7,890 matches
-
îndemne pe cel care le primește la sărăcie sau la șo anumeț făgăduință mai degrabă decât la contrariile lor, nici la vreo stare sau vreun anumit fel de viață mai degrabă decât la altele. Pentru că, deși în afara exercițiilor ne este îngăduit și chiar meritoriu să-i îndemnăm pe toți cei care, după toate probabilitățile, par potriviți pentru aceasta, să aleagă înfrânarea, fecioria, călugăria și orice alt mod al desăvârșirii evanghelice, totuși, în exercițiile spirituale este mai potrivit și mult mai bine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
omul trebuie să se folosească de ele în măsura în care slujesc menirii sale și să se lepede de ele în măsura în care-i sunt o piedică în calea acesteia. De aceea, trebuie să devenim indiferenți 1 față de toate lucrurile create, în tot ceea ce este îngăduit libertății liberului nostru arbitru 2 și nu-i este oprit. În așa fel încât să nu iubim și să nu vrem, în ceea ce ne privește, mai mult sănătatea decât boala, bogăția decât sărăcia, cinstea decât ocara, viața lungă decât cea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
se jură și este numit însuși Creatorul și Domnul; pentru că a vrea să-L numești pe Dumnezeu, Domnul nostru, aduce cu sine mai multă închinare și reverență, decât a vrea să numești un lucru creat; de aceea, le este mai îngăduit celor desăvârșiți să jure pe creatură decât celor nedesăvârșiți; pentru că cei desăvârșiți, prin contemplarea stăruitoare și luminarea minții, chibzuiesc, meditează și contemplă mai mult că Dumnezeu, Domnul nostru, este în fiecare creatură, după esența, prezența și puterea proprii ei, și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
digestiv superior. Principii, controverse și opțiuni de tratament (Iași, Editura PIM, 2006). Dorința de a fi în pas cu ce s-a scris în domeniul chirurgiei, dușman al superficialității și al ideilor preconcepute, o mare putere de muncă i-au îngăduit să sistematizeze tot ce a studiat și apoi, în cursuri și prelegeri, să redea spre o mai bună înțelegere studenților și colaboratorilor. Posesor al unei culturi generale impresionante, era pasionat de frumos: istorie, literatură, pictură, muzică, teatru și film. Prof.
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
inspirat. Culoarea pânzelor sale mângâie retina iar versurile nu suferă modificări. Ca om înzestrat cu o vastă experiență de viață și de adevărat creștin avea pudoarea binelui ce îl făcea. Creatorul, care i-a dăruit facultăți de excepție, i-a îngăduit să aducă în lumina tiparului și două cărți de exegeză și morală creștină: D'ale vremii noi (Cluj, Editura Gedo, 2006) și Lucrarea medicului în Hristos (Iași, Editura Sf.Mina, 2008). Ambele cărți sunt scrise din perspectiva medicului creștin practicant
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
să-mi fii soție! Ești iubirea mea, a vieții mele”, mai spuse cu măreție în glas. Cu draperiile trase în dormitor, cei doi făceau dragoste și nu se auzea decât gâfâitul lui nerăbdător și suspinele ei. Era șocant, dar era îngăduit și de unul și de celălalt. El o săruta, ea gemea sub sărutul lui, sub buzele lui calde și dulci ce o striveau necontenit. Îi trecură degetele din nou prin părul ei mătăsos, apoi se coborî ușor, mângâindu-i tot
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
are o rezolvare în lumea asta, în afară de moarte, iar granița dintre aceasta și viață nu-i mai neagră și mai groasă decât o sprânceană. Viața trebuie s-o simți în piept, să faci ca fiecare zi să conteze, să-ți îngădui să simți secretele ei și să descoperi tot ce ascunde. Atunci când sunt unite toate elementele din care este alcătuit corpul omenesc, acesta capătă forță. Numai nebunia poate depăși limitele rațiunii.” Un nor albicios ca spuma mării atinse în treacăt soarele
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu adevărat! Ești perechea la care am visat! Cândva o să te fac mireasă și vei fi cea mai iubită dintre femei. Vom deveni un tot, o singură ființă. Nicole avea o privire ușor zâmbitoare, atât cât sufletul ei fecioresc îi îngăduia în acel moment lipsit de ascunzișuri meschine. Absorbit de dragoste și mulțumit, Alin, la rândul lui, vrăjit ca de un înger, ardea ca un foc de o dorință interioară. Cu siguranță această întâlnire dintr-un cuibușor ca acela pe care
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
să își facă un duș după care plecă, scuzându-se că are puțină treabă și va reveni imediat pentru a o invita la cină. Timp de vreo două ore deritică prin casă aranjând fiecare lucru la locul lui, apoi își îngădui în condiții limite de curățenie să își facă un duș. Își dădu seama că transpirația de pe ea nu era generată de eforul pe care îl făcuse aranjând acel spațiu. Inima cedase locul ei fierbinte unuia de gheață iar fierbințeala ei
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
numele celor care, prin lumină minții și prin talentul lor, au făcut și fac din aceste locuri un tărâm ce a revărsat și revarsă fluxuri neîntrerupte de energie, pulsând cu putere în marele organism al patriei noastre. Timpul nu-mi îngăduie să menționez numele atâtor oameni de știință, profesori, scriitori, muzicieni, pictori, actori, medici ori juriști care, legați într-un fel sau altul de plaiurile hușene, le-a sporit strălucirea, înscriindu-se în cartea de aur a culturii naționale. Unii dintre
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
își ia răspunderea acestei scri sori incomplete care este un strigăt de tandrețe dezlănțuită. Te iubesc și trăiesc de mai bine de cincisprezece zile într-o prăbușire ideologică plină de suferință. Dar o să-i învingem, totuși. Curaj! Bunul Dumnezeu are să îngăduie să ne revedem, noi două, scumpa mea fetiță preaiubită! Tandrețe. Sâmbătă, 1 noembrie [1947] Astăzi o zi plină, Monica, draga mea mult iubită și atât de îndepărtată. De dimineața - azi e ziua mea liberă, așa-zis - am plecat la coafeur
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
am trăit. Nu mai trăesc de mult, ci hibernez în așteptarea ta. E săptămâna noastră, Monica. Se răscolesc în mine toate amintirile zilelor tale aniversare; le retrăiesc, trăiesc în trecut: e singurul fel de viață uman ce-mi mai este îngăduit. Trăesc în panică; s’ar putea să nu te mai văd, s’ar putea că însăși această casă ce-a fost zidită, în gândul tatei, pentru tine, aceste lucruri ce au fost alese și orânduite cu iubire pentru tine să
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
viață. Am discutat chestiunea corespondenței (d-na Orl[eanu] și d-na Fot[ino]) și dacă tu începi să te amesteci în povestea asta, riscăm foarte tare să ni se întrerupă acest ultim mijloc de corespondență, fiindcă ceea ce ni se îngăduie este o mare favoare... Nu este egoism feroce din partea mea, ci prudență. Iar eu, care supraviețuiesc la școală din minciună și din prudență, eu, care aș vrea să trec de partea cealaltă a baricadei, eu, care înțeleg că s-a
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
transmiți copiilor tăi nume, întâmplări din viața familiei noastre, ca nu cumva ai noștri să moară de tot, ca gândul la nebuniile, la curajul, la principiile lor să mai iște cuiva un surâs. Te iubesc mai presus de ce îi este îngăduit omului să simtă; am ajuns la o acuitate de dragoste și de suferință unice, exasperate de despărțire, de distanță și de nesiguranța zilei de mâine. P. S. De acum încolo, trimite scrisorile pe numele: D-na Bălăcioiu, poate așa vor sosi
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
aproape nimic despre evrei” <endnote id="(83, p. 114)"/>. Pentru profesorul german Klaus Heitmann - care a studiat imaginea românului În spațiul cultural german -, „la fel ca toate imaginile despre națiuni, și mai ales cu formele lor deformate, stereotipurile etnice nu Îngăduie o temeinică reprezen tare a ceea ce exprimă. Cu atât mai importante sunt, În schimb, informațiile pe care le oferă ele despre zămislitorii imaginilor” <endnote id="(299, p. 29)"/>. De fapt, În cadrul imagologiei, acesta este un mod uzual de definire a
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
față de străini”, scria Nichifor Crainic În 1934. „Este el atât de Înfloritor Încât simte nevoia ospitalității ? Adus În sapă de lemn de către străinul cotro- pitor, acest popor nu poate fi tolerant și nu poate fi ospitalier. Toleranța presupune putere care Îngăduie, iar nu slăbiciune care zace Înfrântă. Ospitalitatea presupune bunăstare care se dăruiește, iar nu mizerie jefuită hoțește” <endnote id="(202, p. 129)"/>. La rândul său, pe la mijlocul anilor ’30, Emil Cioran deplângea „absența intoleranței religioase” la români <endnote id="(67, p.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În conștiința tuturor straturilor sociale, inclusiv a celor intelectuale” <endnote id="(67, p. 197)"/>. De fapt, este vorba de diverse niveluri de toleranță și de diferite accepțiuni (unele cu conotații negative) ale termenului „a tolera” : „a suferi”, „a suporta”, „a Îngădui” etc. În astfel de cazuri, toleranța este percepută ca un act paternalist, un act de favoare față de o comunitate care se abate de la normă și este deci „a-normală”. Printr-un hrisov domnesc de la mijlocul secolului al XVIII- lea, de
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
1623, de exemplu, principele Transilvaniei, Gabriel Bethlen, emite la Cluj un act de privilegii referitor la evreii din principat, În care se specifică : „Pentru ca să nu necinstească veșmântul creștinilor, nici să nu se folosească de vreun semn necuviincios, [evreilor] li se Îngăduie portul [lor]” <endnote id="(5, p. 90)"/>. Ceea ce „li se Îngăduie” evreilor, de fapt, li se impune. În 1650, Dieta nobilimii maghiare hotărăște la Alba Iulia, În numele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, obligativitatea ca evreii și grecii stabiliți În
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
act de privilegii referitor la evreii din principat, În care se specifică : „Pentru ca să nu necinstească veșmântul creștinilor, nici să nu se folosească de vreun semn necuviincios, [evreilor] li se Îngăduie portul [lor]” <endnote id="(5, p. 90)"/>. Ceea ce „li se Îngăduie” evreilor, de fapt, li se impune. În 1650, Dieta nobilimii maghiare hotărăște la Alba Iulia, În numele principelui Gheorghe Rákóczi al II-lea, obligativitatea ca evreii și grecii stabiliți În Transilvania să poarte „haine potrivit stării lor”, pentru a nu se
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
exemple : În 1709, J.W. Bardili - refugiat În raiaua turcească Tighina, Împreună cu regele Suediei, Carol al XII-lea - notează următoarele despre orașul de pe malul drept al Nistrului : „Înăuntrul orașului locuiesc turcii, iar În suburbii armenii și evreii, cărora li se Îngăduie celebrarea cultului lor religios [doar] Înăuntrul caselor lor particulare [...] Evreii și armenii pot fi recunoscuți după portul lor, căci nici unora dintre ei nu le este Îngăduit să poarte turban, prin care turcii caută să se deosebească de toți ceilalți” <endnote
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Nistrului : „Înăuntrul orașului locuiesc turcii, iar În suburbii armenii și evreii, cărora li se Îngăduie celebrarea cultului lor religios [doar] Înăuntrul caselor lor particulare [...] Evreii și armenii pot fi recunoscuți după portul lor, căci nici unora dintre ei nu le este Îngăduit să poarte turban, prin care turcii caută să se deosebească de toți ceilalți” <endnote id=" (43, p. 17, sau 376, p. 268)"/>. Informația nu trebuie să ne mire. Purtarea sau nu a turbanului, forma și culoarea acestuia erau - chiar Între
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
id=" (363, p. 101)"/>. Stabilit În București În perioada 1710-1716 ca secretar al domnitorilor munteni, evreul convertit Anton Maria del Chiaro notează și el că În Țara Românească „sunt multe familii evreiești”, care „trăiesc destul de greu”. „[Evreilor] nu le este Îngăduit să poarte haine de altă culoare decât neagră sau vânătă și nu se pot Încălța cu conduri [it. stivaletti] galbeni sau roșii, ci numai negri” <endnote id="(43, p. 32 ; 376, p. 386 ; 109, p. 107)"/>. Negustorii evrei importau din
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Cu șabăs-ul te poți Împăca. După lege n-avem voie să călătorim În ziua sâmbetei decât pe apă... Tu fă așa : umple la o fântână găleata cailor cu apă, leag-o dedesubtul căruței - ș-așa călătorești pe apă, după cum și legea Îngăduie !” <endnote id="(411, p. 266)"/> ; iar În romanul Baltagul (1930), negustorul evreu David Își permite să călătorească sâmbăta doar când s-a topit puțin zăpada și astfel „a ajuns apa sub sanie”. Altfel, „din pricina tocmelilor noastre, a jidovilor cu Dumnezeu
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
În octombrie 1881, de pildă, În ziarul evreiesc Fraternitatea (redactat la București de Elias Schwarzfeld) se scriau următoarele : „Vom Îndupleca pe evrei ca să nu fie cârciumari la sate, ce după legile În vigoare nu pot fi, când li se va Îngădui a Îmbrățișa o altă ocupațiune, de pildă de a deveni agricultori, fie chiar În Dobrogea. Însă să nu ni se ceară aceasta când nu suntem În stare de a le recomanda o altă Îndeletnicire. Astăzi lucrurile au ajuns până acolo
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sumă de excepții, de capacități și de talente neegalată de nici un alt popor. [...] [Evreii] sunt excepționali prin destin - destin absolut, destin În stare pură, care, conferindu- le forță și lipsă de măsură, Îi ridică deasupra lor Înșiși și nu le Îngăduie mediocri tatea” <endnote id="(310, pp. 72 și 82)"/>. Astfel, evreul este fie „foarte deștept”, fie „foarte, foarte prost”. „Nici unul din ei nu e prost”, continuă Cioran. „Prostia, Într- adevăr, nu are trecere la ei : aproape toți sunt ageri ; cei
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]