KorAP: Find »[drukola/base=acționa & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...2704 2705 2706 ...2721 >

68,003 matches

Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398

asumă rolul de lider al țărilor occidentale și se așează la masa tratativelor cu Iranul 233. La rândul său, Henry Kissinger era de părere că cei șase, SUA, Marea Britanie, Franța, Germania, Rusia și China vor trebui să fie pregătiți să acționeze decisiv înainte ca procesul tehnologic să facă irelevant obiectivul sistării programului de îmbogățire a uraniului. Înainte de a se ajunge în acest punct, va trebui să existe un consens cu privire la regimul de sancțiuni. Pentru a fi eficiente, acestea trebuie să fie

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
probleme privind controlul armelor, Charles D. Ferguson considera că nu a fost stabilit nimic revoluționar în domeniul controlului armelor în timpul summitului la care au participat cei doi șefi de stat, în pofida acordului preliminar încheiat între Statele Unite și Rusia pentru a acționa în scopul reducerii arsenalului nuclear strategic în fiecare țară. Potrivit lui Ferguson, ambele țări au realizat că va fi extrem de dificil să obții ceva care este atât de vast și stabilește reduceri drastice la nivel de arsenale nucleare strategice 285. Pe

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
BMDO cuprindea o serie de programe aparținând Forțelor Terestre, Forțelor Aeriene și Forțelor Navale, acestea includeau PAC-3 (Patriot Advanced Capability, utilizate împotriva rachetelor cu rază medie de acțiune), THAAD (Theater High Altitude Area Defense; o rachetă antirachetă lansată de pe sol, acționată de un radar împotriva rachetelor intercontinentale), Navy Air Defense (un sistem care utilizează, pe nave, rachete Standard și radare Aegis împotriva rachetelor cu rază scurtă de acțiune), Navy Theater Wide (o rachetă antirachetă lansată de pe nave, care pot fi staționate

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
atingerea unei capacități de apărare împotriva tuturor tipurilor de rachete modificări ce vor fi reflectate și în schimbarea denumirilor BMDO, redenumită MDAMissile Defense Agency (Agenția de Apărare Antirachetă), și NMD, redenumită GMD-Ground-Based Midcourse Defense (Apărare cu mijloace terestre care să acționeze pe faza medie a traiectoriei), devenind parte a unui sistem de apărare antirachetă multistratificat, de nivel strategic, denumit BMDSBallistic Misile Defense System 329. Prioritățile sistemului de apărare antirachetă de nivel strategic, astfel conceput erau următoarele: apărarea teritoriului SUA împotriva unui

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
politic pentru succesorul său, discursul președintelui rus afirma preferința Rusiei pentru o lume multipolară și nu unipolară, readucând în discuție soarta Tratatului pentru Forțele Convenționale din Europa, activitatea OSCE, amplasarea bazelor militare și a scutului antirachetă. Dat fiind că SUA acționa în spiritul Războiului Rece (Serghei Lavrov), adevărata problemă nefiind aceea a radarelor, ci aceea a apariției unui element al forțelor nucleare strategice ale SUA în Europa de Est, Rusia declara că își va corecta politica externă în contextul planurilor americane și al

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
cost. Un scut de apărare antirachetă de nivel strategic ar putea influența balanța de putere, operaționalizarea acestuia ar presupune o abordare de tip apărare și ieșirea din logica Războiului Rece, a descurajării, care împiedică două părți aflate în conflict să acționeze, dată fiind teama de consecințe. Potrivit liberalismului, o dată cu sfârșitul Războiului Rece ar fi trebuit să asistăm la diminuarea arsenalelor nucleare, dar evoluția în acest sens a fost oprită de retragerea unilaterală a SUA din Tratatul ABM, demers privit drept un

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
doar răspunsuri negative și la granițele rusești sunt create noi amenințări, atunci Rusia trebuie să își asigure propria securitate. Dacă vor fi amplasate rachete de interceptare în 2012 sau 2015 de-a lungul frontierelor rusești, se consideră că acestea vor acționa împotriva potențialului nuclear, al arsenalului rusesc, ca urmare acest fapt îngrijorează și obligă autoritățile de la Moscova să acționeze 443. Președintele Federației Ruse a mers mai departe stabilind un termen limită pentru SUA 1 decembrie 2011 pentru un sistem unic, cu

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
securitate. Dacă vor fi amplasate rachete de interceptare în 2012 sau 2015 de-a lungul frontierelor rusești, se consideră că acestea vor acționa împotriva potențialului nuclear, al arsenalului rusesc, ca urmare acest fapt îngrijorează și obligă autoritățile de la Moscova să acționeze 443. Președintele Federației Ruse a mers mai departe stabilind un termen limită pentru SUA 1 decembrie 2011 pentru un sistem unic, cu punct de comandă strategic central, destinat luării deciziilor comune 444. Semnificativ este că aceeași dată 1 decembrie 2011

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
a afirmat, de asemenea, că Moscova așteaptă de la Washington explicații în privința noului scut antibalistic. De asemenea, el a reamintit despre propunerea Rusiei făcută SUA privind evaluarea, în comun, a eventualelor amenințări cu rachete și, în caz de necesitate, de a acționa în mod concertat pentru a preveni aceste atacuri. Serghei Ivanov a mai comunicat faptul că a exprimat îngrijorările Rusiei în ceea ce privește amplasarea elementelor apărării antirachetă în România în cadrul unei întâlniri bilaterale cu fostul secretar de stat al SUA, Henry Kissinger, și

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
41. 112 Ionel Nicu Sava, op. cit., p. 33. 113 Ionel Nicu Sava, op. cit., p. 33, pp. 75-76. 114 Francisc Fukuyama, op. cit. America ..., p. 154.  BMDS cuprinde sisteme de intercepție, existente sau în dezvoltare, complexe și de tipuri variate care pot acționa pe toate cele trei faze de zbor ale unei rachete balistice (faza de boost, faza extraatmosferică și faza terminală) exemplu: GBI, AEGIS SM-3, THAAD, SAMP/T, MEADS, PAC-3 la care se pot adăuga rețele de senzori de tipuri variate: sateliți

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
nord-coreene considerate de guvernul SUA că ar contribui la programul nuclear militar al Phenianului. În plus față de înghețarea averilor, persoanele fizice desemnate astfel au primit interdicție să călătorească în SUA. Potrivit decretului prezidențial care dă autoritate Trezoreriei americane pentru a acționa astfel, acțiunile și politica guvernului Coreei de Nord, manifestate prin atacul deliberat împotriva corvetei Cheonan și prin încălcarea rezoluțiilor ONU care îl vizează, destabilizează Peninsula Coreeană și pun în pericol forțele armate ale SUA, pe aliații lor și pe partenerii

Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306

condiția profund paradoxală a hiperconsumatorului. Pe de o parte, acesta se afirmă ca un „consumator” informat și „liber” care-și vede evantaiul alegerilor lărgindu-se, care consultă site-uri pe Internet și tabele comparative ale costurilor, profită de ocaziile low-cost, acționează căutând să optimizeze raportul calitate-preț. Pe de altă parte, modurile de trai, plăcerile și gusturile se vădesc a fi tot mai mult dependente de sistemul de piață. Cu cât hiperconsumatorul are o putere mai mare, necunoscută de el până acum

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
la psihofarmacologie atestă existența dorinței de luare în posesie a trupului și a stării psihice, el ilustrează în același timp și o anumită neputință subiectivă, individul renunțând la orice efort personal și lăsându-se în seama atotputerniciei produselor chimice care acționează asupra lui, fără el15. Nu mai căutăm soluțiile maladiilor în resursele noastre interioare, ci în acțiunea tehnologiilor moleculare, care, pe deasupra, prezintă și riscul căderii în dependență. Individul dornic să-și dirijeze ori să-și rectifice după plac interioritatea se transformă

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
realului numai în timpul consumului. O recreație îmbătătoare în timpul căreia te amuzi să crezi că ceea ce e fals a devenit adevărat, că altundeva e chiar aici, iar „altădată” a înlocuit prezentul. Evident, simularea nu e singura formă a hedonismului experiențial. Aici acționează o altă logică: o dovedesc sejururile la prieteni, hoinăreala, leneveala, meșteritul, gătitul, decorarea interioarelor, drumețiile, gustul pentru natură, practicile muzicale și sportive - tot atâtea activități care exprimă o logică a autoorganizării individuale a timpului liber, dorința hiperconsumatorului de a-și

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
a alienării lui homo consumator. S-a subliniat pe bună dreptate că ceea ce numim consum modern trebuie analizat nu ca un semn de alienare, ci ca expresie a libertății omului, instabilitatea manifestată față de mărfuri fiind unul dintre modurile în care acționează subiectul pentru a nu se pierde în obiect, pentru a-și manifesta superioritatea față de exterioritatea lucrurilor 15. Totuși, subiectivitatea neoconsumatorului se afirmă nu atât în raportul față de obiecte, cât în raportul de la sine la sine. „Spectacolul, scria Debord, este visul

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
de a vinde pentru a produce, consumatorul fiind cel care „dă ordin” producătorului. Propunând o varietate crescândă, multiplicând opțiunile ce asigură mass customization, faza III, în care-și etalează opulența hipertrofia ofertei, apare ca o economie dominată de cerere. Ceea ce acționează în universul bunurilor materiale se manifestă și în sfera serviciilor, așa cum o dovedesc avântul politicilor de segmentare tarifară în transporturi sau în telecomunicații, înmulțirea canalelor de televiziune, ofertele de călătorie personalizate. De prin anii 1990, companiile feroviare și aeriene s-

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
aventurii, a lucrului bine făcut, gustul pentru creația intelectuală, artistică sau antreprenorială, voința de putere sunt tot atâtea fenomene care demonstrează că, în faza III, nu totul se reduce la logica a ceea ce se poate consuma. Sub domnia pozitivității bunăstării acționează necontenit negativitatea umană, dorința de a învinge și a câștiga, aspirația de autodepășire. Deși experiența comercială ocupă un loc din ce în ce mai important din timpul nostru, raportul cu sine și cu ceilalți nu se reduce la activități consumeriste. A te depăși, a

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
celălalt; Nietzsche recuza utilitarismul în numele „voinței de putere”. Aici se află cealaltă cheie a problemei. Să nu ne înșelăm. Idealul oamenilor nu se reduce la a dobândi - a poseda - a te bucura de lucruri; ceea ce doresc ei este și să acționeze, să lupte, să transforme datul, să realizeze ceva ce le procură o imagine pozitivă despre ei înșiși. Aceasta se concretizează la fel de bine în „opera” cotidiană „modestă” (muncă, organizarea spațiului domestic, educația copiilor, activitate sportivă sau militantă) și în proiectele mai

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
ruinat nicidecum exigența antropologică a Activității, a lui a Face, surse de recunoștință socială și de respect de sine. Felul de adaptare pe care-l manifestăm față de „a avea” nu este fără legătură cu esența activistă a dorinței. Pentru că a acționa - a lupta - a face - a transforma- a reuși - a te depăși constituie o necesitate umană ce nu poate fi ignorată, sursă de satisfacții și de mobilizare de sine, pentru că insuficiențele nivelului de trai nu se transformă, în general, în coșmar

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
în care trebuie să fii cel mai bun, să realizezi performanțe pentru a deveni starul de mâine. Noile obiecte de consum? Vechiului model bazat pe pasivitatea consumatorului i se substituie un model de comunicare care-l incită pe individ să acționeze, să se autogestioneze, să devină „propriul său demiurg”25. Frumusețea? Discursul mărcilor produselor destinate corpului recurge din ce în ce mai frecvent la terminologia științifică, la cifre și la statistici al căror scop este de a dovedi eficacitatea optimă a acestor produse 26. Concomitent

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
moștenitori 37. În Cetatea Literelor, catastrofismul este opinia cea mai împărtășită. Ca să vorbesc fără înconjur, aceste interpretări mi se par funciarmente inacceptabile. Nu prin lipsa spiritului de observație al autorilor lor, ci pentru că se dovedesc oarbe în fața forțelor antagoniste care acționează în prezent, în fața tensiunilor dintre valori, în fața așteptărilor, cerințelor și motivațiilor antinomice cu care se hrănește epoca. Că societatea de hiperconsum este însoțită de o criză a culturii, a școlii, a politicii este puțin îndoielnic. Numai că acest proces nu

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
spuse, critica trebuie să aibă drept obiectiv nu atât spirala nevoilor materiale, cât instituțiile de bază a căror sarcină ar fi, în mod ideal, să-i „înarmeze” pe oameni, să-i formeze dându-le uneltele necesare pentru a gândi, a acționa și a se perfecționa. Hipertrofia consumeristă și mediatică prezintă, în ultimă instanță, mai puține amenințări decât slăbiciunea sistemelor noastre de educație. Promovarea unor programe TV de calitate, punerea la punct a unor politici culturale ambițioase, toate acestea sunt foarte bune

Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

populare, a tuturor acestor formațiuni, folosindu-se lozinci populiste ca „asigurarea dreptului la muncă și la odihnă”, „omul și pogonul”, iar pentru atragerea intelectualilor tineri, lozinci xenofobe, cu predilecție antisemite. „Garda de fier”, de mai multe ori dizolvată, dar care acționa sub numele de Partidul „Totul pentru țară” și-a recrutat aderenți, în special în școli și universități. În timp ce băieții erau organizați în „frății de cruce”, fetele erau înregimentate în grupuri numite „cetățui”. Cele peste 19 „cetățui” alcătuiau Corpul legionarelor, în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
va deveni curând realitate 2. În ajunul alegerilor parlamentare (la 28 noiembrie 1937), la propunerea Elenei Bogdanovici, președinta Frontului Feminin, s-a ținut în Capitală o consfătuire cu reprezentantele mai multor asociații de femei și de asistență socială pentru a acționa unitar în scopul atingerii obiectivelor comune. Dar încercările organizațiilor de femei de conjugare a eforturilor pentru apărarea valorilor democratice n-au dus la rezultatul scontat 4. S-a conturat atunci ideea închegării unei alianțe electorale în jurul P.N.Ț., în rândurile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
din U.R.S.S. (reprezentate la Conferință de Nina Dimitrievna Sulie) erau socotite un fel de modele ideale ale emancipării, demne de urmat. Comisiile de femei, înființate în cadrul Uniunii Patrioților, Frontului Plugarilor, M.A.D.O.Sz.-lui etc., organizații controlate de P.C.R., acționau în aceeași direcție. Astfel se explică prezența femeilor la demonstrațiile și mitingurile din București și din alte orașe, convocate de F.N.D. pentru compromiterea guvernelor Sănătescu și Rădescu și pentru instaurarea unui regim aservit Moscovei. „Guvernul de largă concentrare democratică” în

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]