8,137 matches
-
rău), regizat de Oliver Parker, cu Oana Pellea și Alexandra Maria Lara (ei, fie, și cu Neve Campbell și Shirley Henderson). Acțiunea filmului se petrece într-o singură seară, într-un bar din Soho, protagoniste fiind 5 angajate care își urăsc locul de muncă. O comedie jenantă, cu gaguri stupide și psihologie de Hallmark, din care nu mai poți salva decât, evident, jocul nebunesc al Oanei Pellea (primul ei rol de comedie într-un film), care interpretează o foarte temperamentală sud-americancă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2167_a_3492]
-
picior. Apoi aștepți. (A nu se uita răbdarea și tutunul!) Pentru amuzament: se cere să te învârtești oricând, oricum. Să nu aștepți pentru a lua-o de la capăt. (A nu uita să-ți faci buni camarazi!)“. AMAZOANE: „Prințese care-i urăsc pe prinți. Se hrănesc cu carne crudă (ca tătarii) și se antrenează în mânuirea knutului. Călărețe fără seamăn, dorm călare. Îi sperie pe fiecare și nu se tem de absolut niciunul, nici chiar de căpcăunul Isidor“. STEJAR ALBASTRU: „Extrem de rar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2201_a_3526]
-
că nu aparțin nici unei religii. Diferențele majore sunt date de mediul diferit în care au fost socializați tinerii și vârstnicii. Generațiile tinere purtau amprenta educației ateiste promovate în școală și mass-media, în timp ce persoanele născute înainte de 1945 păstrau valorile dobândite în uram socializării într-o societate cu un grad de religiozitate crescut. Comparația între nivelul de afiliere al cohortelor în 1993 și 1999 indică o scădere marcantă a non-afilierii tocmai la cohortele postbelice. Între 1993 și 1999, liberalizarea religioasă și transformările care
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
în societatea actuală. Prin intermediul mijloacelor de alegere dintr-un set delimitat de tipuri de procedee și roluri participante, acestea fiind exprimate în gramatica propoziției și în special în verb, se prezintă de fapt viziunea asupra realității. Atunci cînd spunem: Ion urăște ciocolata, reprezentăm o anume situație ca fiind una în care un individ, Ion, interacționează (negativ) cu ciocolata cu ajutorul unui sistem mental, iar aceasta este o modalitate de a vorbi, folosind româna literară, despre persoanele cărora nu le place ciocolata (trebuie
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
credea, nici măcar să i-o ia în nume de rău; căci era privilegiul său, era de fapt pe linia lui obișnuită, acela de a găsi cusur oricărei intenții de căsătorie din partea ei (3). Verii pretind întotdeauna că îți urăsc soțul; asta era tradițional, clasic; unul din rolurile verilor este acela de a pretinde că te adoră (4). Orice căsătorie putea fi criticată; căsătoria, prin esența ei, e expusă criticii (5). Cît de bine ar fi putut, dacă s-ar
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
mulțumesc: doamnei profesoare Dindelegan, pentru tot ce sunt eu acum (nicio listă de mulțumiri n-ar putea fi completă); doamnei profesoare Camelia Stan, pentru nenumăratele sfaturi și sugestii, oferite cu multă căldură și pentru că m-a făcut să nu mai urăsc grupul nominal; doamnei profesoare Rodica Zafiu, pentru încrederea oferită fără rezerve; domnului profesor Chivu, pentru grijă și delicatețe; domnului profesor Antonescu, pentru toate mustrările și încurajările, uneori nerostite, și pentru că m-a făcut să vin la Litere; șefilor de la Institut
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
semantice inerente, primitive: "schimbare" și "agentivitate". Variația acestor două trăsături determină identificarea a trei clase de verbe: verbe de stare, definite prin [− Schimbare, − Agentivitate] (a durea, a iubi, a se mira, a plăcea, a se sinchisi, a se teme, a urî, a ustura, a se învecina, a se înrudi); verbe de eveniment, caracterizate prin [+ Schimbare, − Agentivitate] (a ajunge, a cădea, a crește, a se scumpi, a seca, a se usca); verbe de acțiune, caracterizate prin [+ Schimbare, + Agentivitate] (a alerga, a citi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
italiană, sunt atelice în abordarea aspectuală (deci inergative). Reinhart (1996: 42−44) propune pentru alternanța Experimentatorului o analiză asemănătoare cu alternanța cauzativă (pentru modelul lui Reinhart, vezi infra, 5.3.3.2.): (a) Max hates/admires/likes/fears thunders 'Max urăște/admiră/iubește/se teme (de) furtună' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Temă [−c−m] (b) Thunders surprise/worry/excite/frighten Max ' Furtuna îl surprinde/îngrijorează/emoționează/sperie pe Max' Max = Experimentator, [−c+m], thunders = Cauză [+c]. Autoarea susține că nu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranzitive simple (kill 'a ucide') descriu un eveniment pentru care este specificat atât punctul inițial, cât și punctul final, deci există două proiecții aspectuale: − AspEM asigură interpretarea aspectuală și verificarea Cazului acuzativ; în anumite cazuri (love 'a iubi', hate 'a urî', know 'a ști'), AspEM verifică Cazul, dar nu are conținut aspectual, pentru că aceste verbe sunt statice și inerent atelice; AspEM este nespecificat în aceste situații, deci nu măsoară evenimentul; − AspOR nu are funcție de verificare a Cazului și nu este proiectat
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
fulgerului: "O glorie falsă este semnul lipsei de libertate", "Toți suntem poeți. Numai că pe majoritatea ne ucid cuvintele". Nu puține dintre cugetări includ implicit recomandări sau sfaturi demne de luat în seamă: Câtă inactivitate, atâta neliniște", " Sufletele mari nu urăsc. Se indignează", "Înțeleptul se îndoiește, dar nu rămâne niciodată în îndoială". Câteva dintre meditațiile lui Th. Codreanu au o încărcătura etică ingenios nutrită/ dublată de o combustie emoțională ca aceasta, dedicată cuvântului: "Cuvântul e lumină... Cuvântul este o ipostază a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Theodor Codreanu, voia o schimbare la față a României, dar nu una "nonromânească", ...d-l Patapievici n-a ajuns decât până la ura de țară, lăsând disperarea exclusiv lui Cioran". Nimic nu-i place autorului Politicelor la români. Atât de mult urăște el totul aici, încât "incorectul" polemist ajunge să se întrebe cu îndreptățire: "Enigma rămâne următoarea: de ce aceste odrasle ale unor foști kominterniști preferă, totuși, să rămână într-o țară atât de execrabilă?", dar să presupună și răspunsul, unul foarte aproape de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
sifilis (moștenit, contractat, n-are importanță), cu finalizarea în paralizie generală progresivă (ș.a.) Într-o altă scrisoare, de data aceasta adresată Veronicăi Micle, în februarie 1880, Eminescu declară încă o dată că "sunt peste voia mea grăitor de adevăr, mulți mă urăsc și nimeni nu mă iubește afară de tine." Se știe că apărarea intereselor naționale, dacismul poetului promovat și prin Societatea Carpații, au stârnit o reacție în lanț, a cărei violență a luat chipul unui cor pe mai multe voci suave (trebuia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că am soția bolnavă. Ce mai face Ionescu? Am auzit că Puiu Rășcanu a murit. E adevărat? Ia-i scris și lui Pireanu, zis Pircov, de la Arad? Mi se pare un veac până la 5 septembrie când ne vom reîntâlni. Închei, urându-vă din partea noastră numai bine, fericire și noroc în toate. Sărutări de mâini doamnei Mânăstireanu. Cu dragoste colegială, Costică (Loghin) Domnule profesor Mânăstireanu, Cu deosebită plăcere am predat plicul domnului Gherciu personal, și urmează să primiți de la dânsul răspunsul cuvenit
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
revederea noastră. În cazul când survine vreo modificare în programul fixat, te rog să mă anunți și pe mine din vreme, spre a putea lua măsurile cerute de situație. În speranța că totul va decurge așa cum ne este dorința, închei, urându-ți multă sănătate și deplin succes în munca ce desfășori. Asemenea bune urări întregii familii. Cu toată dragostea, Stan N. Cucu Pe o felicitare de ianuarie, la 31 decembrie 1972, din București expediată, profesorul scria fostului elev de la Bârlad: „Mulțuminduvă
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
pe 28 iulie 1987 sau pe 4 iulie, ne revedem? Deliberând, eu și soția suntem de acord dar așteptăm să ne lămurești data când ai hotărât revederea. Până atunci, pace în lume! Iov I. Gheorghe. Ulterior, Mărioara și Gheorghe Iov urându-i lui Alexandru Mânăstireanu ca anul 1986 să-i aducă fericire și spor în casă și la muncă îl asigura că „suntem de perfect acord pentru întâlnirea din 1987”. La 16 iunie 1987, cu o carte poștală, expediată din satul
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nostru Vasile Vârgolici, fostul agronom de la Zorleni, dacă-l cunoști? De când am plecat de acasă mi-am pus în gând să vin pe la tine să te văd, să mai stăm de vorbă, dar timpul mi-a răsturnat planurile. A fost urât, apă și zăpadă pe jos, drumul tare lung de la locuința vărului meu și până la cimitir încât am fost tare obosit și n-am mai venit la tine. Scrisorile noastre s-au întâlnit pe drum. L-am felicitat de sărbători pe
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mai mulți, în noua orânduire pe care poporul nostru și-o croiește în prezent cu forțele sale proprii, ajutați de surorile noastre de aceeași gintă - ginta latină. În speranța că ne vom mai reîntâlni cu altă ocazie, încheiem scrisoarea noastră, urându ți în continuare viață lungă cu multă sănătate și voie bună. P.S.: Am văzut aseară la televizor mitingul locuitorilor orașului Bârlad solicitând reînființarea Județului Tutova cu Capitala la Bârlad. Le urăm și noi succese în realizarea arzătoarelor dorințe.. Moinești 31
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Asociației pensionarilor din orașul Moinești - candidat independent - dar am refuzat această propunere. Ne pare bine că ne-ai scris despre domnul profesor Cucu Stan și de colegii Brașoveanu și Mohonea. De „colegul din bancă” Negură Grigore, ce mai știi? Încheiem urându-ți încă odată „La mulți ani !”, Maria și Dumitru Vârgolici. La 5 mai 1993 îi scria prietenului său după ce acesta se întorsese de la Paris, unde fusese la fiica sa, Mariana. Îl informa că a sărbătorit Paștele la fiul său Dan
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
socială a apărut în urma afluenței de greci și armeni izgoniți din Imperiul Otoman, care au acaparat locurile de muncă ale autohtonilor. Mai mult, antreprenorii străini au angajat în fabricile lor, în mare majoritate, conaționali, în defavoarea muncitorului român, pe care „îl urăște și îl disprețuiește”. Pentru o mai bună reprezentare a intereselor clasei muncitoare, conform legilor, aceștia s-au grupat în sindicate. În portul Constanța se aflau două mari sindicate: unul al muncitorilor manuali, condus de D. Negrescu și care avea la
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
pentru cîteva stații, nivelul cel mai periclitat nivelul activ, cu neputință să nu lovească burta experienței crude, liniile de marfă din stație izolate de firul principal, la tanti Mariana trei sticle de șampanie, știu faza! Gabriela, Laura, faza a fost urîtă! șoimul lăsat la bolovan de piatră cu strînsul aripilor siluetă, lăcașul ortodox scos în afara satului pe botul de deal, ăsta ce e mă, Mădărașu? Cîrțani, Tomești, dacă n-am făcut drumul ăsta! Brașov, clasa I mă duceam, după aia zîce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mulți suporteri personali. Cu toată experiența americană, el a făcut din Statele Unite țapul ispășitor pentru multe din probelemele grecilor. Tema aceasta avea să constituie un element major în programul lui de mai tîrziu și să-i atragă pe cei care urau amestecul străin. Prezentînd un puternic program de reforme și crezînd ferm în "ingineria socială", el beneficia de susținere mai ales în rîndul tinerilor educați care aveau idei asemănătoare. Iată cum erau descrise avantajele sale: Reputația lui de expert în economie
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trece în categoria așa-numiților ministeriales, în care șerbi sau villani sînt folosiți de senior pentru a supraveghea munca celorlalți, pentru a colecta taxele, a apăra pădurea împotriva braconierilor. Instalați și hrăniți la castel sau pe o posesiune, aceștia erau urîți de țărani; puteau, în schimb, dobîndi avere și putere, ba chiar, în anumite țări precum Germania și Italia, puteau fi admiși în rîndul cavalerilor. Mulți dintre ei au fost, însă, primele victime ale violentelor revolte țărănești jacqueries care au însîngerat
Istoria Europei Volumul 2 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
-ul tău Ce mai, toți avem of-uri. Vreau să mă simt bine Bine cu adevărat Nu vreau să mă mai prefac. M-am prefăcut destul Și am pierdut prea mult Mult din fericire... Mult din viața mea. Nu te urăsc...... Acum propria-mi înțelepciune Îmi spune că aș suferi mai mult Îți dau drumul pur și simplu Din sufletul meu. Simt, puțin cate puțin Cum încep să trăiesc “din nou”. Este minunat! Am ajuns să fiu eu însămi M-am
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
patriotismul este relevată și de faptul că Dumnezeu este conjurat continuu întru slăvirea patriei. După ce li se transmite elevilor cât de importantă este ruga către dumnezeire în vederea ținerii lor sănătoși, aceștia sunt îmboldiți să se roage la Dumnezeu pentru "a urî tirania, nedreptatea, și pre toți aceia câți fac rău patriei și celor de un neam cu noi, și a iubi patriotismul, dreptatea și pre toți aceia câți fac bine patriei și neamului pământesc" (p. 31). Copiilor le sunt prezentate apoi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de către alții. Oamenii, uniți sub un guvern comun, vin cu încetul într-o armonie de idei și năravuri, încât formează o voință, o aplecare. Duh public și patriotism numai atunci este cu putință la o nație, când încetează rivalitățile cele urâte dintre părțile ei; când fiecare parte începe a uita interesul său particular și drepurile sale exclusive, și își caută folosul său în prosperitatea și înflorirea totului (pp. 58-60). Fără să menționeze explicit țările române, este indubitabil faptul că afirmațiile fac
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]