68,003 matches
-
care se vinde încă cu 7 lei - dacă o cumpără cineva - și pe care n-o pândește nici un pericol. 22: Credeți că acționează criteriul politic în subvenționarea revistelor de către guvern? Dacă da, în ce sens? I.M.: Fără îndoială, criteriul politic acționează și cred că va acționa indiferent cine va fi la putere. E evident, după cum arată revistele partidelor, cele independente și mai ales cele absolut independente, cum le place unora să se caracterizeze. Dar eu cred că - de nevoie - actuala putere
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
7 lei - dacă o cumpără cineva - și pe care n-o pândește nici un pericol. 22: Credeți că acționează criteriul politic în subvenționarea revistelor de către guvern? Dacă da, în ce sens? I.M.: Fără îndoială, criteriul politic acționează și cred că va acționa indiferent cine va fi la putere. E evident, după cum arată revistele partidelor, cele independente și mai ales cele absolut independente, cum le place unora să se caracterizeze. Dar eu cred că - de nevoie - actuala putere s-ar mulțumi cu ceva
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
condamnați, iar ceilalți au fost avansați. De unde s-ar putea deduce că unii făceau cu adevărat parte dintre nostalgici, așa cum ni s-a spus, iar ceilalți priveau cu încredere către viitor. Ca și salvatorul poporului român, salvatorul Sfintei Rusii a acționat foarte repede. În plus, el a avut la îndemână experiența noastră și a evitat greșelile de la București. Astfel, în ciuda cruzimii dovedite de toată istoria sa, KGB-ul nu a clintit nici un fir de păr din capul celui pe care l-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
nu te poate absolvi nici ea pe motiv că, după ce ai comis crima, ai reflectat, ai suferit și te-ai pedepsit de unul singur. Crima, în general (și crima împotriva cetății în particular), nu stă doar sub legea morală care acționează la nivel individual. De aceea, a face apel la lege și a cere cuiva să-și asume responsabilitatea faptelor sale spre a se restabili echilibrul cetății nu înseamnă, nicidecum, a juca rolul Îngerului Exterminator. Adevărata morală - care e reflexivă, așa cum
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
morții nu sunt altceva decât un revers al obsesiei vieții și al sensului ei, pe care nu preget să-l caut, în pofida a tot și a toate, știind că disperarea e cea mai rea dintre rele, întrucât te împiedică să acționezi și conține în sine pierzarea. Pentru a răspunde la întrebarea dumneavoastră voi spune că poezia din cărțile pe care le-am publicat până aum este exponențială pentru biografia mea, în măsura în care aceasta e înțeleasă și ca biografie spirituală. Lucru valabil pentru
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
intervine în privința chestiunii resurselor nucleare din Iran. A intervenit în Kosovo. A intervenit în conflictul israeliano-palestinian. Desigur, are o pondere limitată și așa și este percepută de opinia publică. Dat fiind că nu are o forță militară prin care să acționeze în cadrul unei strategii de prevenire a conflictelor, ea rămâne din acest punct de vedere dependentă de Statele Unite. Astfel, rolul politic al Europei, chiar și când este perceput de opinia publică drept orientat spre valori ce pot fi împărtășite, în sensul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
public" ceva ce are legătură cu transformarea istorică a arhetipului ancestral de "piață", agora străvechii Atene din secolul al V-lea î.Hr. (Detienne, 2001). Agora era locul în care nu numai că toți cetățenii puteau să pătrundă, să vorbească, să acționeze împreună, dar și locul în care trebuiau discutate chestiunile polis-ului. În clasicism, relația dintre spațiul public și legitimitatea hotărârilor colective este o relație biunivocă: este legitim, așadar, ceea ce se decide într-un spațiu public (Lichtenstein, 2001). Dimpotrivă, până când exercitarea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
din care lipsește posibilitatea de interacțiune directă, frontală, între membrii comunității politice 5. Diferența care apare între democrația antică și cea modernă 6 este legată de bogata diversitate de mecanisme care pot fi activate în spațiul public și în funcție de care acționează fie primul, fie celălalt tip de context democratic. În democrația ateniană, era garantată o interacțiune sine medium între ideile și argumentațiile fiecărui participant. În democrația modernă, cerințele și preferințele cetățenilor sunt agregate și integrate în necesitățile colective prin intermediul structurilor organizaționale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în interiorul sferei publice este însă determinantă pentru a înțelege atât modul în care interacționează participanții, cât și motivul pentru care rezultatul procesului deliberativ este recunoscut ca fiind un succes legitim de către cei care au luat parte la el. Această dimensiune acționează cel puțin asupra a două trăsături fundamentale ale procesului decizional democratic: 1) asupra delimitării sectorului "public"; 2) asupra delimitării celor care sunt autorizați sau legitimați să ia parte la sfera publică. De aici rezultă importanța unui concept care autorizează sfera
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în ideile pe care aceste elite le vor aplica în țara lor)20. Ancorarea depinde și de factori cognitivi, cei care intervin în procesele de legitimare, delimitând spațiile de acțiune posibilă în care actorii guvernați și guvernanți "se gândesc" să acționeze în cadru public. Modul în care au fost definite problemele influențează și condiționează alegerea strategiilor și a instrumentelor cu care va fi exercitată puterea politică. De aceea, ancorarea, chiar și atunci când este realizată de un actor extern față de structuri și
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Eriksen, Fossum, Menéndez, 2004). Modul în care cererea și oferta politice interacționează în spațiul public european va putea face obiectul unei cercetări empirice aprofundate, care este un pas preliminar în evaluarea politicilor de promovare a democrației, prin care Uniunea Europeană a acționat cu strategii de capacity building atât în interiorul, cât și în exteriorul propriilor granițe. Capitolul 2 Definirea unei probleme de policy În acest capitol vom reconstrui principiile prin care Uniunea Europeană a definit de-a lungul timpul conceptul de "democrație". Începând din
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
unui acord voluntar cu caracter contractual între actori raționali și aceia care au conceput, în schimb, legitimitatea drept consecință a unui proces non-intențional, cu caracter evolutiv. Dacă în conformitate cu prima perspectivă teoretică, ordinea politică se explică în baza intereselor actorilor care acționează aici (Mueller, 1996), în conformitate cu cea de-a doua, aceasta se explică în baza capacităților ordinii instituționale de a rezolva probleme de acțiune colectivă (Hardin, 1999). Hobbes și Hume se află în spatele primei și, respectiv, al celei de-a doua tradiții
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
în practică atât pe cale legislativă, cât și pe cale judiciară este o caracteristică ulterioară a democrațiilor occidentale care s-a accentuat în a doua parte a secolului al XX-lea și ca o reacție față de experiențele autoritare și totalitare care au acționat asupra majorităților democratice la începutul secolului. În impunerea constituționalismului de după cel de-al Doilea Război Mondial, constituția nu mai este, așadar, un fapt inițial al procesului politic. Ea trebuie să fie, mai degrabă, înțeleasă ca un efect agregat al interacțiunii
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
guvernelor și al reprezentanților naționali este legată de eficiența instituțiilor. Perioada legitimării output-ului (Scharpf, 1999) se leagă așadar de procesul de integrare în cursul căruia Uniunea desfășoară în spațiul european funcțiile de reglementare ale unui stat (Majone, 1996) care acționează în interiorul teritoriului său național. Limitele acestei situații se descoperă în momentul în care exercițiul puterii de reglementare cere nu numai existența unui consens fie și implicit din partea celor care sunt "reglementați", ci și garanția că funcțiile de reglementare sunt exercitate
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
constituționalismul european și o formă a "constituționalismului multi-nivel" (Pernice, 1999) par restrictive. Mai potrivite, în schimb, sunt studiile care au pus accentul pe dinamica participativă care ar trebui să conducă la o formă de legitimare discursivă (Wiener, 2002). Actorii care acționează la diferite niveluri de governance, supuși în același timp și unei pluralități de mecanisme de accountability, pot să ia parte la politicile europene pentru că sunt apți să înțeleagă "gramatica"45. Procesul de socializare cu normele comunitare devine, așadar, obligatoriu pentru
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Necesitatea de a relansa procesul de integrare nu putea să găsească, de fapt, răspunsul la simpla "aprofundare" a procesului de integrare economică (European Commission, 2001). Era nevoie să se pună bazele unei Europe politice. Numai așa s-ar fi putut acționa în mod legitim în interiorul zonei politice redistributive, cum este zona socială, și în același timp să se acționeze și pe plan internațional. Legitimarea Europei politice a fost influențată de definiția "democrației" pe care Uniunea a construit-o în interiorul unui discurs
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
procesului de integrare economică (European Commission, 2001). Era nevoie să se pună bazele unei Europe politice. Numai așa s-ar fi putut acționa în mod legitim în interiorul zonei politice redistributive, cum este zona socială, și în același timp să se acționeze și pe plan internațional. Legitimarea Europei politice a fost influențată de definiția "democrației" pe care Uniunea a construit-o în interiorul unui discurs mai amplu, axat pe legitimitatea puterii politice transnaționale. Una dintre ancorele la care se referă Uniunea este discursul
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
consolidate de organizații internaționale precum Banca Mondială și răspândite de think tanks și de experții internaționali care colaborează cu programe de promovare democratică reprezintă o bază cognitivă la care se poate face referire pentru evidențierea mecanismelor care trebuie să fie acționate în vederea creării unui regim "democratic" (Denham, 2004). În figura 2.1 prezentăm cluster-ul de concepte care apar în jurul rule of law. După cum se vede, acesta acoperă atât capacitățile instituționale ale statului, cât și capacitățile organizaționale ale societății civile. Din
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
indiferent de condiția sa socială și culturală, democrația trebuie să dea un conținut concret, compatibil cu sistemul politic, normelor universale ale drepturilor omului. Acolo unde drepturile umane nu pot fi protejate pe cale legislativă, prin activitatea legală comună, ele pot fi acționate înaintea jurisdicțiilor naționale și internaționale. Echilibrul dintre nivelul național și nivelul transnațional al tutelei drepturilor poate anula legitimitatea și capacitatea de acțiune a statului național, în favoarea unui constituționalism care se configurează tot mai detașat de legitimarea politică a comunității naționale
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
un rol fundamental figurii "cetățeanului-lucrător": Carta Europeană pentru drepturile fundamentale ale lucrătorilor stabilește principiile pe care se bazează modelul de drept european al muncii și, în general, rolul muncii în societate. Prefigurează zone în care nu numai instituțiile comunitare pot acționa pentru a răspunde necesităților socioeconomice, dar în care și cetățenii pot adresa întrebări asupra politicii (policy) instituțiilor europene. Aceste întrebări pot să capete răspuns pe cale legislativă, în măsura în care punerea în practică a drepturilor enumerate cere ca acestea să devină issues în
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Europe politice. Se acceptă ideea că nu este de ajuns să integrezi în jurisprudența Curții Europene de Justiție dimensiunea socială a cetățeniei economice. Dat fiind că transpunerea egalităților de șanse se face și pe cale legislativă, este nevoie ca Uniunea Europeană să acționeze în baza obiectivelor politice legitimate în mod democratic: Este necesară crearea unui cadru instituțional specific care să definească și să coordoneze aspectele cetățeniei europene. Acest cadru instituțional este unul dintre cei trei piloni fundamentali ai viitorului Uniunii și ai legitimității
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Dacă prin cercetarea unui constituționalism transnațional se răspunde la prima problemă, construirea unei identități europene răspunde celei de-a doua. Legitimitatea internă și legitimitatea externă sunt văzute, așadar, ca două aspecte ale aceleiași probleme: dispozitivul asupra căruia trebuie să se acționeze pentru a se defini identitatea politică a Uniunii este redefinirea cetățeniei. În 1992, președinția spaniolă recunoaște ca orientare politică principală a Uniunii aceea de a da din ce în ce mai multă substanță cetățeniei comune 77. Cu alte cuvinte, numai apartenența la o policy
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
da credibilitate acțiunilor pe care Uniunea le poate îndeplini în diferitele sectoare, atât în interiorul, cât și în exteriorul granițelor sale (Wiener, 1998). De la începutul anilor '90 s-a început să se vorbească despre o politică a creării identității europene, care acționează lucrând cu "ingredientele" discursului juridic european, dar care privește cu atenție spre necesitatea legitimării Uniunii Europene și pe scena internațională 79. Următoarele poziții exprimate prin actul de adoptare a Tratatului de la Maastricht ne permit să înțelegem care vor fi spațiile
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
calitate a vieții 85. Extinderea conceptului de "cetățenie europeană", care ajunge până la includerea drepturilor civile, politice și sociale, deschide chestiunea independenței față de cetățenia națională, în special în favoarea instituțiilor menite să apere drepturile. Acestea din urmă pot, de fapt, să fie acționate și împotriva administrațiilor naționale, făcând apel la o jurisdicție supraordinară, aceea europeană. Ne aflăm în fața unui constituționalism care se configurează ca intrinsec transnațional. Tratatul de la Maastricht reprezintă deci un moment semnificativ în procesul de evoluție al discursului european, pentru definirea
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de tranzacțiile cu caracter comercial și economic și care garantează față de propriii stakeholders protejarea, prin instrumente cu caracter juridic, a sferei private a tranzacțiilor lor de pe piață. În Uniunea Europeană de după Maastricht începe să se definească ideea unui actor politic care acționează la nivelul politicii instituționale 87 (Lanzalaco, 2004). Actorul public garantează crearea identității comune și coeziunea și, pentru a face acest lucru, se înarmează cu instrumente cu caracter juridic care îl legitimează să acționeze ca producător de identitate (Schmitter, 1990). Posibilitățile
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]