Adică deja se spălau pe mîini... După revoluție s-au șters cu prosopul, adică cu steagul fără stemă, și prin generoasa gaură deschisă au ochit toate orizonturile și-au pus mîna pe ele. Groparul: Părintele ar spune c-a fost din voia Domnului... Costache: Dar din voia cui a fost? Octav: Mai termină, tată, cu întrebările
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se defectează. Dar cu ce preț! Acela al spiritului care se întunecă. Și cum l-aș putea uita pe acel om simplu care, într-o zi, în Bucureștiul de pe vremea lui Ceaușescu, uimit la vederea cuiva care se plimba cu steagul Franței pe umeri cântând Marsilieza, m-a întrebat: „Ăsta e nebun sau e disident?”. Incertitudine ontologică prilejuită de perplexitatea pe care o asemenea nepăsare față de orice precauție securitară i-o provoca interlocutorului meu. Aș fi putut să-i spun să
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
perioade sunt paralele; atât M. R. Paraschivescu 1, Eugen Jebeleanu, Maria Banuș, Demostene Botez 2, ca și Mihai Beniuc sau Radu Boureanu 3 se vor integra, ca sensibilitate, prin operele lor din ultima perioadă, "generației de creație" 1960-1970. Mihai Beniuc "Steaguri", E. S. P. L. A.,1951; "Poezii", E. S. P. L. A.,1552; "În frunte comuniștii", E. S. P. L. A., 1954; "Mărul de lângă drum", E. S. P. L. A., 1954; "Partidul m-a-nvățat", E. S. P. L. A.,1954; "Trăinicie", E. S. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Tineretului, 1959; "Materia și visele",E. P. L. 1961; "Culorile toamnei", E. P. L. 1962; "Pe coardele timpului", E. P. L., 1963; Cu farurile aprinse", E. P. L., 1965; "Focuri de toamnă", Eminescu, 1974; "Rămâne pururi vatra", Albatros, 1974. De la "Cântecele de pierzanie" la "Steaguri" (1951) poetul aduce ecouri multiplicate pe fondul tradiției ardelene. Cu "Mărul de lângă drum" (1954) și cu următoarele volume până la "Cântecele inimii" (1960) se manifestă ca un poet prodigios, de o vitalitate și un orgoliu singular, sau își confundă destinul cu
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Cu ochii-nfipți în viitor." Aurel Gurgheanu ascultă ritmul străzii, sau veghează somnul omului ce îmbrățișează în vis iarba, sau trăiește clipe ce-au fost cumplite, dar care au făcut posibilă renașterea de astăzi: "Vin tunuri, feciori ne vin,/ Scoateți steaguri afară,/ Munții să fiarbă de vin./ Cetina-i toată vioară." Timpul contemporan, cel al păcii și-al războiului, pătrunde în versurile poetului cu mari efluvii: "Puteri aș da arborilor să-nflorească într-o noapte,/ Orașele lor, să se înalțe-n
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Politica de zi cu zi a țării se întruchipează în versuri autentice: Nu putem cerși la curțile imperiale/ Nu putem fura la drumul mare sau pe ascuns/ Avem o istorie în suflete refuzând atentatul pieirii." Și este necesar să recuperăm steagurile, podurile arse, să umplem de zăcăminte munții prădați, să ne purificăm memoria. Pe trădători îi biciuiește, ca altădată Arghezi: "Ați îndoit lumina țării dreaptă/ Și ați murit visând-o în noroi/ Iar azi când nici mormântul nu vă rabdă/ Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
femei, toate esențiale, și plătit cu moartea și viața/ nici Walt Whitman n-a plâns mai mult/ Iertați-mă". Ceea ce încarcă substanța lirică este aglomerarea de fapte, întâmplări, imagini, fără legătură, într-un amalgam straniu. Iubita se ivește zugrăvită pe steag, spre râul soarelui, numele pescarilor zugrăvit cu pietre în brațe, apoi vin nevestele cu "lacrimile astfel pietrificate". Scrisorile esențiale" sunt poeme withmaniene convertite într-o expresie de ritual, într-o exaltare senzorială fascinantă mărturisind o teribilă trăire existențială: "Te-am
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și ai lui Iancu ("A fost odată un Horia"); mai târziu în "Versuri" (1949) coboară eroi populari în legendă Chivără roșie umblă prin zloată și ploaie, desprins din piatra munților și din vatra țăranilor. Eugen Jebeleanu ("Bălcescu"), Eugen Frunză ("Sub steagurile vieții" 1950, "Zile slăvite" 1950, "Față-n față" 1954). Îi mai putem cita în acest sens pe Dan Deșliu, N. Tăutu, Mihu Dragomir ("Tudor din Vladimiri" 1954) etc. 2 Eugen Jebeleanu: "Scutul păcii" 1949), " Poem de pace și de luptă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Ion Horea, Aurel Rău, Al. Andrițoiu, Ion Brad, Ion Bănuță . 1 Petru Poantă, "Modalități lirice contemporane", Editura Eminescu, pag. 46. 1 V. Felea, "Poezie și critică", Editura Dacia, pag 21. 1 Miron Radu Paraschivescu este un poet cetățean angajat sub steagul celor mai înalte idealuri, polemistul a cărui menire este de a desființa tot ce impietează puritatea umană, și cântărețul existenței cotidiene; vor rămâne exemplare pentru poezia civică "Ora de psihologie, "Dispariția soarelui", " Un drum în deșert". Caracterul militant al poeziei
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
mă uit dacă se folosește și el cu o para, două... mai ales un om cu o familie grea. Pristanda: Nouă suflete, coane Fănică, nouă, și renumerație... Tipătescu: După buget!... Pristanda: Mică, sărut mâna, coane Fănică. Tipătescu: Lasă, Ghiță, cu steagurile de alaltăieri ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
ți-a ieșit bine; ai tras frumușel condeiul. Pristanda: (uitându-se pe sine și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și râzând) Curat condei! (luându-și numaidecât seama, naiv.) Adicăte, cum condei, coane Fănică?... Tipătescu: Contul jidanului s-a plătit la Comitet pe patruzeci și patru de steaguri. Pristanda: (naiv) Da. Tipătescu: Ei?... s-a pus patruzeci și patru de steaguri? Pristanda: (cu tărie) S-a pus, coane Fănică, s-a pus... Poate unul-două să le fi dat vântul jos... da' s-a pus... Tipătescu: Patruzeci și patru? Pristanda: Patruzeci și patru în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
în cap, coane Fănică. Tipătescu: (râzând) Nu umbla cu mofturi, Ghiță. Nu m-am plimbat eu la luminație în trăsură cu Zoe și cu nenea Zaharia în tot orașul? Tocmai ea, cum e glumeață, zice: Ia să-i 41 numărăm steagurile lui Ghiță"... Pristanda: (mâhnit) Îmi pare rău! Tocmai coane Joițica, tocmai dumneei, care de!... Să ne așteptăm de la dumneei la o protecție... Tipătescu: Apoi, ea n-a zis-o cu răutate, a zis-o în glumă. Nu știe și nenea
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
patru... Cum zic, unul-două, poate vântul... ori cine știe... Tipătescu: (râzând) Ghiță... apoi nu mă orbi de la obraz așa. Pristanda: (schimbând deodată tonul, umilit și naiv) Famelie mare... renumerație după buget mică... Tipătescu: (uitându-se la ceas) Ia să lăsăm steagurile, Ghiță... Pristanda: Curat să le lăsăm, coane Fănică. Tipătescu: Spune odată istoria de-aseară, că mă grăbesc. Pristanda: Bine ziceți, coane Fănică. Aseară pe la zece și jumătate, mă duc acasă, îmbuc ceva și mă dau așa pe-o parte să
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
până să-mi schimb haina; ieșim împreună; am să-ți mai spun ceva. Pristanda: Stau, coane Fănică. (Tipătescu iese în stânga.) SCENA II Pristanda: (singur) Grea misie, misia de polițai... Și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la îl flămând..." Zic: curat! De-o pildă, conul Fănică: moșia moșie, foncția foncție, coana Joițica, coana Joițica: trai, neneaco, cu
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
Cetățeanul turmentat, Ionescu și Popescu intră, conducând manifestația publică. Cei ce vin prin fund sunt toți amețiți, și mai ales Cațavencu și Cetățeanul turmentat, care înghite și sughite mereu. După ei vin o mulțime de cetățeni cu ramuri verzi și steaguri, asemenea foarte chefuiți. Toată lumea cu borcane de băutură în mâini. Din casă, în urma lui Farfuridi, Brânzovenescu și a celorlalți alegători vin feciorii cu sticle de șampanie. Ghiță Pristanda, îndată ce sosește în scenă, face semn muzicei să tacă. Muzica tace. Se
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]