9,098 matches
-
ca dintr-o cameră ascunsă, prin ochelari fumurii“. Danilov nu se mai simte parte a teatrului tragic al existenței în lumea lui „dincoace“. El transformă totul într-o pedagogie a salvării, proiectată acum asupra unui personaj, Feofan, care prin indicația vocației (e pictor de biserici) poate să amintească de îndeletnicirea poetului. De la începutul cărții, Feofan este prins în niște ritualuri de curățire, între care baia de aburi lipovenească sau scalda în copcă, simultane cu un proces acut de mineralizare și de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
Corina Șuteu Suntem, fiecare dintre noi, destinați să ne urmăm sau nu vocea inimii în meseria pe care o facem. Cercetătorii francezi numesc asta „trouver son métier intime“. Meseriile, așa cum sunt ele tehnic denumite, păstrează însă prea puțin din sensul vocațiilor care le animă, adică nu vorbesc despre pasiune, despre dedicație, despre energia vitală care ne ghidează și ne inspiră atunci când ne punem în practică visele. Pentru mine, ocupația ideală este de a mă afla în umbra artiștilor. Adică acolo unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
aduce și pe ceilalți înlăuntrul acestui spațiu e dovada că o asemenea meserie poate exista și că e necesară, cu atât mai necesară cu cât domeniul artelor rămâne unul de subtilă împletire între a ști să faci și a avea vocație să faci... La Plopi a început, în fine, o aventură la care am sperat și în care am investit mult, alături de colaboratoarele mele atât de fidele și de apropiate, Oana Radu și Ștefania Ferchedău: laboratorul de creație Andrei Șerban. Intitulat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
nu puțini, care i-ar acuza pe acești domni că-l prețuiau pe Shakespeare, William Shakespeare, mai mult decât un cântec de luptă irokez sau unul inuit, de leagăn. Ce limbă învățați acum, de unul singur, căci știu că aveți vocație și har de poliglot. — Mă perfecționez în greaca veche, răspunse simplu domnul Elisav. — Rău faceți, zise Nora, cu un arțag jucat; mai bine v-ați perfecționa în papiamentu. — Sau în le petit nègre, zise Carmen, care, în fond, e tot
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
această perioadă. După ce pleacă de la DNA, revin la gradul profesional anterior. S-a rezolvat foarte frumos și - acum revin la partea bună - în acest moment, majoritatea oamenilor care vin la DNA o fac pentru că vor mai mult și pentru că au vocație. Li se pare că asta e ceea ce au vrut când s-au gândit să devină procurori. Acesta este nucleul dur al DNA, pentru că oamenii se schimbă, dar există un număr de procurori care au rămas în acești ani aici, fac
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
din Taiwan pe un vapor chinez în apele sărate ale Indiei, a fost o dovadă „vie“ a globalizării. Asta, încă de pe timpurile când globalizarea era doar o noțiune mai abstractă decât perspectiva dezintegrării Uniunii Sovietice. GS-ul meu a avut vocația alergătorului de cursă lungă, peste ale cărui gâfâituri se aude Chariots of Fire, piesa trupei Vangelis. Un fel de Haile Gebresselasie, maratonistul african de jumate de buletin, care părea a fi în stare să umilească până și gheparzii. Televizorul meu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
de acum aproape două decenii, în care vorbea despre realizarea albumului Islands, și-ndeosebi a piesei The Wind Chimes, pe care o ilustrase video cu animație 3D, realizată în faimosul program de computer numit 3d max. Dacă eram muzician de vocație, documentul respectiv stătea pe raftul cu „opere fundamentale“, obligatoriu de parcurs, așa cum stă în studioul știu eu cui... Mike Oldfield a experimentat și-a explorat domenii noi ale creativității multi-media. Totuși, n-a mers prea departe cu experimentul, astfel că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
I-ați cucerit pe bretoni? A fost o minune de spectacol, era așa o drăcie... Țin minte că Șerban Ionescu nu știa franceză. El a învățat rolul mai mult pe vocale: a avut un haz enorm. Cum vă gândiți la vocația de actriță, era ceva predestinat? Nu știu. Am ales teatrul pentru că mama mea a fugit de acasă și s-a făcut artistă. Eu aveam cinci ani. Jur că așa a fost! Apoi, când am terminat liceul la 17 ani, am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
și impune respectul artei, o înaltă conștiință a valorilor, o mare disciplină a muncii. Acestea sunt, mi se pare, cele trei lucruri care lipsesc cel mai dureros vieții noastre muzicale. Mare artist, Enescu este în aceiași măsură un mare educator. Vocația sa de dirijor răspunde, poate, nu numai unei necesități de expresie personală, dar și unei nevoi de a impune celorlalți o tehnică a muncii, de a le transmite o disciplină a artei. Dirijorul este un profesor. Rolul său este să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2184_a_3509]
-
nefericiților noștri conaționali. N-aș vrea să trivializez tema meditației și cogitației spirituale, dar nu mă pot vedea în postura unui călugăr budist, cu atât mai senin cu cât se detașează de cele pământești. Dacă aș fi avut o asemenea vocație, aș fi urmat-o fără ezitare. Dar, de vreme ce am exact vocația contrară, de ce să-mi fie rușine de ea? Nu sunt, de altfel, nici primul, nici ultimul intelectual român pândit de pericolul mortal al risipirii. De la Gheorghe Grigurcu și Nicolae
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
cogitației spirituale, dar nu mă pot vedea în postura unui călugăr budist, cu atât mai senin cu cât se detașează de cele pământești. Dacă aș fi avut o asemenea vocație, aș fi urmat-o fără ezitare. Dar, de vreme ce am exact vocația contrară, de ce să-mi fie rușine de ea? Nu sunt, de altfel, nici primul, nici ultimul intelectual român pândit de pericolul mortal al risipirii. De la Gheorghe Grigurcu și Nicolae Manolescu la Dan C. Mihăilescu, Mircea Cărtărescu, Dan Sociu ori Lucian
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
capăt la celălalt al planetei, surmontînd astfel constrîngerile teritoriale, dar memoria socială se poate dilata datorită unor foarte mari capacități de conservare a informației, așa cum sînt bazele de date. Apoi, tema distribuirii cunoașterii și a culturii permite tehnicii adăugarea unei vocații egalizatoare. Pentru J. Naisbitt, de exemplu, tehnologiile comunicării permit "o partajare instantanee a informației". Același optimism îi împinge pe unii să susțină afirmația că diversificarea culturală este facilitată de înmulțirea mijloacelor media. Din această perspectivă, Toffler vorbește de o societate
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
putere caută să impună supremația propriei lor definiții, grație simbolurilor reprezentate de cuvinte, imagini, filme, citate, argumente, discursuri, mici fraze, fotografii, afișe, clipuri, cărți, profesiuni de credință, scrisori, muzică etc. Cu alte cuvinte, putem vorbi despre construirea unei interpretări cu vocație strategică și care se va împotrivi interpretărilor rivale, pentru cucerirea puterii. Din această înfruntare simbolică vor rezulta nu doar rezultatele electorale imediate, ci și noua configurare a interpretărilor politice. Campania electorală se analizează, în concluzie, din perspectiva comunicării văzute ca
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
aduc voturi suficiente? Proliferarea excesivă a paradoxului netransfigurat este o boală mentală mai veche pe care comunismul a urâțit-o, iar tranziția a cronicizat-o. Un exemplu elocvent preluat dintr-un interviu al lui Andrei Pleșu este cel referitor la vocația victimizării la români. Susținem sus și tare că suntem cei mai tari și cei mai mari, dar ne asumăm conștient rolul marginalului, exclusului, damnatului. Al victimei unui malefic complot național sau mondial, după caz. Victimizarea poate, uneori, funcționa ca o
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
suntem cu toții aici: familia ta, prietenii tăi, colegii tăi - de liceu și de facultate, foștii tăi studenți, prezenți într-un număr impresionant, oameni care te-au cunoscut, te-au iubit, te-au apreciat, ca om și ca profesor. Dascăl de vocație, cercetător și mentor a multor generații de studenți, conf. dr. Victor Scutaru s-a născut la 13 februarie 1938, în satul Săcălușești, comuna Agapia, județul Neamț. A parcurs clasele primare (1945-1949) și gimnaziale (1953-1955) în comuna Agapia. Având înclinație către
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
instituții, cei mai mulți au avut doar atuul rudelor angajate în sistem. Situația personalului slab calificat nu e specifică doar României. Patrick Mounaud, directorul ENAP (Școala Națională de Administrație Penitenciară) din Franța, declara Comisiei de anchetă a Senatului: "majoritatea nu au nici o vocație pentru munca pe care o fac... Sărăcia, ușurința concursului și cunoștințele i-au adus aici... Să fim realiști: și un copil poate cîștiga concursul de admitere"182. Este evident că nu se poate vorbi de vocație, căci nici un părinte nu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
majoritatea nu au nici o vocație pentru munca pe care o fac... Sărăcia, ușurința concursului și cunoștințele i-au adus aici... Să fim realiști: și un copil poate cîștiga concursul de admitere"182. Este evident că nu se poate vorbi de vocație, căci nici un părinte nu-și dorește și nu-și crește copilul ca să ajungă să lucreze la pușcărie. Instituția a fost și mai este încă percepută ca loc de pedeapsă pentru militarii cu abateri disciplinare și pentru ratații din celelalte domenii
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
-și dorește și nu-și crește copilul ca să ajungă să lucreze la pușcărie. Instituția a fost și mai este încă percepută ca loc de pedeapsă pentru militarii cu abateri disciplinare și pentru ratații din celelalte domenii civile. Cei care simt vocația pentru lucrul cu deținuții (în special preoții, psihologii, sociologii și asistenții sociali) sînt, de regulă, marginalizați sau chiar excluși din sistem, lăsînd locul liber acelor indivizi care se supun ordinelor, și nu vocilor interioare (de conștiință, profesionale sau religioase). Selecția
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
grave probleme psihice, delincvența lor fiind consecința unei inalienări ce necesită intervenția terapeutică din spitalele de specialitate, și nu din închisori, unde posibilitățile de tratare medicală sînt reduse (cel mai adesea se prescriu antidepresive, anxiolitice, psihotrope, litium). "Psihiatria nu are vocație pentru tratarea delincvenților. Determinanții psihosociologici sau culturali relevă o sferă privată în care alegerile religioase, politice sau sexuale impun un cadru terapeutic inexistent în închisori."214 Proasta mîncare și igiena precară agravează bolile dentare și așa numeroase la data arestării
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cartea prezintă, în linii generale, istoricul presei românești din cele mai vechi timpuri, aria pe care a cuprins-o, scopurile pe care le-a urmărit prin tematica abordată. Autorul ca unul care a fost și a rămas un jurnalist cu vocație, împătimit cercetător al presei românești de altă dată a găsit petele albe rămase în cunoașterea presei românești din Bucovina (perioada 1811 2008) și a scos la lumină colecții de ziare, reviste și alte publicații; o lume a timpurilor trecute, o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
și am răscitit-o, a rămas cu mine și după ce am consultat-o. Lucrarea aceasta îl plasează pe autorul ei, Ion N. Oprea, nu numai printre cei mai destoinici ziariști din țară; el a fost și este un gazetar cu vocație, iar în ultimul timp, după pensionare, se dovedește a fi și un cercetător deosebit de pasionat în cunoașterea trecutului istoric al presei românești în general și al celei din Bucovina în special. Studiind această carte, mi-am dat seama că presa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
Cartea prezintă, în linii generale, istoricul presei românești din cele mai vechi timpuri, aria pe care a cuprins-o, scopurile pe care le-a urmărit prin tematica abordată. Autorul ca unul care a fost și a rămas un jurnalist cu vocație, împătimit cercetător al presei românești de altă dată a găsit petele albe rămase în cunoașterea presei românești din Bucovina (perioada 1811 2008) și a scos la lumină colecții de ziare, reviste și alte publicații; o lume a timpurilor trecute, o
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
și am răscitit-o, a rămas cu mine și după ce am consultat-o. Lucrarea aceasta îl plasează pe autorul ei, Ion N. Oprea, nu numai printre cei mai destoinici ziariști din țară; el a fost și este un gazetar cu vocație, iar în ultimul timp, după pensionare, se dovedește a fi și un cercetător deosebit de pasionat în cunoașterea trecutului istoric al presei românești în general și al celei din Bucovina în special. Studiind această carte, mi-am dat seama că presa
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
liberalismului, încerând o adaptare cât mai deplină la contextul politic, economic și social al momentului. Iată de ce apreciem, ca și autorul citat, că perspectiva istorică a savantului, a influențat considerabil concepția sa asupra liberalismului profesat, iar pregătirea sa a premers vocația omului politic, i-a indus "responsabilitatea față de realitățile istorice și însușirea deciziilor care au conservat ființa și independența politică a poporului"309. De la primele întruniri politice, șeful noului partid liberal a abordat problema raportului dintre stat și inițiativa particulară în
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
moderne și opinia contrară, ce semnalează dificultatea de a citi un text care nu pare în mod decisiv creat pentru consumul livresc, astfel încât cititorul trebuie să stăpânească niște „procedee ale lecturii” . Cu toate acestea, teatrul nu-și realizează pe deplin vocația decât dacă devine spectacol, astfel încât dramaticul include și domeniul artei și al tehnicii punerii în scenă a textului, ce devine astfel un document literar a cărui cheie este în altă parte, la spectatori. Paradoxul se naște din dubla existență a
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]