15,959 matches
-
134 Willems (1983: 157) distinge între caracterul preponderent direct al percepției exprimate de verbul regarder 'a privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică are reflexe în plan sintactic, remarcându-se că verbele de percepție intențională (a privi, a asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin GComplcă. Structura [verb de percepție + GComplcă] a fost interpretată ca exprimând percepții inferențiale/reprezentări mentale (văd că a plouat) sau percepții cognitive (văd că ai dreptate). Iliescu
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
privi' și caracterul preponderent indirect al percepției exprimate de verbul voir 'a vedea'. Această trăsătură semantică are reflexe în plan sintactic, remarcându-se că verbele de percepție intențională (a privi, a asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin GComplcă. Structura [verb de percepție + GComplcă] a fost interpretată ca exprimând percepții inferențiale/reprezentări mentale (văd că a plouat) sau percepții cognitive (văd că ai dreptate). Iliescu (2009: 150) observă că, în română, verbul a se uita, spre deosebire de a privi, cuprinde în sfera
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
asculta) nu permit realizarea obiectului direct prin GComplcă. Structura [verb de percepție + GComplcă] a fost interpretată ca exprimând percepții inferențiale/reprezentări mentale (văd că a plouat) sau percepții cognitive (văd că ai dreptate). Iliescu (2009: 150) observă că, în română, verbul a se uita, spre deosebire de a privi, cuprinde în sfera sa semantică și sensuri cognitive (a se uita "a crede", "a-și da seama", "a înțelege"). 135 DLR, s. v. (se) uita "(despre ființe) A-și îndrepta privirea spre cineva sau
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
spre cineva sau spre ceva pentru a vedea; a se uita". 136 Autoarea arată că cele două unități care exprimă percepția vizuală pot exprima, alternativ, două sensuri: "a arunca o privire" (exprimând o acțiune rapidă, dinamică, punctuală), sens caracteristic pentru verbul a se uita, și "a percepe vizual cu atenție, a urmări cu privirea observând" (acțiune stativă și durativă), sens caracteristic pentru verbul a privi. Iliescu (2009: 148) precizează că în contexte precum a se uita la ceas, a se uita
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
pot exprima, alternativ, două sensuri: "a arunca o privire" (exprimând o acțiune rapidă, dinamică, punctuală), sens caracteristic pentru verbul a se uita, și "a percepe vizual cu atenție, a urmări cu privirea observând" (acțiune stativă și durativă), sens caracteristic pentru verbul a privi. Iliescu (2009: 148) precizează că în contexte precum a se uita la ceas, a se uita la ziar, a se uita la vreme, substituirea verbului a se uita cu a privi antrenează o ușoară modificare de sens: a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
atenție, a urmări cu privirea observând" (acțiune stativă și durativă), sens caracteristic pentru verbul a privi. Iliescu (2009: 148) precizează că în contexte precum a se uita la ceas, a se uita la ziar, a se uita la vreme, substituirea verbului a se uita cu a privi antrenează o ușoară modificare de sens: a privi ziarul, a privi ceasul desemnează acțiuni durative, spre deosebire de exemplele cu a se uita, în care se exprima acțiuni non-durative. 137 În DA, tomul I, partea I
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Nu mai simt mirosurile. La aceste observații, se adaugă caracterul subiectiv și sincretic al percepțiilor, în sensul că, în același context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140 Vezi diferența dintre relativele periferice/neintegrate sintactic și relativele
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
context extralingvistic, percepțiile pot fi diferite de la perceptor la perceptor. 139 Dezambiguizarea percepție intențională-percepție involuntară se face contextual, probând posibilitatea verbului de a primi o determinare cu sens final: Am atins marginea paharului ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140 Vezi diferența dintre relativele periferice/neintegrate sintactic și relativele integrate sintactic în GALR II (2008: 221). 141 Vezi, comparativ, construcțiile cu verbe de percepție nointențională, în care aceste subordonate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ca să văd dacă are vreo crăpătură. Frecvent, verbele care desemnează "contactul fizic" sunt considerate ca desemnând percepții nonintenționale. 140 Vezi diferența dintre relativele periferice/neintegrate sintactic și relativele integrate sintactic în GALR II (2008: 221). 141 Vezi, comparativ, construcțiile cu verbe de percepție nointențională, în care aceste subordonate ocupă poziția de obiect direct. 142 Structurile cu verb de percepție intențională și predicat secundar realizat adjectival nu pot fi interpretate ca structuri cu obiect direct avansat - obiectul direct este selectat de centrul
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepții nonintenționale. 140 Vezi diferența dintre relativele periferice/neintegrate sintactic și relativele integrate sintactic în GALR II (2008: 221). 141 Vezi, comparativ, construcțiile cu verbe de percepție nointențională, în care aceste subordonate ocupă poziția de obiect direct. 142 Structurile cu verb de percepție intențională și predicat secundar realizat adjectival nu pot fi interpretate ca structuri cu obiect direct avansat - obiectul direct este selectat de centrul verbal din matrice. 143 Pentru această interpretare, vezi și GALR I (2008: 535). 144 Robert B.
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
direct este selectat de centrul verbal din matrice. 143 Pentru această interpretare, vezi și GALR I (2008: 535). 144 Robert B. Lees, The Grammar of English Nominalizations, The Hague, Mouton and Company, 1960. 145 Vezi Manoliu-Manea (1977: 139). Autoarea derivă verbul a arăta intranzitiv din verbul vizual "cauzativ" a arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbal din matrice. 143 Pentru această interpretare, vezi și GALR I (2008: 535). 144 Robert B. Lees, The Grammar of English Nominalizations, The Hague, Mouton and Company, 1960. 145 Vezi Manoliu-Manea (1977: 139). Autoarea derivă verbul a arăta intranzitiv din verbul vizual "cauzativ" a arăta ("a face să vadă"), prezent atât în latină și în celelalte limbi romanice: lat. monstrare, it. mostrare, fr. montrer, sp. mostrar, care "cere ca instigatorul la acțiune să fie diferit de receptorul senzației: Ileana arată o
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Google am întâlnit numeroase contexte în care în poziția numelui predicativ apare un adjectiv, cum este și cazul contextelor folosite în lucrare. 148 O explicație pentru utilizarea destul de restrânsă a tiparului [a arăta + adjectiv] poate fi existența în limbă a verbului a părea, apropiat semantic verbului a arăta. Tiparul [a arăta + adjectiv] este vechi în limbă, așa cum se observă în DA, tomul I, partea I, s.v. arăta: Arăți tare și voinic ca un urs (Negruzzi); Pe semne că straiele acestea pocite
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
în care în poziția numelui predicativ apare un adjectiv, cum este și cazul contextelor folosite în lucrare. 148 O explicație pentru utilizarea destul de restrânsă a tiparului [a arăta + adjectiv] poate fi existența în limbă a verbului a părea, apropiat semantic verbului a arăta. Tiparul [a arăta + adjectiv] este vechi în limbă, așa cum se observă în DA, tomul I, partea I, s.v. arăta: Arăți tare și voinic ca un urs (Negruzzi); Pe semne că straiele acestea pocite fac să arăți așa sfrijit
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sfrijit și închircit (Creangă); Arătase la fire mai aspru decât cum era cu domnia d'intâi (Neculce). 149 Inventarul a fost stabilit pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009, corelat cu inventarul stabilit de Dima (2002). Am inclus în anexă verbele care au sensuri de bază corespunzătoare domeniului semantic al percepțiilor. 150 Această clasă a verbelor de percepție nu este delimitată la Dima (2002) ca atare. --------------- 2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
intâi (Neculce). 149 Inventarul a fost stabilit pe baza definițiilor lexicografice din DEX 2009, corelat cu inventarul stabilit de Dima (2002). Am inclus în anexă verbele care au sensuri de bază corespunzătoare domeniului semantic al percepțiilor. 150 Această clasă a verbelor de percepție nu este delimitată la Dima (2002) ca atare. --------------- 2
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
das Ereignis ce desemnează apropierea tuturor existențelor lumii ce se definesc numai prin intermediul contactului dintre ele formând, astfel, o armonie lumească. În același timp, ereignen, construit din prefixul er cu adjectivul eigen, este lispsit de istoricitate. Heidegger face referire la verbul eräugnen (ceea ce se află înaintea privirii) adică ceea ce (se) artă (Auge). Adevărul este ceea ce se arată, ceea ce este evident, deschizând arătarea de sine a existențelor, aflându-se mereu în starea de deschidere. Arta este, în acest sens, modul prin care
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
Meiner, Hamburg, 2009. 26 Nicolai Hartman, Estetica, traducere de Constantin Floru, cu studiu introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 305. 27 Lógos-ul apare în timpul traducerii termenului grecesc de mythos în latină în fabula. Substantivul μύθος derivă de la verbul μυθέω care înseamnă a vorbi, a povesti - corespondentul latin fiind fabulor. Dar, verbul mythéo mai are două înțelesuri, acela de a anunța ceva și de a-și-spune-sieși-ceva, sentiment cuprins de tăcere. În această tăcere se face apropierea simbolurilor de intelectul pur
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
introductiv de Alexandru Boboc, Editura Univers, București, 1974, p. 305. 27 Lógos-ul apare în timpul traducerii termenului grecesc de mythos în latină în fabula. Substantivul μύθος derivă de la verbul μυθέω care înseamnă a vorbi, a povesti - corespondentul latin fiind fabulor. Dar, verbul mythéo mai are două înțelesuri, acela de a anunța ceva și de a-și-spune-sieși-ceva, sentiment cuprins de tăcere. În această tăcere se face apropierea simbolurilor de intelectul pur. Prin traducerea lui mythos în latină s-a eliminat tăcerea, care la Aristotel
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
în teatru - din volumul Dramatis personae - se constituie ulterior într-o hermeneutică a operei lui I.L. Caragiale (Despre Caragiale, 1982), întemeiată pe semiologia moftului. „Moftul e mai presus de toate un cuvânt, și definiția lui e deopotrivă o reflecție asupra verbului și a semnului, asupra rostului și sensurilor lor.” Sunt investigate modalitățile discursului ca „joc impur, al conivenței și demascării”, procedeele narative ale moftului și semnificațiile acestuia în plan caracterologic, sociologic, axiologic, ontologic. Prevalența moftului, semn al discrepanței între aparență și
VODA CAPUSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
a sublinia erupția poeticului prin structurile cotidianului banal și naturalist, asemenea unei surprinzătoare prezențe (poate inevitabile) a ierbii prin crăpăturile unui asfalt” (Ștefan Aug. Doinaș). Poetul se înscrie în ecoul unui postmodernism în care el însuși devine plăsmuire a propriului verb, căutând mereu să-și definească condiția de creator prin cuvânt al unui univers de idei. Vrea să reprezinte metaforic nu neapărat realitatea lumii, cât sentimentul trăirii acesteia. Într-un proces de abstractizare poetică, oscilând între eleganță și sordid, între candoare
VULTURESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290671_a_292000]
-
dar și articole, cronici, recenzii, în intervențiile sale contând nu atât originalitatea ideilor, cât perseverența demersului, înflăcărarea. Volumul Panteonul român (1869), alcătuit din portrete și biografii ale unor personalități culturale și politice, poartă acest sigiliu. Autorul e un admirator cu verbul avântat, ingenuu, superlativ, ceea ce ține, într-un fel, de paradigma primei jumătăți a secolului. Atitudinea e de regăsit și în atmosfera favorabilă culegerii și studierii folclorului, pe care el o întreține în „Familia”. Când paginile revistei devin neîncăpătoare, îi adaugă
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
anumit scop”; „a pregăti temeinic o acțiune după un plan bine chibzuit”. Organizarea implică așadar, înainte de toate, o acțiune, dar nu orice acțiune, ci una metodică, ordonată, pregătită temeinic, chibzuită. Nu este deloc întâmplător faptul că organizarea este redată prin verbe cum ar fi: a întocmi, a alcătui, a aranja, a orândui, a structura. Apoi, ea presupune repartizare, coordonare, orientare, deci implicarea conștientă și cu maximă responsabilitate a celor care o realizează. În fine, organizarea nu se desfășoară în gol, ci
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
auz are mari dificultăți în învățarea gramaticii din cauză că în limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți în declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un asemenea context să înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]
-
a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, într-un asemenea context să înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite în învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd învață topica în propoziție
Ora de limba rom?n? la clasa cu elevi deficien?i de auz by Adina Cr?escu [Corola-publishinghouse/Science/84016_a_85341]