73,717 matches
-
festival de death metal din America de Nord, Day of Death, în suburbia Milwaukee din Wisconsin, cu un line-up de 26 de formații, printre care Autopsy, Broken Hope, Hellwitch, Obliveon, Revenant, Viogression, Immolation, Atheist și Cynic. Apogeul death metalului a fost în intervalul 1992-1993, unele formații precum Morbid Angel, Cannibal Corpse și Obituary, ajungând la un mare succes comerical. Totuși, scena death metalului nu a ieșit din underground. Popularitatea mare a genului s-a datorat în special rivalității sale cu black metalul norvegian
Death metal () [Corola-website/Science/302298_a_303627]
-
o competiție mai brutală numită "pankraion" în care era permisă strângerea de gât, dar era interzisă mușcarea, scoaterea ochilor sau ruperea degetelor. În timpul jocurilor olimpice încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești, instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Intervalul dintre două ediții se numea „olimpiadă”. Evenimentele importante din istoria acestei perioade sunt exprimate prin numărul de ordine al Olimpiadei: de exemplu, lupta de la Termopile a avut loc în primul an al Olimpiadei 75 (480 î.Hr.). În anul 776 î.Hr.
Jocuri Olimpice antice () [Corola-website/Science/302316_a_303645]
-
origine vegetală, inclusiv fructele și legumele; întrucât, totuși, anumite poziții au fost lăsate deschise, atunci când datele disponibile au fost insuficiente pentru a se stabili conținutul maxim și întrucât părțile interesate au avut posibilitatea de a furniza datele respective într-un interval de timp determinat; întrucât, în cazul în care conținutul maxim nu se adoptă înainte de 31 octombrie 1998, se va aplica pragul de detecție corespunzător; întrucât, în conformitate cu dispozițiile Directivei 91/414/CEE, autorizațiile produselor fitofarmaceutice destinate utilizării pe culturile specifice sunt
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
prea sumar utilizările autorizate, precum și bunele practici agricole și testele din câmp supravegheate și nu indică o bază clară pentru conținutul maxim recomandat; întrucât autorizațiile produselor fitofarmaceutice în țări terțe pot necesita utilizarea unor cantități mai mari de pesticide sau intervale mai scurte înainte de recoltare decât cele autorizate în Comunitate și, în consecință, un conținut superior de reziduuri; întrucât partenerii comerciali ai Comunității au fost consultați cu privire la conținuturile prevăzute în prezenta directivă prin intermediul Organizației Mondiale a Comerțului și observațiile lor cu privire la
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/88861_a_89648]
-
Woking, Marea Britanie. In zonele Europei care au fost sub dominație otomană ca Grecia, Bosnia, Albania, Serbia, moscheile au un aspect specific otoman. În Statele Unite, moscheile au apărut la sfârșitul secolului al XX-lea, actualmente, numărul lor crescând în ultimul deceniu (intervalul 2000-2010), de la 1.209 la 2.106, înregistrându-se astfel o creștere puternică de 74% în doar 10 ani. Emigrarea musulmanilor din Asia de Sud a făcut ca numărul moscheilor să crească mai alert după anul 1950 astfel înregistrându-se creșteri cu
Moschee () [Corola-website/Science/302315_a_303644]
-
sistemului respectiv. Din această cauză toate erorile analogice trebuie să reprezinte fracțiuni din valoarea (curent sau tensiune) asociată acestui bit. În conversia de date un circuit de codificare reprezintă un convertor analogic-numeric. El mai este denumit digitizor sau cuantificator. Divizarea intervalului de variație (tensiune, curent) al unei mărimi analogice într-un număr determinat de trepte („cuante") de amplitudine egală, în scopul exprimării valorii analogice sub formă de număr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic. Mărimea treptelor rezultate în urma cuantificării
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
mărimi analogice într-un număr determinat de trepte („cuante") de amplitudine egală, în scopul exprimării valorii analogice sub formă de număr, constituie procesul de cuantificare al unui semnal analogic. Mărimea treptelor rezultate în urma cuantificării este egală cu raportul dintre valoarea intervalului maxim de variație și numărul lor, fiecare astfel de „cuantă”fiind delimitată de două nivele de cuantificare succesive. Dependența dintre mărimea de ieșire a unui convertor și mărimea sa de intrare reprezintă caracteristica de transfer a convertorului. Deoarece una dintre
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
corespunde variației bitului cel mai puțin semnificativ (LSB) din numărul binar generat de către convertorul analog - digital în urma măsurării. Lățimea de cod poate fi calculată cu formula: Spre exemplu pentru o placă de achiziție cu "rezoluția de 12 biți" cu un interval de intrare de la "0 la 10V" va detecta o modificare de "2,4 mV" în timp ce aceeași placă cu un interval de intrare de la "-10 la 10V" va detecta o modificare de "4,8 mV" Un convertor A/D cu o
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
cod poate fi calculată cu formula: Spre exemplu pentru o placă de achiziție cu "rezoluția de 12 biți" cu un interval de intrare de la "0 la 10V" va detecta o modificare de "2,4 mV" în timp ce aceeași placă cu un interval de intrare de la "-10 la 10V" va detecta o modificare de "4,8 mV" Un convertor A/D cu o rezoluție mai mare (in exemplu de 16 biti) va furniza o lățime de cod mai mică pentru cele 2 intervale
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
interval de intrare de la "-10 la 10V" va detecta o modificare de "4,8 mV" Un convertor A/D cu o rezoluție mai mare (in exemplu de 16 biti) va furniza o lățime de cod mai mică pentru cele 2 intervale menționate mai sus: Pentru un convertor cu N biți domeniul maxim de variație este divizat în 2N intervale (canale) discrete. Toate semnalele care au nivelele cuprinse între valorile care delimitează un astfel de canal vor fi codificate în același mod
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
D cu o rezoluție mai mare (in exemplu de 16 biti) va furniza o lățime de cod mai mică pentru cele 2 intervale menționate mai sus: Pentru un convertor cu N biți domeniul maxim de variație este divizat în 2N intervale (canale) discrete. Toate semnalele care au nivelele cuprinse între valorile care delimitează un astfel de canal vor fi codificate în același mod (prin același număr). Principial deci, există o incertitudine (eroare) de cuantificare egală cu ± 1/2 BSMin, care depinde
Convertor analogic-numeric () [Corola-website/Science/302326_a_303655]
-
la pătrat), cunoscută și sub numele "gal" și folosită de exemplu în seismometrie. În unele aplicații accelerația se exprimă în raport cu accelerația gravitațională, "g". În mecanică se utilizează noțiunea de vectorul accelerație medie definită ca raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
vectorului viteză și intervalul de timp în care se produce variația: Unde: formula 6 este vectorul accelerație medie,formula 7 și formula 8 sunt vectorii viteză inițială și finală, formula 9 și formula 10 sunt momentele inițială și finală, formula 11 reprezintă vectorul variației vitezei, formula 12 intervalul de timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
timp dintre cele două momente. Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
Pentru descrierea exactă a mișcării se utilizează vectorul accelerație instantanee sau "momentane" care reprezintă vectorul accelerației pentru un moment dat. Aceasta se definește ca limita finită la care tinde raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp, atunci când valoarea intervalului de timp tinde la zero, ceea ce corespunde derivatei de ordinul întâi în raport cu timpul a vectorului viteză: Țininând cont de faptul că vectorul viteză este la rândul său derivata de ordinul întâi a vectorului de poziție în raport cu timpul: formula 13, prin înlocuirea
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
externă. În cazul acțiunii unei forțe externe, starea dinamică a corpului față de un sistem de referință inerțial se modifică prin aceea că are loc modificarea în timp a vectorului viteză. Intensitatea modificării valorii și direcției vitezei trebuie raportat la valoarea intervalului de timp în care ele se produc. Pentru caracterizarea acestei intensități se introduce în studiul mișcărilor mecanice noțiunea de accelarație. Ea este intrinsec legată de forța care produce modificarea stării de mișcare prin legea a doua a mecanicii: formula 17, unde
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
la care punctul material se află în punctul formula 23, respectiv formula 24. La momentul inițial, vectorul de viteză al punctului material este formula 25 iar la momentul final formula 26, numiți vector de viteză inițială și finală. Calculând variația vectorului viteză, produsă în intervalul de timp formula 27, se construiește vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
vectorul formula 28, prezentat în figura 3 dreapta, jos. Acest vector este o măsura a schimbării stării de mișcare atunci când punctul material s-a deplasat între cele două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
două poziții. Pentru a caracteriza rata acestei schimbări este nevoie de raportarea lui la intervalul de timp în care se produce modificarea. Cu alte cuvinte, se calculează „viteza” de variație a vectorului viteză. Rezultatul raportării este vectorul "accelerație liniară", corespunzător intervalului de timp formula 27. Suportul vectorului accelerație la un moment dat se află în planul osculator la traiectorie; în același plan, aflându-se de aceeași parte a tangentei ca și versorul normalei principale. Componentele accelerației sunt: unde formula 32 este raza de
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
se numește "accelerație unghiulară" și se măsoară în formula 51 "Accelerația absolută" a unui punct material, notată formula 52 este accelerația punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem deci: Raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp exprimă o "accelerație medie" și nu valoarea exactă a accelerației într-un moment de timp. În intervalul de timp în care are loc deplasarea punctului material între cele două puncte, vectorul viteză poate să se modifice în valoare
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
punctului material în raport cu un sistem de referință fix și este suma vectorială a: Avem deci: Raportul dintre variația vectorului viteză și intervalul de timp exprimă o "accelerație medie" și nu valoarea exactă a accelerației într-un moment de timp. În intervalul de timp în care are loc deplasarea punctului material între cele două puncte, vectorul viteză poate să se modifice în valoare și direcție în proporții diferite decât cel calculat pentru momentele final și inițial. Expresia vectorului accelerație liniară medie se
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
scrie sub forma: formula 59 În figura 3. vectorul accelerație este notat prin simbolul formula 60. Valoarea acestui vector este proporțională cu valoarea variației vectorului vitezei și are direcția paralelă cu aceasta. Cunoașterea accelerației medii, permite cel mult, calcularea variației vitezei pentru intervalul de timp pentru care este dată, dar nu permite calculul exact al deplasării sau al drumului parcurs. Pentru descrierea exactă a stării cinematice pe tot parcursul mișcării, este nevoie de cunoașterea cu precizie a vectorului accelerației în orice moment, respectiv
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
si ale accelerației instantanee, se poate exprima accelerația medie și sub forma: Se poate introduce, ca și în cazul vitezei, o interpretare grafică. Pentru a determina variația de viteză a mobilului, în condițiile în care accelerația nu este constantă, împărțim intervalul de timp în subintervale pe care accelerația își păstrează valoarea constantă. Aria fiecărui dreptunghi cu inălțimea a si lățimea formula 62 reprezintă chiar variația de viteză mobilului în acest interval de timp. Sumând acum ariile tuturor dreptunghiurilor elementare, se obține aria
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
a mobilului, în condițiile în care accelerația nu este constantă, împărțim intervalul de timp în subintervale pe care accelerația își păstrează valoarea constantă. Aria fiecărui dreptunghi cu inălțimea a si lățimea formula 62 reprezintă chiar variația de viteză mobilului în acest interval de timp. Sumând acum ariile tuturor dreptunghiurilor elementare, se obține aria de sub curba vitezei (analog cu situația prezentată în cazul vitezei). Ca urmare, variația de viteză are semnificația ariei de sub curba a = a(t), în intervalul de timp finit considerat
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]
-
viteză mobilului în acest interval de timp. Sumând acum ariile tuturor dreptunghiurilor elementare, se obține aria de sub curba vitezei (analog cu situația prezentată în cazul vitezei). Ca urmare, variația de viteză are semnificația ariei de sub curba a = a(t), în intervalul de timp finit considerat. Considerând momentul inițial t = 0, la un moment final oarecare, relația de mai sus se poate scrie, in cazul general: unde formula 65 reprezintă viteza inițială a corpului. În cazul particular, în care accelerația este constantă, iar
Accelerație liniară () [Corola-website/Science/302393_a_303722]