68,003 matches
-
dezbaterea / rezolvarea problemelor comunitare și își depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite. Această competență politică provine în mare parte și din experiența acțiunii împotriva unei reglementări nedrepte. La fel, strategia de influență locală și națională diferă și ea. În compensarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite. Această competență politică provine în mare parte și din experiența acțiunii împotriva unei reglementări nedrepte. La fel, strategia de influență locală și națională diferă și ea. În compensarea diferenței de putere dintre autoritatea de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
împotriva unei reglementări nedrepte. La fel, strategia de influență locală și națională diferă și ea. În compensarea diferenței de putere dintre autoritatea de stat și individ, cetățeanul are la îndemână o resursă cooptarea altor cetățeni, formarea unui grup care să acționeze prin proteste (petiții) sau amenințări (cu pierderea voturilor, de exemplu). Grupurile de acțiune alese sunt mai puțin cele formale, sindicate, partide, grupuri religioase, cât grupuri informale formate din rude, prieteni, vecini. Cum era de așteptat, competenții locali sunt cei mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de parohial sau dependent, de individ izolat, lipsit de putere, manipulat și mobilizat către instituțiile de masă ale politicului. Ele îi oferă un set mai structurat de resurse politice care îl ajută să influențeze și chiar să descurajeze guvernul să acționeze împotriva intereselor sale specifice. Astfel, asociațiile voluntare par să sporească potențialul democratic al unei societăți, în sensul în care rodul încrederii sociale și cooperării este o resursă generalizată care menține corpul politic democratic în stare operațională. Aceasta reduce riscurile implicării
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
rezolvarea problemelor comunitare și care își depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite. Această competență politică provine, în mare parte, și din experiența acțiunii împotriva unei reglementări nedrepte. La fel, strategia de influență locală și națională diferă și ea. În compensarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
depășește rolurile de dependent și de parohial. Dar normele împărtășite nu înseamnă neapărat acțiune. În situații ipotetice de stres politic o acțiune politică administrativă, guvernamentală, defavorabilă sau amenințătoare la adresa unui cetățean cetățenii ar putea acționa sau nu, iar dacă ar acționa ar face-o în modalități diferite. Această competență politică provine, în mare parte, și din experiența acțiunii împotriva unei reglementări nedrepte. La fel, strategia de influență locală și națională diferă și ea. În compensarea diferenței de putere dintre autoritatea de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
împotriva unei reglementări nedrepte. La fel, strategia de influență locală și națională diferă și ea. În compensarea diferenței de putere dintre autoritatea de stat și individ, cetățeanul are la îndemână o resursă cooptarea altor cetățeni, formarea unui grup care să acționeze prin proteste (petiții) sau amenințări (cu pierderea voturilor, de exemplu). Grupurile de acțiune alese sunt mai puțin cele formale, sindicate, partide, grupuri religioase, cât grupuri informale formate din rude, prieteni, vecini. Cum era de așteptat, competenții locali sunt cei mai
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
guvernul este cel care aprobă legile și că votul este obligatoriu în România și aproape jumătate nu cunosc nici un nume de deputat sau senator din circumscripția lor electorală. Competența politică subiectivă a cetățenilor români de la oraș anume disponibilitatea de a acționa politic împotriva unei măsuri considerate injuste nu poate fi prea mare. Pentru că ea depinde nu doar de educație, ci de supunerea la fluxul comunicării politice. Competența politică înseamnă mobilizare de resurse pentru acțiunea politică, iar o resursă este tocmai participarea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
număr mai restrâns de membrii reușesc mai bine să-și mobilizeze voluntarii. Dar și altă variabilă pare să conteze, anume tipul asociației, din moment ce asociațiile recreative și sportive par cele mai de succes în mobilizare. În formarea unui spațiu public, asociațiile acționează prin formarea opiniei și a criticii publice. Prin dezbateri, agregarea intereselor și formularea cererilor cetățenilor, prin influențarea agendei publice, asociațiile pot contribui la formarea spațiului public. Indicatorul ales pentru analiză este participarea asociațiilor la inițiative și acțiuni municipale, adică disponibilitatea
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor". Concluziile cercetării noastre merg în aceeași direcție. Democrația este acceptată în România ca un regim considerat mai bun în termeni ideali și în comparație decât alte regimuri datorită felului negativ în
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
că oamenii au încă o vie amintire a situațiilor dificile din regimul trecut. Acest tip de sursă pare să fie un promotor important al suportului difuz pentru democrație (o orientare afectivă generală pentru democrație văzută ca un ideal, n. n.) și acționează ca un stimulent continuu pentru valorile și convingerile oamenilor" (Mărginean, I. Precupețu și M. Precupețu, 2004: 53). Prin comparație cu România, situația este un asemănătoare în Bulgaria. Respingerea alternativelor nedemocratice este însă aici oarecum mai puternic legată de încrederea socială
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
prezent situația s-a inversat: Statele Unite sunt pe cale de a construi un sistem defensiv, pornind de la argumente strategice suplimentare, și anume alterarea echilibrului strategic de existența unor state nucleare noi, iraționale, cu intenții ofensive, care complică echilibrul central și nu acționează potrivit MAD. MAD de altfel, potrivit lui Henry Kissinger, a devenit, odată cu sfârșitul Războiului Rece, în mare măsură irelevantă: Aproape plauzibilă atunci când exista doar un singur adversar strategic, teoria nu are nici un sens într-o lume multipolară în care proliferează puterile
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
nucleare. Distrugerea reciprocă nu este de natură să funcționeze împotriva fanaticilor religioși, a liderilor disperați care pot fi șantajați cu arme nucleare; șantajul sau accidentele pot ieși de sub control 1. Există și unele opinii potrivit cărora distrugerea reciproc asigurată ar acționa la nivel regional: paritatea nucleară dintre India și Pakistan a înghețat situația strategică dintre cele două țări și a condus la cele mai bune relații existente între acestea de după cel de al Doilea Război Mondial. Tratatului de neproliferare de la sfârșitul
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
conservatoare, dezvoltată ca reacție la tradiția liberală, denumită și idealism 17. În acea perioadă, realismul a asigurat, atât baza teoretică pentru politicile de îngrădire, cât și pentru strategia descurajării, a intimidării unui actor în situația în care acesta intenționează să acționeze într-o manieră negativă. Abordarea realistă a relațiilor internaționale are la bază considerații filozofice privind natura umană. Conform acestora, omul este natural rău, egoist și ghidat de interese individuale, sete de putere și dominație, ceea ce îl face să intre în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
este o funcție a eticii, principalul indicator care ajută realismul politic să-și găsească drumul prin terenul politicii internaționale fiind, potrivit lui Hans Morgenthau, conceptul de interes, definit în termeni de putere 19. Statul-națiune este principalul actor în relațiile internaționale și acționează într-un sistem caracterizat de lipsa unei autorități superioare recunoscută de state și relații între actori state aflate în competiție pentru putere și dominație. Altfel spus, statul face o politică de putere într-un mediu anarhic ostil, urmărind în principal
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Ulterior, s-a impus concluzia că, dacă unei părți i se creează certitudinea că partea adversă inițiază un atac nuclear și reușește, totodată, să-și mențină operațională o capabilitate de contralovitură la fel de puternică, atunci aceasta se va abține de la a acționa. Astfel se presupune că intră în joc raționalitatea, de ambele părți, posibilitatea celei de-a doua lovituri determinând reținerea de la a întreprinde o acțiune care ar putea avea consecințe devastatoare pentru cel care o inițiază. Este notabilă în acest sens
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
niște chestiuni irelevante pentru SUA practică veche, adusă pe noi culmi de către administrația Regan și cea de-a doua administrație Bush103. Nu se poate prevedea care dintre cele două traiectorii din istoria prezentă va predomina: cea care țintește către hegemonie, acționând rațional într-un cadru doctrinar dement, întrucât amenință supraviețuirea, sau cea care este devotată credinței că este posibilă o altă lume (...), contestând sistemul ideologic atotstăpânitor și căutând să creeze alternative constructive în domeniile gândirii, acțiunii și instituțiilor. Cele două au
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
slab controlate, încercările de a le eluda se ascund sub prevederile incomplete și ambigue ale tratatelor multilaterale. Neîncrederea în abordarea lentă prin negocieri laborioase și consensuale se extinde asupra instituțiilor cadru cum sunt Națiunile Unite. (...) De aici nevoia de a acționa preventiv și preemtiv fără întârzieri 135. Documentul prevede că SUA poate declanșa acțiuni militare atunci când este necesar, pentru prevenirea unui eventual atac la adresa țării, sens în care este prevăzut crearea unor forțe de luptă rapide, și definește scopurile operaționale ale
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
protecția capabilităților spațiale ale SUA, față de atacul inamic. Prevederile Strategiei de Securitate Națională au fost completate, în februarie 2003, cu cele ale Strategiei Naționale pentru Combaterea Terorismului, în sensul folosirii forței polițienești și militare, al preemțiunii și disponibilității de a acționa independent (ca urmare a schimbării naturii amenințărilor), precum și în sensul loviturilor împotriva statelor-sponsori (Afganistan). În susținerea acestor orientări se aduce ca argument existența noilor tipuri de amenințări teroriste și accesul, relativ facil, la tehnologii cu potențial de distrugere în masă
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de intimidare ale secolului XXI146. Strategia de Securitate Națională a SUA, din 16 martie 2006, se dezvoltă, în principal, pe coordonatele strategiei din 2002, aducând, în plus, explicații ale modului de acțiune în fața provocărilor contextului global, SUA fiind pregătită să acționeze de una singură, dar, în caz de necesitate, și prin eforturi multinaționale eficiente. Documentul sintetizează politica americană din ultimii ani și arată că SUA își propune să pună capăt regimurilor tiranice: Coreea de Nord, Iran, Siria, Belarus, Cuba, Burma, Zimbabwe. SUA vor
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
de una singură, dar, în caz de necesitate, și prin eforturi multinaționale eficiente. Documentul sintetizează politica americană din ultimii ani și arată că SUA își propune să pună capăt regimurilor tiranice: Coreea de Nord, Iran, Siria, Belarus, Cuba, Burma, Zimbabwe. SUA vor acționa, în continuare, pentru a împiedica statele nesigure și grupările teroriste să intre în posesia armelor de distrugere în masă, dintre acestea, Iranul fiind cea mai mare provocare atât din punctul de vedere al intenției acestui stat de a obține arme
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
astfel ca întregul program experimental francez să ia sfârșit înaintea semnării Tratatului CTBT. Unul din argumentele susținute de J. Chirac, când a încercat să justifice testele nucleare ale Franței în Pacificul de Sud, a fost acela că țara sa a acționat atât pentru propria securitate, cât și pentru cea a Europei 173. Ulterior, președintele J. Chirac a anunțat că Franța este dispusă să discute cu aliații săi din NATO despre probleme nucleare, renunțând astfel la concepția gaullistă conform căreia poziția Franței
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
dacă și cum se va contura viziunea americană a lumii lipsite de arme nucleare. Politica nucleară, preocupare a comunității de securitate: decizii NATO După 1990, NATO a evoluat de la imperativul out of the area or out of business, la a acționa oriunde este necesar, procesul de transformare presupunând îmbinarea dimensiunilor politică și militară. NATO și-a transformat rolul, capabilitățile, relațiile cu partenerii și cu alte organizații. În 1999 a fost adoptat conceptul strategic al NATO bazat pe principii ca: securitatea, gestionarea
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
vectorilor purtători. Există, totuși, diferențe semnificative între motivațiile fiecăruia dintre statele deținătoare sau aspirante în a deține capacități militare nucleare. Dacă Marea Britanie și Franța și-au dezvoltat armament nuclear sub imperiul impresiei generate de cel de-al Doilea Război Mondial, acționând totuși în consens cu SUA în confruntarea cu adversarul ideologic comun, China a ales să devină stat nuclear pentru a-și asigura independența atât față de Washington, cât și față de Moscova, ambele fiind considerate potențial adversare. Obținerea armamentului nuclear de către China
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
se preocupa de fabricarea de arme de distrugere în masă. În tot acest timp, în plan internațional se dezbătea atitudinea duplicitară a administrației de la Teheran, considerată că promite adoptarea de reforme doar atunci când este nevoită, iar atunci când își încalcă promisiunea acționează sfidător. De asemenea, se făcea, în continuare, diferența între abordarea europeană, eforturile Marii Britanii, Franței și Germaniei de a ajunge la un acord care să conducă la încetarea programelor nucleare iraniene, și care nu se finalizau, și atitudinea mai dură a
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]