9,822 matches
-
de verificare și apreciere este: - precizarea conținutului ce urmează a fi verificat; - verificarea conținutului - în cazul nostru realizarea temei propuse, aplicând strategia didactică stabilită de către învățător; - aprecierea rezultatelor; - precizări privind modalitățile de completare a lacunelor și de corectare a greșelilor, sugestii în legătură cu valorificarea conținuturilor actualizate în activitățile viitoare. În funcție de metodele folosite sau de modul de realizare a evaluării, se pot enumera următoarele variante ale acestui tip de lecție: - lecția de evaluare orală; - lecția de evaluare prin lucrări scrise; - lecția de evaluare
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
prin întrebări, plasarea în spațiu a fiecărui element, în vederea obținerii unei imagini de ansamblu corecte și estetice. După încheierea acestei etape din lecție urmează aprecierea rezultatelor, ce se poate face concomitent cu precizările privind completarea lacunelor, corectarea greșelilor, precum și cu sugestii pentru activitățile viitoare. Este un moment foarte important pentru elevi, prin faptul că acum li se certifică nivelul atins în practicarea tehnicii origami și în îmbinarea acesteia cu celelalte tehnici de lucru însușite la abilități practice. “Aprecierea rezultatelor muncii trebuie
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
transcendentală, superioară prin puritatea trăirii. Printr-o atitudine înrudită cu arta poeților simboliști (Paul Verlaine, Arthur Rimbaud, Stéphane Mallarmé), ce cultivau culoarea sonoră a cuvintelor mai presus de sensul acestora, urmărind cu 12 prioritate muzicalitatea versului, Debussy va recurge la sugestie, ca mijloc esențial în crearea ambiguității. Prin definiție, simbolul se delimitează de simpla reprezentare a realității, fiind mobilul declanșării echivocului, a acelor multiple și variate interpretări ce operează la nivelul mental al auditorului, stimulându-i capacitățile imaginative. Debussy introduce ideea
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
Puterea de imaginație a interpretului, precum și capacitatea sa de a identifica la nivelul textului acele variate calități timbrale ale instrumentelor de gamelan, vor reprezenta factori decisivi în realizarea unei versiuni interpretative pertinente, capabilă, la rândul său, de acea forță de sugestie necesară procesului de transmitere către auditor a semnificațiilor conținute. De asemenea, interpretul trebuie să conștientizeze riscul ce îl implică această structură intens repetitivă a formei de discurs, în scopul de a evita crearea unor reprezentări sonore monotone. Astfel, devine esențial
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
desfășoară o configurație pentatonică inedită do# re# mi# sol# si. La nivel interpretativ, natura texturii ipostaziate impune stabilirea unei tehnici abile de utilizare a pedalei de rezonanță, care să permită receptarea unui echilibru perfect între claritate și efectul acesteia. Astfel, sugestia sunetelor de gong din planul inferior al discursului necesită un tip de amplificare sonoră limitată (cu schimbări frecvente, care să coincidă cu valorile mai lungi de timp ale traseului melodico-ritmic superior), asigurând astfel perceperea cu distincție a liniei melodice principale
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amplificând mult), marcând momentul de climax al secțiunii introductive. Precizia ritmică și exactitatea metrică (Trés rithmé - foarte ritmat) devin atribute esențiale în redarea interpretativă a frecventelor arpeggiato-uri și jocuri ritmice ce apar afirmate în dinamica puternică de ff, o veritabilă sugestie sonoră a spiritului impetuos și înflăcărat al muzicii spaniole. În circumstanța de discurs oferită de măsura 38, marcarea accentuată a timpul întâi în asociere cu densitatea sonoră a ipostazei acordice potențează vigoarea dansului evocat. Interesant de remarcat este opțiunea acumulării
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
sunetului, unui real proces de descompunere lentă, care uneori pare să își modifice la nesfârșit formele. Pentru Debussy, pedala de rezonanță devine „instrumentul” esențial în fabricarea iluziei, dând la iveală o „alchimie” armonică măiestrită, în care muzica devine „artă a sugestiei”, precum o numea Odilon Redon. În acest sens, introducerea Reflexelor descrie un veritabil studiu al fenomenului de rezonanță, în care tema principală a celor trei sunete , se naște din rezonanța armonicelor acordului inițial de cvintă perfectă , pentru ca ulterior, motivul armonic
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
la nivelul superior al discursului, precum evoluția acordică sau diminuarea ritmică, induce acea fascinație resimțită la vederea ondulațiilor concentrice desenate pe suprafața apei, „tulburată” de „picăturile” temei principale . În pofida simplității derivației descriptive ce o conține titlul, corespondențele sonore concepute ca sugestii ale acelui efect hipnotic, creat de jocul cercurilor ce se îndepărtează la nesfârșit pe suprafața acvatică, predispune la o profundă investigație în sfera subconștientului. Efectul de rezonanță va fi întreținut de fluiditatea interpretării evoluției acordice din planul superior al discursului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
3. Mouvement (Mișcare) Creație debussyistă cu un profil prin excelență abstract, expresia perpetuă a Mișcării reprezintă metafora sonoră a forței cinetice însăși. Intensa explorare repetitivă revelează o adevărată mașinărie mecanică, ce pare să-și desfășoare cursul într-un ritm implacabil. Sugestiile vizuale atât de consacrate universului debussyist apar, de această dată, substituite de o unică imagine cea a mișcării, în care resimțim forța centrifugă a unei roți ce se învârte, potrivit corespondenței imaginative la care făcea referire Debussy. Viziunea nu intenționează
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
descend sur le temple qui fut ne apare ca o veritabilă „adaptare” sonoră a idealului estetic promovat de Mallarmé, potrivit căruia obiectivul artei nu ar trebui să reprezinte descrierea fidelă a lucrurilor sau mărturisirea sinceră a ideilor, ci doar simpla sugestie operată prin simbol. Astfel, evitarea numirii obiectului va asigura deschiderea sensului spre un potențial infinit al modalităților de interpretare, spre o multitudine de semnificații. De asemenea, imaginile vizuale devin secundare în raport cu profundele implicații orientale, în care regăsim aceeași adâncă meditație
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
translucide ale protagonistei. Delimitarea celor trei planuri contrapunctice independente ale discursului este determinată de funcția structural-expresivă îndeplinită de fiecare dintre acestea în contextul țesăturii de ansamblu: motivul tematic în tonuri cu rol de „decor” ilustrează un autentic corespondent muzical descriptiv, sugestie a unei adieri ușoare ce înfioară pentru o clipă mătasea pânzelor sau poate cea a voalurilor. Acest traseu asigură dinamizarea discursului în raport cu celelalte două voci inferioare; în plan median se derulează ideea tematică principală într-o atmosferă lirică și calmă
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cu structura metrică, este în mod evident un aspect determinat de prezența pedalei ostinato a registrului grav pe timpul inițial al măsurii. În consecință, independența planurilor evolutive se va realiza prin natura structurii metrice și registrele diferențiate ale acestora. Preludiul proiectează sugestia vagă a unui ritm de vals (Modéré , harmonieux et souple - armonios și suplu), ce alternează structurile de 2/4 și 3/4 într-o măsură atipică de 5/4. Interesant de remarcat este diferențierea de plasare a momentelor de tensiune
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
care își pierde rolul structural de început, „diluându-se” într-un plan inferior al ierarhiei pregnanței tematice. Transpunerea motivului principal la tonul de stabilește o legătură vitală cu viziunea conceptuală, imprimând discursului senzația căderii, acel permanent sens al prăbușirii. Această sugestie o regăsim în efectul sonor rezultat din plasarea cvartei mărite () în registrul grav al discursului, încetinirea mișcării de avansare (Plus lent), precum și oprirea pe coroana sunetului final al motivului, aspecte de limbaj care induc o profundă concentrare a simțurilor auditorului
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
expressif et douloureux - melodia). Prezența unui nivel dinamic general atât de redus impune utilizarea permanentă a surdinei. Pe de altă parte, pedala de rezonanță va evita marcarea sub același efect de rezonanță a celor două sunete din cadrul perechilor de bicordii. Sugestia „îndepărtării” își află corespondența sonoră în extensia evidentă a ambitusului de discurs ( contraoctavă - ), percepută odată cu modificările agogice (Cédez, Retenu), al căror efect operează prima delimitare la nivelul structurii formale. Pasajul măsurilor 19-21 ilustrează circumstanța unui bimodalism convergent (moduri cu aceeași
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
răsturnarea întâi. Tensiunea acumulată se relaxează progresiv prin opțiunea inspirată de avansare a motivului ostinato spre registrul acut, precum și datorită efectului rezultat din trenarea gradată a nivelului agogic (Plus lent - Très lent - morendo - stingând treptat intensitatea sunetului și încetinind mișcarea). Sugestia acelei viziuni ce își destramă formele în „tăcere” apare difuzată deopotrivă prin lărgirea semnificativă a ambitusului (re contraoctavă - fa3) și implicita rarefiere a discursului, opțiuni de limbaj ce conduc în final la ipostaza celei mai simple configurații de tratare polifonică
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
acumulare neadecvată a efectului de rezonanță. Ambele modalități de pedalizare implică activarea permanentă a surdinei. Desfășurând în mod constant patru planuri evolutive, aspectul de discurs ia amploare odată cu intensificarea evidentă a sferei dinamice (mf cresc. - f - cresc. - ff strident). Adevărate sugestii onomatopeice se dezlănțuie odată cu apariția figurației scalar ascensionale în tonuri, repetată cu insistență și marcată, prin același ritm dublu punctat, de puternice acorduri de septimă, amplificând disonanța prin plasarea secundei mari în vârful dispunerii acordice. Aglomerarea semnificativă a discursului pregătește
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
amplă a efectului de rezonanță (evitându-se schimburile complete de efect în scopul acumulării sonore). Ritmul extrem de îngreunat, cu valori mari de durată, și structura metrică extinsă (6/4 = 3/2) proiectează înălțarea lentă a edificiului, iar sunetele-pedală incită la sugestia acelei apariții propulsate din apă, învăluită într-o ceață omniprezentă. Într-o textură cu multiple planuri constitutive (13 voci), sonoritățile disonante ale suprapunerilor de secunde mari (măsurile 42 - 46) își atenuează stridența sub dinamicele tot mai învăluite ale unei retrageri
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
cresc.). Ulterior, semnificația deținută la nivel conceptual va fi evidențiată de frecventele sale reapariții din contextul discursului, numeroase dintre acestea afirmându-se imprevizibil și generând discontinuități în planul avansării sonore. Numeroase opțiuni de limbaj, precum apogiaturile multiple, figurează drept adevărate sugestii onomatopeice, care, în asociere cu nivelul rapid al tempo-ului și un efect amplu de rezonanță, vin să sugereze mișcarea imponderabilă a personajului evocat. Cel de-al doilea episod (măsura 18), cu o evidentă funcție tranzitivă, echivalentă punții din contextul
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în care motivul cromatic în acorduri de cvintă mărită, proiectat într-un atac legato, cu un sens predominant descendent - metaforă a unui sentiment de „înșelătoare” întristare, și marcat cu En cédant (Cedând) și moqueur (zeflemist), se suprapune unor rezonanțe purtând sugestia pizzicato-ului de contrabas. Analizând versiunile interpretative ale Menestrelilor, Richard Langham Smith amintea despre o interpretare de referință a lui Poulenc, care executa acest preludiu într-un tempo moderat de cakewalk și cu respectarea foarte strictă a configurației sale ritmice. În
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
operând modificări subtile la nivelul motivului tematic generator. Astfel, prima secțiune a structurii sale va avansa spre registrul acut, însoțită de o amplificare sonoră generată de prezența pedalei armonice a sunetului do# din registrul grav. Imaginea finală este o autentică sugestie sonoră, de un pitoresc evocator, dominat de aceeași obsesivă cădere, dar care, de această dată, va fi doar sugestia sonoră a unei plutiri line. Țesătura sonoră se rarefiază prin distanțarea straturilor componente ce ating spațiul celui mai extins ambitus al
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
însoțită de o amplificare sonoră generată de prezența pedalei armonice a sunetului do# din registrul grav. Imaginea finală este o autentică sugestie sonoră, de un pitoresc evocator, dominat de aceeași obsesivă cădere, dar care, de această dată, va fi doar sugestia sonoră a unei plutiri line. Țesătura sonoră se rarefiază prin distanțarea straturilor componente ce ating spațiul celui mai extins ambitus al preludiului (do# contraoctavă - la#3). La nivel interpretativ, finalul impune soluționarea problemei determinate de necesitatea menținerii sunetelor cu valoare
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
prin asocierea rezonanțelor o impresie de instabilitate, de ireal, conturând astfel ambianța unei lumi feerice. Acestea se suprapun unui acord de cu septimă mică, care își află terța în rezonanța cvintei micșorate superioare plasată pe timpul întâi al măsurilor. De asemenea, sugestia sonoră a mișcării va fi surprinsă de profilul sinuos al traseului descris de înlănțuirea intervalelor de sextă mică (măsura 57), o altă versiune de ortografiere a cvintei mărite afirmate anterior. Pedala de rezonanță va însoți fiecare timp al măsurilor, în
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
în contextul succesiunii de preludii ale acestui caiet secund. Decorul „aerian” se va instala o dată cu afirmarea ostinato-ului ritmic al introducerii, ale cărui salbe de arpegii ascensionale ce avansează spre rezonanțele eterice și diafane ale registrului acut, creează o permanentă sugestie a zborului. Dinamica extrem de redusă a discursului (pp), ritmul izocron al , țesătura rarefiată a scriiturii orizontale, precum și bitonalismul desfășurat într-o culoare armonică generală de (afirmată de armură) „colaborează” în demersul comun de profilare al caracterului vaporos al discursului. Debussy
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
întruchipa deopotrivă acea ființă temperamentală a Ondinei ce trăiește pentru o clipă experiența unei vieți pământene, precum și figura misterioasă, senzuală, dar inaccesibilă, aparținând lumii apelor. Într-un tempo Scherzando (având recomandarea limitelor metronomice de ), descrierea mediului acvatic supus evocării, precum și sugestia caracterului instabil al acestuia, își află proiecția sonoră în opțiuni de limbaj ce confirmă adecvarea cu viziunea conceptuală determinantă (introducerea acordurilor de septimă, asocierea cvartei mărite și perfecte în suprapunere sau succesiune, ritmul sincopat, precum și alternanța structurilor metrice de 6
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
mediului acvatic. Aluziile la apă, la valurile și ondulările acesteia le recunoaștem deopotrivă în ascensiunea amplă a acordurilor măsurilor 3 și 5, căreia i se juxtapune mersul descendent al unor motive melodice în zig-zag, îmbogățite de multiple iluminări politonale, ca sugestie sonoră a lumii acvatice supuse permanentei metamorfoze dictate de circuitul natural. În același plan noțional, asocierea acordurilor cluster cu rezonanța cvartei mărite produce o sonoritate neutră, privată de contururi distincte, menită a întruchipa printr-o plăsmuire sonoră inspirată personajul lipsit
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]