67,697 matches
-
în documente datând din 1385, când a fost sub conducerea lui Dan I și din 1387, de-a lungul domniei lui Mircea cel Bătrân. Doar la sfârșitul secolului al XV-lea se poate vorbi de Gorj ca județ. Prima unitate administrativ-teritorială atestată documentar pe actualul teritoriu al județului a fost județul Jaleș. Din aceeași dată sunt consemnate și localitățile Tismana și Dabaceni, ultima fiind fosta reședință a Gorjului. De pe aceste meleaguri se declanșează mișcarea de la 1821 care a reprezentat în istoria
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
numele Jiul de Sus. Împreună cu județul Vâlcea, Gorjul formează o subregiune de similaritate, în cadrul Regiunii 4 Sud-Vest Oltenia. Vicepreședintele PNL Gorj, Claudiu Săftoiu, a declarat: Gorjul este probabil unul dintre cele mai stabile județe din punctul de vedere al organizării administrativ-teritoriale, modificările post-decembriste fiind puțin numeroase. În intervalul 1989-2007 nu au fost înființate noi comune prin separare sau regrupare (în condițiile în care în țară pot fi numărate peste 200 de astfel de situații, deci circa 5 noi comune în medie
Județul Gorj () [Corola-website/Science/296660_a_297989]
-
Slugile și curtenii supravegheau poliția, prinderea răufăcătorilor, pază la hotare și în interior, strângeau dările și gloabele. În comunitățile locale erau aleși juzii și cnezii satelor, care organizau satele, împărțeau pământurile, judecau cazurile minore. Țările Române erau împărțite în unități administrativ-teritoriale, numite județe (Țară Românească-în număr de 16) sau ținuturi (Moldova-în număr de 24) în jurul cetăților, curților domnești și orașelor. Părcălabii cu atribuții administrative, juridice și militare și stărostii în Moldova sau sedetii sau județii cu atribuții fiscale și juridice în
Statele medievale românești () [Corola-website/Science/296803_a_298132]
-
învățământul primar provin din secolul al XVII-lea, iar la cel liceal de la mijlocul secolului al XIX-lea. În 1892 a început activitatea primului institut pedagogic pentru educatoare din Transilvania, ulterior denumit Institutul Pedagogic de Stat. În 1968, în cadrul reorganizării administrativ-teritoriale a României, Sfântu Gheorghe a devenit reședință de județ, iar în 1982 municipiu. Consiliul Local Sfântu Gheorghe Componența Consiliului Local Sfântu Gheorghe (21 de consilieri) după alegerile locale din 2012: Municipiul Sfântu Gheorghe este situat în depresiunea Brașovului, pe ambele
Sfântu Gheorghe () [Corola-website/Science/296941_a_298270]
-
Ca membru NATO, armata greacă participă la exerciții și operațiuni sub auspiciile alianței. Grecia cheltuiește peste 7 miliarde de dolari anual cu armata, sau 2,3% din PIB, fiind clasată pe locul 24 în lume. De la , care a reformat organizarea administrativ-teritorială a țării începând cu 1 ianuarie 2011, Grecia este împărțită în treisprezece regiuni împărțite mai departe în 325 de comune. Cele 54 de foste prefecturi și administrații la nivel de prefectură au fost păstrate în mare parte ca subunități ale
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
După colonizarea sașilor, Tălmaciu devine centrul scaunului românesc cu același nume, cuprinzând localitățile Tălmăcel, Boița, Turnu Roșu, Racovița, Sebeșu de Jos și Plopi (astăzi dispărut). Din 1453, Scaunul Tălmaciului și cel al Săliștei au fost încorporate Scaunului Sibiului, ca subunități administrativ-teritoriale subordonate acestuia, până la desființarea Universității Săsești, după instaurarea dualismului austro-ungar. Din 1987 comuna Tălmaciu este oraș. Fiind un punct obligatoriu de trecere spre sudul Carpaților Meridionali, Tălmaciu a fost martorul a numeroase evenimente războinice. Pe aici au trecut romanii în timpul
Tălmaciu () [Corola-website/Science/297088_a_298417]
-
Județul Bălți a fost o unitate administrativ-teritorială a Republicii Moldova, care a existat din 1998 până la revenirea la raioane în 2003. Se învecina cu România și cu fostele județe Edineț, Soroca, Orhei și Ungheni. Centrul județean era la Bălți. Județul Bălți ocupa 13,6% din teritoriul republicii, iar
Județul Bălți (Republica Moldova) () [Corola-website/Science/297189_a_298518]
-
dzekil", "cigil" sau "cikil" din sud-vestul Asiei Centrale. Oșteni din acest trib sunt menționați în izvoare ca auxiliari ai forței militare a kavarilor . 3) din cuvântul "szék" („scaun”), cu sensul de “scaun de organizare judecătorească” și, prin extensie, o unitate administrativ-teritorială specifică secuilor și sașilor în Transilvania. Deși aceasta este considerată a fi cea mai plauzibilă ipoteză, secuii erau denumiți cu variante ale acestui etnonim încă înaintea colonizării în Transilvania a sașilor, care au introdus termenul de "scaun" cu sensul de
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
secuilor și sașilor în Transilvania. Deși aceasta este considerată a fi cea mai plauzibilă ipoteză, secuii erau denumiți cu variante ale acestui etnonim încă înaintea colonizării în Transilvania a sașilor, care au introdus termenul de "scaun" cu sensul de subdiviziune administrativ-teritorială.) 1) Din cuvântul compus "székelu", cu sensul „dincolo de scaun”; cu partea a doua, "-elu" (modern "elve") ca în numele propriu Erdély < "Erdőelu" "dincolo de pădure". 2) Din rădăcina [sek] sufixată cu terminația turcă "-(e)li" (existentă și în limba română: "-liu, -lie
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
sau manifestări etnografice sunt evocate ocazional ritualuri păgâne precreștine de tip șamanic, participanții având vestimentația adecvată, constând în caftane și cușme țuguiate de tip scitic, turcic, asiatic. Zonele locuite preponderent de secui au fost grupate în secolele XIV-XV în entități administrativ-teritoriale numite scaune secuiești. Tot în scaune a fost organizat și Pământul Crăiesc, zona locuită de sași în sudul și nord-estul Transilvaniei (vezi scaunele săsești), exceptată de asemenea de la organizarea comitatensă. "Alfabetul secuiesc", denumit și "runele secuiești", este un alfabet (riguros
Secui () [Corola-website/Science/297171_a_298500]
-
subita a acestuia, survenita la 21 decembrie 2006. Actualul președinte al Turkmenistanului este Gurbangulî Berdimuhamedov, care a fost declarat câștigător detașat al alegerilor prezidențiale din februarie 2007, cu 89% din totalul voturilor exprimate. Turkmenistanul este împărțit din punct de vedere administrativ-teritorial în 5 provincii, care poartă denumirea locală de "welayatlar" (plural) și "welayat" (singular) și un district al capitalei ("șäher"). Provinciile Turkmenistanului sunt conduse de câte un guvernator. Provinciile se împart la rândul lor, în districte ("etraplar" la plural și "etrap
Turkmenistan () [Corola-website/Science/298151_a_299480]
-
și Consiliul Municipal Bălți (CMB). Atât primarul, cât și consilierii sunt aleși de populație pentru un mandat de 4 ani. În componența municipiului sunt incluse comunele Sadovoe și Elizaveta. La 25 octombrie 2012, municipiul Bălți a căpătat statut de unitate administrativ-teritorială de nivelul II. Administrarea publică a municipiului Bălți se efectuează de consiliul municipal, consiliile sătești ca autorități deliberative, și de către primarul municipiului Bălți și primarii satelor ca autorități executive. Primăria este structura funcțională care asistă primarul în exercitarea atribuțiilor sale
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
Republica Moldova este organizată, sub aspect administrativ, în unități administrativ-teritoriale: raioane, orașe și sate. se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Țara a revenit în anul 2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
2003 la sistemul sovietic de împărțire administrativă în raioane. Astăzi, statul este împărțit "de jure" în 32 de raioane, 5 municipii (Chișinău, Bălți, Bender, Comrat și Tiraspol) și două Unități teritoriale autonome recunoscute: UTA Găgăuzia (U.T.A.G.) și Unitățile Administrativ-Teritoriale din Stînga Nistrului (U.T.A.N.). "De facto", în locul acesteia din urmă se găsește o entitate teritorială autoproclamată : "Republica Moldovenească Nistreană". Statutul acestei regiuni este așadar disputat : "republică independentă" sub numele de "Republica Moldovenească Nistreană" pentru guvernul de la Tiraspol
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
și al unor localități din sudul țării se stabilește prin legi organice, potrivit art.111 din Constituția Republicii Moldova. se efectuează pe două niveluri: satele (comunele) și orașele (municipiile) constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială numită comună. Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
constituie nivelul întîi, raioanele constituie nivelul al doilea. Satul este o unitate administrativ-teritorială care cuprinde populația rurală unită prin teritoriu, condiții geografice, relații economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială numită comună. Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință. Comuna poartă denumirea satului-reședință. Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic și social-cultural, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
economice, social-culturale, tradiții și obiceiuri. Două sau mai multe sate se pot uni, formând o singură unitate administrativ-teritorială numită comună. Satul în care își are sediul consiliul sătesc (comunal) este numit sat-reședință. Comuna poartă denumirea satului-reședință. Orașul este o unitate administrativ-teritorială mai dezvoltată decît satul din punct de vedere economic și social-cultural, cu structuri edilitar-gospodărești, industriale și comerciale corespunzătoare, a cărei populație în mare parte este încadrată în industrie, în sfera deservirii publice și în diferite domenii de activitate intelectuală, în
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
în viața economică, social-culturală, științifică, politică și administrativă a țării, cu importante structuri industriale, comerciale și instituții din domeniul învățămîntului, ocrotirii sănătății și culturii. Statutul de municipiu a fost atribuit prin "Legea Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" orașelor Chișinău, Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică. Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
municipiu a fost atribuit prin "Legea Nr. 764 din 27.12.2001 privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova" orașelor Chișinău, Bălți, Bender, Comrat, Tiraspol. Municipiul Chișinău este capitala Republicii Moldova. Statutul municipiului Chișinău este reglementat prin lege organică. Raionul este o unitate administrativ-teritorială alcătuită din sate (comune) și orașe, unite prin teritoriu, relații economice și social-culturale. Orașul în care își are sediul consiliul raional este numit oraș-reședință. Raionul poartă denumirea orașului-reședință. Hotarele administrative ale raionului reprezintă perimetrul suprafeței localităților incluse în componența acestuia
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Satelor și orașelor care au o importanță deosebită în domeniul economiei naționale, precum și pentru istoria sau cultura statului, prin hotărîre a Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural. Formarea, desființarea și schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor, o dată în patru ani, cu cel puțin 6 luni înainte de alegerile parlamentare. Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori și dispune
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
Guvernului, li se poate atribui statut de nod feroviar, centru istoric, centru cultural. Formarea, desființarea și schimbarea statutului unității administrativ-teritoriale se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor, o dată în patru ani, cu cel puțin 6 luni înainte de alegerile parlamentare. Unitatea administrativ-teritorială de sine stătătoare se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori și dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreținerea aparatului primăriei și instituțiilor sferei sociale. În cazuri excepționale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
se formează dacă are o populație, de regulă, de cel puțin 1500 de locuitori și dispune de mijloace financiare suficiente pentru întreținerea aparatului primăriei și instituțiilor sferei sociale. În cazuri excepționale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică, formarea unei unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut de lege, modificînd anexa respectivă a legii. Modificarea hotarelor unității administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităților dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum și transferarea centrului administrativ se
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
și instituțiilor sferei sociale. În cazuri excepționale, Parlamentul poate stabili, prin lege organică, formarea unei unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut de lege, modificînd anexa respectivă a legii. Modificarea hotarelor unității administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităților dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum și transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor. În Moldova sunt în total 1 681 localități. 5 din ele au statut de municipii: Chișinău, Bălți, Tighina
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
stabili, prin lege organică, formarea unei unități administrativ-teritoriale de sine stătătoare cu un număr de locuitori mai mic decît cel prevăzut de lege, modificînd anexa respectivă a legii. Modificarea hotarelor unității administrativ-teritoriale cauzată de necesitatea transferării localităților dintr-o unitate administrativ-teritorială în alta, precum și transferarea centrului administrativ se efectuează de către Parlament după consultarea cetățenilor. În Moldova sunt în total 1 681 localități. 5 din ele au statut de municipii: Chișinău, Bălți, Tighina, Comrat și Tiraspol. Bălți are 2 localități-satelite : Elizaveta și
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]
-
în tabel incluse la categoria comune) și 660 sunt sate subordonate acestor comune. Situația localităților este prezentată la data modificării Legii nr. 764 din 24.02.2008 Această listă include raionale și unitățile autonome ordonate după numărul populației (fără Unitățile administrativ-teritoriale din stînga Nistrului), la 1 ianuarie 2015: Istoria unei țări poate fi citită și după dezvoltarea administrativ-teritorială a ei.
Organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova () [Corola-website/Science/297485_a_298814]