68,361 matches
-
(în ; 1840-1887) a fost un înalt funcționar administrativ sârb, prefect ("načelnik") al districtului ("srez" sau "okrug") Šabac și la un moment dat și al districtului Belgrad. El a urmat studii înalte, lucrând anterior ca ofițer în armată și polițist. A fost cunoscut că o persoană loială dinastiei Obrenović, de convingeri liberale. Pantă era fiul lui Nikola Lunjevica (1776-1842), un comandant ("vojvoda") al Revoluției Sârbe și camarad apropiat al prințului Miloš. Împreună cu mama sa, Đurđija, Pantă a renovat
Panta Lunjevica () [Corola-website/Science/336644_a_337973]
-
1889 - 31 august 1915) a fost un aviator și instructor de zbor francez care a devenit primul as al aviației din istorie în timpul Primului Război Mondial. Adolphe Célestin Pégoud s-a născut la 13 iunie 1889 în Montferrat, Franța. A servit în Armata Franceză din 1907 până în 1913. Demobilizat pe data de 13 februarie 1913, el a început să zboare imediat și a obținut brevetul de pilot pe 1 martie 1913. Folosind o aeronavă de sacrificiu, Pégoud a fost primul pilot care a
Adolphe Pégoud () [Corola-website/Science/336645_a_337974]
-
al soției sale, Elisabeth, născută Tiedemann. A urmat cursurile elementare la școala Paulinum din orașul său natal, Münster. În 1874 s-a căsătorit cu Fanny von Donop (1850-1938); au avut împreună trei fii și o fiică. S-a înrolat în Armata Prusiei la timp pentru a participa la Războiul Austro-Prusac din 1866 și în Războiul Franco-Prusac, unde a fost rănit de două ori în Bătălia de la Colombey-Neuilly, și a fost distins cu Crucea de Fier (clasa a doua) pentru curaj. El
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
două ori în Bătălia de la Colombey-Neuilly, și a fost distins cu Crucea de Fier (clasa a doua) pentru curaj. El a fost înaintat la gradul de general de infanterie în 1906, iar în 1913 a fost numit Inspector General al Armatei a VII-a. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Kluck a fost numit la comanda Armatei I-a a Germaniei. Potrivit revizuirii Planului Schlieffen de către Moltke, Armata I-a făcea parte din aripa dreaptă și era poziționată pe marginea de vest a avangardei
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
Fier (clasa a doua) pentru curaj. El a fost înaintat la gradul de general de infanterie în 1906, iar în 1913 a fost numit Inspector General al Armatei a VII-a. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Kluck a fost numit la comanda Armatei I-a a Germaniei. Potrivit revizuirii Planului Schlieffen de către Moltke, Armata I-a făcea parte din aripa dreaptă și era poziționată pe marginea de vest a avangardei militare germane ce urma să se îndrepte către Belgia și Franța. Acest flanc
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
gradul de general de infanterie în 1906, iar în 1913 a fost numit Inspector General al Armatei a VII-a. Odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, Kluck a fost numit la comanda Armatei I-a a Germaniei. Potrivit revizuirii Planului Schlieffen de către Moltke, Armata I-a făcea parte din aripa dreaptă și era poziționată pe marginea de vest a avangardei militare germane ce urma să se îndrepte către Belgia și Franța. Acest flanc de vest trebuia să avanseze alături de Armata a II-a a
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
Planului Schlieffen de către Moltke, Armata I-a făcea parte din aripa dreaptă și era poziționată pe marginea de vest a avangardei militare germane ce urma să se îndrepte către Belgia și Franța. Acest flanc de vest trebuia să avanseze alături de Armata a II-a a generalului Karl von Bülow către Paris. Cele două armate urmau să amenințe Parisul atât din vest, cât și din est. După ce a luptat cu britanicii la Mons și Le Cateau, Armata I-a a pornit în
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
era poziționată pe marginea de vest a avangardei militare germane ce urma să se îndrepte către Belgia și Franța. Acest flanc de vest trebuia să avanseze alături de Armata a II-a a generalului Karl von Bülow către Paris. Cele două armate urmau să amenințe Parisul atât din vest, cât și din est. După ce a luptat cu britanicii la Mons și Le Cateau, Armata I-a a pornit în urmărirea Armatei a V-a Franceze a generalului Lanrezac ce se afla în
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
vest trebuia să avanseze alături de Armata a II-a a generalului Karl von Bülow către Paris. Cele două armate urmau să amenințe Parisul atât din vest, cât și din est. După ce a luptat cu britanicii la Mons și Le Cateau, Armata I-a a pornit în urmărirea Armatei a V-a Franceze a generalului Lanrezac ce se afla în retragere. Cu toate acestea, la treizeci de mile de Paris, anticipând o confruntare cu Armata a V-a Franceză (comandată de Lanrezac
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
II-a a generalului Karl von Bülow către Paris. Cele două armate urmau să amenințe Parisul atât din vest, cât și din est. După ce a luptat cu britanicii la Mons și Le Cateau, Armata I-a a pornit în urmărirea Armatei a V-a Franceze a generalului Lanrezac ce se afla în retragere. Cu toate acestea, la treizeci de mile de Paris, anticipând o confruntare cu Armata a V-a Franceză (comandată de Lanrezac), precautul Bulow a oprit înaintarea Armatei a
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
cu britanicii la Mons și Le Cateau, Armata I-a a pornit în urmărirea Armatei a V-a Franceze a generalului Lanrezac ce se afla în retragere. Cu toate acestea, la treizeci de mile de Paris, anticipând o confruntare cu Armata a V-a Franceză (comandată de Lanrezac), precautul Bulow a oprit înaintarea Armatei a II-a și i-a cerut lui Kluck să-i acorde un sprijin direct. Kluck fusese pus recent sub comanda lui Bulow atunci când acesta din urmă
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
urmărirea Armatei a V-a Franceze a generalului Lanrezac ce se afla în retragere. Cu toate acestea, la treizeci de mile de Paris, anticipând o confruntare cu Armata a V-a Franceză (comandată de Lanrezac), precautul Bulow a oprit înaintarea Armatei a II-a și i-a cerut lui Kluck să-i acorde un sprijin direct. Kluck fusese pus recent sub comanda lui Bulow atunci când acesta din urmă a fost numit la comanda aripii drepte a Armatei Germane. Kluck a protestat
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
Bulow a oprit înaintarea Armatei a II-a și i-a cerut lui Kluck să-i acorde un sprijin direct. Kluck fusese pus recent sub comanda lui Bulow atunci când acesta din urmă a fost numit la comanda aripii drepte a Armatei Germane. Kluck a protestat față de acest ordin în discuțiile cu Bulow și Moltke, deoarece el prefera să avanseze către flancul stâng al lui Lanrezac, dar protestul său a fost respins și i s-a ordonat să sprijine atacul lui Bulow
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
ordin în discuțiile cu Bulow și Moltke, deoarece el prefera să avanseze către flancul stâng al lui Lanrezac, dar protestul său a fost respins și i s-a ordonat să sprijine atacul lui Bulow asupra lui Lanrezac. În acest timp, Armata I-a a agresivului Kluck avansase la sud de poziția armatei lui von Bulow până la 13 kilometri nord de Paris. Pe 30 august, Kluck a decis să-și conducă trupele la est de Paris, respingând Planul Schlieffen. Deși frustrat de
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
avanseze către flancul stâng al lui Lanrezac, dar protestul său a fost respins și i s-a ordonat să sprijine atacul lui Bulow asupra lui Lanrezac. În acest timp, Armata I-a a agresivului Kluck avansase la sud de poziția armatei lui von Bulow până la 13 kilometri nord de Paris. Pe 30 august, Kluck a decis să-și conducă trupele la est de Paris, respingând Planul Schlieffen. Deși frustrat de precauția lui Bülow, Kluck a ordonat armatei sale la 31 august
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
la sud de poziția armatei lui von Bulow până la 13 kilometri nord de Paris. Pe 30 august, Kluck a decis să-și conducă trupele la est de Paris, respingând Planul Schlieffen. Deși frustrat de precauția lui Bülow, Kluck a ordonat armatei sale la 31 august să se îndrepte către sud-est pentru a sprijini Armata a II-a. Astfel, Kluck a creat o breșă de 30 de km în linia germană. Această mișcare a expus flancul drept al lui Kluck în direcția
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
Paris. Pe 30 august, Kluck a decis să-și conducă trupele la est de Paris, respingând Planul Schlieffen. Deși frustrat de precauția lui Bülow, Kluck a ordonat armatei sale la 31 august să se îndrepte către sud-est pentru a sprijini Armata a II-a. Astfel, Kluck a creat o breșă de 30 de km în linia germană. Această mișcare a expus flancul drept al lui Kluck în direcția Parisului, unde (fără ca Kluck să știe) fusese deplasată Armata a VI-a Franceză
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
sud-est pentru a sprijini Armata a II-a. Astfel, Kluck a creat o breșă de 30 de km în linia germană. Această mișcare a expus flancul drept al lui Kluck în direcția Parisului, unde (fără ca Kluck să știe) fusese deplasată Armata a VI-a Franceză a generalului Michel-Joseph Maunoury. Francezii au aflat de această deplasare a armatei lui Kluck pe 3 septembrie, datorită rapoartelor furnizate de avioanele aliate, iar acest lucru a fost confirmat în mod independent de interceptările radio. Evenimentele
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
de km în linia germană. Această mișcare a expus flancul drept al lui Kluck în direcția Parisului, unde (fără ca Kluck să știe) fusese deplasată Armata a VI-a Franceză a generalului Michel-Joseph Maunoury. Francezii au aflat de această deplasare a armatei lui Kluck pe 3 septembrie, datorită rapoartelor furnizate de avioanele aliate, iar acest lucru a fost confirmat în mod independent de interceptările radio. Evenimentele următoare au fost critice pentru viitorul curs al războiului. Pe 5 septembrie, Maunoury a atacat flancul
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
de interceptările radio. Evenimentele următoare au fost critice pentru viitorul curs al războiului. Pe 5 septembrie, Maunoury a atacat flancul drept (vestic) al lui Kluck, marcând începutul Primei Bătălii de pe Marna. Kluck a parat atacul cu ajutorul a două corpuri de armată împrumutate pe care le-a plasat în spațiul dintre Armata I-a și Armata a II-a. Un atac surpriză lansat pe 8 septembrie de Armata a V-a Franceză a generalului Franchet D ' Esperey (care-l înlocuise pe Lanrezac
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
curs al războiului. Pe 5 septembrie, Maunoury a atacat flancul drept (vestic) al lui Kluck, marcând începutul Primei Bătălii de pe Marna. Kluck a parat atacul cu ajutorul a două corpuri de armată împrumutate pe care le-a plasat în spațiul dintre Armata I-a și Armata a II-a. Un atac surpriză lansat pe 8 septembrie de Armata a V-a Franceză a generalului Franchet D ' Esperey (care-l înlocuise pe Lanrezac) împotriva Armatei a II-a a lui Bülow a mărit
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
5 septembrie, Maunoury a atacat flancul drept (vestic) al lui Kluck, marcând începutul Primei Bătălii de pe Marna. Kluck a parat atacul cu ajutorul a două corpuri de armată împrumutate pe care le-a plasat în spațiul dintre Armata I-a și Armata a II-a. Un atac surpriză lansat pe 8 septembrie de Armata a V-a Franceză a generalului Franchet D ' Esperey (care-l înlocuise pe Lanrezac) împotriva Armatei a II-a a lui Bülow a mărit breșa pe care Corpul
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
începutul Primei Bătălii de pe Marna. Kluck a parat atacul cu ajutorul a două corpuri de armată împrumutate pe care le-a plasat în spațiul dintre Armata I-a și Armata a II-a. Un atac surpriză lansat pe 8 septembrie de Armata a V-a Franceză a generalului Franchet D ' Esperey (care-l înlocuise pe Lanrezac) împotriva Armatei a II-a a lui Bülow a mărit breșa pe care Corpul Expediționar Britanic a căutat să o exploateze. Von Kluck i-a telegrafiat
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
pe care le-a plasat în spațiul dintre Armata I-a și Armata a II-a. Un atac surpriză lansat pe 8 septembrie de Armata a V-a Franceză a generalului Franchet D ' Esperey (care-l înlocuise pe Lanrezac) împotriva Armatei a II-a a lui Bülow a mărit breșa pe care Corpul Expediționar Britanic a căutat să o exploateze. Von Kluck i-a telegrafiat lui von Moltke, în noaptea de 8 septembrie, spunându-i că o victorie decisivă va avea
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]
-
i-a telegrafiat lui von Moltke, în noaptea de 8 septembrie, spunându-i că o victorie decisivă va avea loc în ziua următoare. În schimb, pe 9 septembrie, un reprezentant al Comandamentului German, lt.col. Richard Hentsch, a considerat că situația armatei lui Bülow era foarte periculoasă și a ordonat retragerea tuturor armatelor, chiar dacă până în acel moment von Kluck reușise să-și depășească cea mai mare parte a problemelor cu care se confrunta. Ian Senior respinge ca un „mit” pretenția din istoria
Alexander von Kluck () [Corola-website/Science/336642_a_337971]