7,246 matches
-
și cvasiexperimentală (Campbell și Stanley, 1966; Cook și Campbell, 1979). S-au identificat numeroase „amenințări” la adresa validității, legate mai ales de efectele specioase. Deoarece foarte multe lucrări au tratat deja acest subiect, vom face doar două observații. În primul rând, validitatea internă este doar o preocupare a studiilor cauzale (sau explicative) În care cercetătorul Încearcă să determine dacă evenimentul x a dus la evenimentul y. Dacă cercetătorul ajunge la concluzia greșită că există o relație cauzală Între x și y fără
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cercetătorul ajunge la concluzia greșită că există o relație cauzală Între x și y fără a ști că un al treilea factor (z) ar fi putut cauza de fapt evenimentul y, designul de cercetare a eșuat În eliminarea amenințărilor la adresa validității interne. Observați că această logică nu se poate aplica investigațiilor descriptive sau explorative (fie că este vorba de studii de caz, sondaje sau experimente), care nu manifestă interes pentru exprimarea afirmațiilor cauzale. În al doilea rând, În studiile de caz
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
că această logică nu se poate aplica investigațiilor descriptive sau explorative (fie că este vorba de studii de caz, sondaje sau experimente), care nu manifestă interes pentru exprimarea afirmațiilor cauzale. În al doilea rând, În studiile de caz, preocuparea pentru validitatea internă poate fi extinsă la problema generală a deducțiilor. O deducție apare Într-un studiu de fiecare dată când un eveniment nu poate fi observat În mod direct. Cercetătorul va „deduce” că un anumit eveniment a fost rezultatul unei Întâmplări
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fost luate În considerare toate explicațiile și posibilitățile alternative? Sunt dovezile convergente sau nu? Par ele a fi riguroase? Printr-un design de cercetare care anticipează aceste Întrebări se face un pas Înainte spre rezolvarea problemei deducțiilor și, implicit, a validității interne. Cu toate acestea, tacticile specifice pentru obținerea acestui rezultat sunt greu de identificat, În special pentru studiile de caz. În tabelul 2.1 sunt oferite o serie de sugestii pentru rezolvarea problemelor de validitate internă. Una dintre ele, pattern
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
problemei deducțiilor și, implicit, a validității interne. Cu toate acestea, tacticile specifice pentru obținerea acestui rezultat sunt greu de identificat, În special pentru studiile de caz. În tabelul 2.1 sunt oferite o serie de sugestii pentru rezolvarea problemelor de validitate internă. Una dintre ele, pattern matching, a fost amintită deja, dar va fi descrisă mai detaliat În capitolul 5, o dată cu celelalte tactici analitice - construirea explicațiilor, abordarea explicațiilor alternative și folosirea modelelor logice. Validitatea externă Al treilea test se ocupă de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
serie de sugestii pentru rezolvarea problemelor de validitate internă. Una dintre ele, pattern matching, a fost amintită deja, dar va fi descrisă mai detaliat În capitolul 5, o dată cu celelalte tactici analitice - construirea explicațiilor, abordarea explicațiilor alternative și folosirea modelelor logice. Validitatea externă Al treilea test se ocupă de problema posibilității de generalizare a descoperirilor studiului dincolo de sfera acestuia. În cel mai simplu exemplu, dacă un studiu despre schimbările din vecinătăți s-a concentrat asupra unei singure vecinătăți, rezultatele sunt valabile și
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ocupă de problema posibilității de generalizare a descoperirilor studiului dincolo de sfera acestuia. În cel mai simplu exemplu, dacă un studiu despre schimbările din vecinătăți s-a concentrat asupra unei singure vecinătăți, rezultatele sunt valabile și pentru o altă vecinătate? Problema validității externe a constituit o barieră majoră În realizarea studiilor de caz. Criticii afirmă În mod repetat că studiile pe un singur caz nu oferă baze solide pentru generalizare. Această critică este adusă totuși prin comparație cu cercetările prin sondaj, În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alternativele prezintă diferențe subtile sau vreți să atingeți un nivel Înalt de siguranță, puteți plusa până la cinci, șase sau mai multe replicări. Cât despre numărul de replicări teoretice, cea mai importantă considerație este legată de simțul dumneavoastră cu privire la complexitatea teritoriului validității externe. Când sunteți nesiguri În privința obținerii de rezultate diferite din cauza condițiilor externe, este indicat să formulați mai explicit aceste condiții relevante la Începerea studiului și să identificați un număr mare de cazuri ce trebuie incluse. De exemplu, În studierea schimbărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
cazuri deoarece acestea prezintă situații contrastante, iar pe dumneavoastră nu vă interesează o replicare directă. În cadrul acestui design, dacă descoperirile ulterioare vin În sprijinul contrastului ipotetic, rezultatele sunt un punct de plecare forte pentru replicarea teoretică - din nou, Întărind semnificativ validitatea externă a descoperirilor, prin comparație cu cele ale unui caz individual (vezi ca exemplu caseta 12). CASETA 12 Două studii „pe două cazuri” 12a. Cazuri contrastante despre consolidarea comunității Chaskin (2001) a folosit două studii de caz pentru a exemplifica
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de definit decât cele abstracte? De ce? Figura 2.5 - Exemple de teme pentru studiile de caz Sursa: COSMOS Corporation. 3. Definirea criteriilor pentru evaluarea calității designurilor de cercetare. Definiți cele patru criterii pentru a evalua calitatea designului de cercetare: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă, (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Dați un exemplu pentru fiecare tip de criteriu Într-un studiu pe care ați vrea să-l realizați. 4. Definirea designului de cercetare pentru un studiu de caz. Alegeți
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
abstracte? De ce? Figura 2.5 - Exemple de teme pentru studiile de caz Sursa: COSMOS Corporation. 3. Definirea criteriilor pentru evaluarea calității designurilor de cercetare. Definiți cele patru criterii pentru a evalua calitatea designului de cercetare: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă, (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Dați un exemplu pentru fiecare tip de criteriu Într-un studiu pe care ați vrea să-l realizați. 4. Definirea designului de cercetare pentru un studiu de caz. Alegeți unul din studiile de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
2.5 - Exemple de teme pentru studiile de caz Sursa: COSMOS Corporation. 3. Definirea criteriilor pentru evaluarea calității designurilor de cercetare. Definiți cele patru criterii pentru a evalua calitatea designului de cercetare: (a) validitatea de construct, (b) validitatea internă, (c) validitatea externă și (d) fidelitatea. Dați un exemplu pentru fiecare tip de criteriu Într-un studiu pe care ați vrea să-l realizați. 4. Definirea designului de cercetare pentru un studiu de caz. Alegeți unul din studiile de caz descrise În
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Tehnici similare de colectare a datelor pot fi descrise pentru sondaje sau experimente - de exemplu, designuri de chestionare pentru sondaje sau strategii de prezentare a stimulilor pentru experimente. 3. Unul din recenzenții anonimi ai ediției de față atrage atenția că validitatea de construct are legătură și cu gradul de Înțelegere al intervievaților cu privire la ceea ce li se cere. 4. Pentru alte sugestii și indicații adresate celor care recenzează propuneri sau manuscrise de studii de caz, vezi Yin (1999). 5. Lucrarea anexă (Yin
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
Îmbunătăți chiar mai mult procedurile de colectare a datelor. Principii ajutătoare. În afara familiarizării cu procedurile de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
mult procedurile de colectare a datelor. Principii ajutătoare. În afara familiarizării cu procedurile de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe larg
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
de colectare a datelor. Principii ajutătoare. În afara familiarizării cu procedurile de colectare a datelor folosind cele șase surse diferite de dovezi, trebuie să vă ocupați În continuare de provocările privind designul, enumerate În capitolul 2: validitatea de construct, validitatea internă, validitatea externă și fidelitatea. Din acest motiv, capitolul de față accentuează mult al doilea său scop, discutarea a trei principii de colectare a datelor. Principiile despre care vorbim au fost neglijate În trecut, Însă aici sunt analizate pe larg: (a) folosirea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
obținerea unor studii de calitate, sunt relevante pentru toate cele șase tipuri de surse și trebuie respectate oricând este posibil. În special, după cum s-a notat În capitolul 2 (vezi figura 2.4), principiile vă vor ajuta să rezolvați problema validității de construct și a fidelității. Șase surse de dovezitc "Șase surse de dovezi" Sursele discutate aici sunt cel mai des folosite În desfășurarea studiilor de caz: documentația, arhivele, interviurile, observația directă, observația participativă și artefactele fizice. Trebuie totuși să conștientizați
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
audierilor din Congresul Statelor Unite au fost editate În mod intenționat - de către personalul instituției și alte persoane care au depus mărturie - Înainte de a fi publicate. Și În domeniul istoriei, cercetătorii care au de a face cu documente primare sunt preocupați de validitatea acestora. Pentru studiile de caz, cel mai important rol al documentelor este de acorobora dovezile provenite din alte surse. În primul rând, ele sunt folositoare În verificarea grafiilor de titluri sau nume ale organizațiilor care ar putea fi menționate Într-
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
principii pentru colectarea datelor" Beneficiile acestor șase surse de dovezi pot fi maximalizate dacă respectați trei principii. Ele sunt relevante pentru toate cele șase surse, iar când sunt folosite În mod corespunzător, pot ajuta la rezolvarea problemelor de stabilire a validității de construct și a fidelității probelor studiului. Cele trei principii sunt după cum urmează. Principiul 1: Folosiți surse multiple de dovezi Oricare dintre sursele de probe menționate poate fi și chiar a fost singura bază a unui Întreg studiu. De exemplu
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
ceea ce obțineți În realitate sunt analize separate pentru fiecare sursă și o comparație a concluziilor acestor analize. Figura 4.1 - Convergența și non-convergența surselor multiple de dovezi Sursa: COSMOS Corporation. Prin triangularea datelor pot fi prevenite și unele probleme În privința validității de construct, deoarece sursele multiple furnizează de fapt măsurători multiple ale aceluiași fenomen. În mod deloc surprinzător, În urma unei analize a metodelor studiului de caz, s-a ajuns la concluzia că studiile care s-au bazat pe surse multiple au
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
În timpul colectării datelor. Și invers, nici o dovadă inițială nu trebuie pierdută, din neatenție sau greșeală, deoarece toate probele trebuie să primească atenția cuvenită pentru considerarea „faptelor” unui caz. Dacă sunt Îndeplinite aceste obiective, va fi rezolvată și problema metodologică a validității de construct, mărind astfel calitatea studiului ca ansamblu. Imaginați-vă următorul scenariu. Ați citit concluziile la care s-a ajuns Într-un raport de studiu și ați dori să știți mai multe despre lucrurile pe care s-a bazat cercetătorul
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
principii descrise mai sus sunt etape destinate tocmai acestui scop. Rolul lor nu este de a impune constrângeri cercetătorilor inventivi, ci de a face procesul cât mai explicit, astfel Încât rezultatele finale - datele care au fost adunate - să reflecte preocuparea pentru validitatea de construct și fidelitate, meritând astfel efortul de a le analiza În etapa următoare. Cum se poate efectua analiza datelor este subiectul capitolului următor. Exercițiitc "Exerciții" 1. Folosirea dovezilor. Alegeți unul dintre studiile de caz menționate În casetele cărții de
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
alternative pentru ele), analiza cazurilor va avansa cu foarte mari dificultăți. Restul capitolului de față tratează tehnicile de analiză specifice care trebuie utilizate ca parte a oricăreia din strategiile generale. Scopul specific al tehnicilor este rezolvarea problemelor menționate anterior cu privire la validitatea internă și validitatea externă În cercetarea cazurilor (vezi capitolul 2). Tehnici specifice de analizătc "Tehnici specifice de analiză" Nici una din tehnicile de analiză nu este ușor de pus În practică și toate trebuie exersate mult timp până ce vor da rezultate
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
analiza cazurilor va avansa cu foarte mari dificultăți. Restul capitolului de față tratează tehnicile de analiză specifice care trebuie utilizate ca parte a oricăreia din strategiile generale. Scopul specific al tehnicilor este rezolvarea problemelor menționate anterior cu privire la validitatea internă și validitatea externă În cercetarea cazurilor (vezi capitolul 2). Tehnici specifice de analizătc "Tehnici specifice de analiză" Nici una din tehnicile de analiză nu este ușor de pus În practică și toate trebuie exersate mult timp până ce vor da rezultate consistente. Obiectivul dumneavoastră
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
studiile de caz este utilizarea unei logici de pattern matching. O astfel de logică (Trochim, 1989) compară un pattern stabilit pe baze empirice cu unul anticipat (sau cu mai multe predicții alternative). Dacă patternurile coincid, rezultatele pot contribui la consolidarea validității interne a investigației. Dacă este vorba de un studiu explicativ, patternurile pot fi legate de variabilele dependente sau independente (sau de ambele tipuri). Chiar dacă studiul este descriptiv, tehnica este relevantă, atât timp cât patternul prezis În privința anumitor variabile este definit Înainte de colectarea
[Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]