6,936 matches
-
diferențiază un aspect activator, de activare generală și altul de direcționare, de orientare spre un anumit scop. 1. Motivație și învățare Psihologia experimentală a învățării și motivației se întrepătrund, întrepătrundere care se realizează pe două nivele; * cel al întăririi primare (șobolanul lui Skinner învață să apese sistematic pe levierul aflat în cușcă doar dacă activitatea respectivă provoacă apariția hranei, care constituie întăritorul, întăritorul apare ca un obeict-scop; * cel de-al doilea nivel este cel al întăririi și al motivațiilor secundare: un
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
evoca nu un răspuns condiționat diferit de răspunsul necondiționat ci chiar o fracțiune a acestuia. Frica astfel învățată poate devenii o motivație sau pulsiune dobândită. Experimentul prezentat de Miller pentru a confirma acest lucru este următorul: Experimentul este efectuat pe șobolani și utilizează o cușcă cu două compartimente; unul din compartimente, alb, la partea inferioară este prevăzut cu un grilaj care poate fi pus sub tensiune, celălalt compartiment este negru și nu are grilaj. Între cele două compartimente se află o
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
alb, la partea inferioară este prevăzut cu un grilaj care poate fi pus sub tensiune, celălalt compartiment este negru și nu are grilaj. Între cele două compartimente se află o ușă care poate fi deschisă de examinator sau chiar de șobolani dacă învârt o roată. În prima parte a experimentului șobolanul aflat în compartimentul alb primește un șoc electric și învață reacția de scăpare prin ieșirea pe ușă, care este deschisă de experimentator și intrarea în compartimentul negru, acestuia fiindu-i
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
poate fi pus sub tensiune, celălalt compartiment este negru și nu are grilaj. Între cele două compartimente se află o ușă care poate fi deschisă de examinator sau chiar de șobolani dacă învârt o roată. În prima parte a experimentului șobolanul aflat în compartimentul alb primește un șoc electric și învață reacția de scăpare prin ieșirea pe ușă, care este deschisă de experimentator și intrarea în compartimentul negru, acestuia fiindu-i frică de compartimentul alb. Această învățare se realizează după 10
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
după 10 încercări. Această teamă față de compartimentul alb poate fi considerată o motivație dobândită dacă constatăm că reducerea acestei temeri constituie o stimulare care intervine în dobândirea altor învățări acest aspect se va verifica în a doua parte a experimentului. Șobolanul va fi pus în compartimentul alb dar nu primește nici un șoc; șobolanul are un comportament agitat de teamă, spaimă în timpul căreia va deplasa roata și ușa se va deschide, trecând în compartimentul negru. Readus în compartimentul alb el învață tot
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
motivație dobândită dacă constatăm că reducerea acestei temeri constituie o stimulare care intervine în dobândirea altor învățări acest aspect se va verifica în a doua parte a experimentului. Șobolanul va fi pus în compartimentul alb dar nu primește nici un șoc; șobolanul are un comportament agitat de teamă, spaimă în timpul căreia va deplasa roata și ușa se va deschide, trecând în compartimentul negru. Readus în compartimentul alb el învață tot mai repede să învârtă roata și deci să deschidă ușa (dacă blocăm
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
câine), atunci când i-au fost prezentate, copilul manifesta o reacție pozitivă, de apropiere și manipulare. O dată stabilite aceste condiții, Watson și colaboratoarea sa au încercat să condiționeze frica copilului, să o transfere prin condiționare de la un sunet puternic la un șobolan alb, prezentându-i șobolanul concomitent cu sunetul, produs prin izbirea cu un ciocan a unei bare de oțel. În încercări ulterioare s-a stabilit că frica s-a generalizat și la alte animale cu blană sau chiar la obiecte asemănătoare
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
fost prezentate, copilul manifesta o reacție pozitivă, de apropiere și manipulare. O dată stabilite aceste condiții, Watson și colaboratoarea sa au încercat să condiționeze frica copilului, să o transfere prin condiționare de la un sunet puternic la un șobolan alb, prezentându-i șobolanul concomitent cu sunetul, produs prin izbirea cu un ciocan a unei bare de oțel. În încercări ulterioare s-a stabilit că frica s-a generalizat și la alte animale cu blană sau chiar la obiecte asemănătoare (un guler de blană
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a obținut rezultate similare cu copii de la 1 la 4 ani. Totodată Jones a utilizat metoda condiționării și pentru eliminarea fricii dobândite la copii. Dintr-un număr mai mare de copii autoarea a selecționat câțiva care manifestau frică față de iepure, șobolan, broască etc., animale față de care copiii nu manifestă în mod nativ, neînvățat, frică. Asociind animalul care producea frica cu alimentarea, atunci când copilului îi era foame, și cu apropierea numai treptată a animalului de copil s-a putut obține eliminarea fricii
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
În altă parte, refuzul banalității, subminarea conștientă a recuzitei convenționale (inclusiv a imaginarului liric consacrat), opțiunea certă pentru schimbarea temerară se întâlnesc cu un filon expresionist abil potențat: "Se topise cerul. M-am urzicat/ în umbrele brazilor conici./ Stelele sunt șobolanii nopții,/ morții, sgârciți și ironici.// Au mâncat castorii timpul/ și veacul moare în scrin./ Nu-mi recunosc deloc chipul/ în apele astea. Ce chin!// Dac-ar veni vasul fantomă,/ cu vele mari cât o sete!// Cine jupoaie noaptea de piei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pogor, Editura Euchronia, Iași, 1994; Dincolo de disperare, Editura Helicon, Timișoara, 1995; Tanz der Monaden, ediție româno-germană, Dionyses Verlag, 1996; Poeme/ Poèmes (ediție româno-franceză), Editura Cogito, Iași, 1999; Lucianograme, Editura Axa, Botoșani, 1999; Atelier de potcovit inorogi, Editura Junimea, Iași, 2003; Șobolanul Bosch, Editura Paralela 45, Pitești, 2006. Cărți de proză: Cambei în China (Jurnal de turism cultural, Editura Sedcom Libris, Iași, 2000); Grenade și îngeri (proză, Editura Junimea, Iași, 2001); Sciatică de Copou: Tablete și enunțuri civice, Editura NICULESCU, București, 2010
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
pledoaria pentru echivalența, în text, între a fi și a vedea: "Eu sunt/ tot ce voi vedea vreodată" (Yoga). Rezultatul apare ca o tablă de materii viu colorate, adunate pe pânza în tonuri à la "Bosch și Brueghel", cei doi "șobolani favoriți", dacă nu cumva ca o hipermaterie aglutinând elemente din toate regnurile și genurile, precum Stampa în care limbajul subversiv traduce intuiția unui univers distopic pe cale de destrămare: "Bărbați albaștri negri galbeni indigo/ femei brune blonde roșcate verzi/ bătrâni copii
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
distopic pe cale de destrămare: "Bărbați albaștri negri galbeni indigo/ femei brune blonde roșcate verzi/ bătrâni copii colombe câini./ pancarte eșarfe portrete fanfare.../ Un STADION?/ Nici vorbă despre magie alcool sinucidere./ În marea aglomerație/ contemplu Eșafodul-/ într-un loc mai ferit șobolanii/ rod însemnarea de pe tricoul de campion:/ "U.S.A. Box 1929"// De pe acoperișul unei clădiri/ un înger/aruncă petarde: Poc! Poc! Poc!/ Pe piept are tatuată bomba atomică./ O parte a mulțimii aplaudă./ O parte hulește./ O parte își înnoadă șireturile
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de text salvat dintr-un incendiu neronian) etc. Astfel de transcrieri în cheie... vasiliană ale secvențelor vieții diurne (Tren personal, Iarbă verde) și mai ales nocturne (Epistola I, I(olanda), III, Noi contingente sau Postludiu) se aglomerează în opul antologic Șobolanul Bosch (Editura Paralela 45, Pitești, 2006), dovedind, prin recurența procedeului de transfigurare, aceeași obsesie a dublării, a pervertirii în sens pozitiv, firește unui cotidian al contrariilor semnificative într-un fel de scenariu posibil al tramelor mitologice, resemantizate permanent de un
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ele, nu face altceva decât să amâne inevitabila revelație a finitudinii ființei. Orice simulare eroică se întoarce, de altfel, în acțiune de semn contrar: toga imperială îi apare în zdrențe, halebarda îi ruginește, iar "acasă" nu îl mai așteaptă decât "șobolanul însingurat și suferind", incapabil a mai roade cătușele care-i barează zborul peste "acoperișe/ orașe/ imperii". În ciuda arborării unei grimase cinice, la venirea Pe furiș a domnișoarei Teroare, Arlechinul "palid și gol" se pierde, învăluindu-se în umbra unei seri
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Poezia română contemporană, vol. II, 2000; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, vol. I, 2003; Dumitru Chioaru, Developări în perspectivă, 2004; George Vulturescu, Cronicar pe frontiera Poesis, 2005; Mircea A. Diaconu, Atelierele poeziei, 2005; Mircea A. Diaconu, postfață la Șobolanul Bosch, 2006; Paul Aretzu, Scara din bibliotecă, 2007; Emanuela Ilie, Hieroglifele poeților, 2008; Marian Popa, Istoria literaturii române de azi pe mâine, II, 2009; Alexandra Ciocârlie, în Dicționarul general al literaturii române, Ț/Z, 2009; Geo Vasile, Poezie română contemporană
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
un același, neschimbat, bestiar al Complotului. În el se adună tot ceea ce se tîrăște, tot ceea ce se infiltrează, tot ceea ce se pitește. Se adună și tot ceea ce este lunecos și vîscos, tot cea ce este văzut murdar și nesănătos: șarpele, șobolanul, lipitoarea, caracatița... În centrul acestei colcăieli respingătoare, agil, negru, vorace și păros, păianjenul pare a fi imaginea simbolică cea mai importantă: extrem de răbdător, el întinde curse, își învelește victima în firele sale, o înghite încetul cu încetul. "Ce frumos spectacol
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
al doilea mecanism cuplează transportul electrogen a 3 ioni Na+ pentru un ion de Ca+2. În celulele β, ca și în cardiomiocite, schimbul Na+/Ca+2 este principalul mecanism de expulsie a Ca+2 din celulă, cel puțin la șobolan. Hiperexpresia experimentală a acestei proteine funcționale (schimbătorul Na+/Ca+2) din celula β conduce la depleția masivă a stocurilor de Ca+2 din reticulul endoplasmic, activarea caspazei 12 și apoptoza β-celulară (47). 3.6.8. Exocitoza granulelor secretorii Exocitoza reprezintă
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
a forma fibrile de amiloid ține de o secvență specifică de aminoacizi. Secvența amiloidogenică este prezentă la o serie de specii care dezvoltă amiloid (om, primate și pisici, de exemplu) dar lipsește la rozătoare, explicând absența amiloidului la șoareci și șobolani (9). Deși secvența amiloidogenică este esențială pentru depunerea de amiloid, ea nu este singurul factor responsabil de amiloidoza insulară, întrucât multe persoane nu dezvoltă amiloid în cursul vieții lor (66). Gena amilinei este situată pe brațul scurt al cromozomului 12
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
al celulei β de a crește și a se replica. Totuși, chiar la o rată replicativă de numai 3% pe zi, numărul celulelor β se poate dubla în 30 de zile, cu condiția ca rata apoptozei să fie neglijabilă. La șobolanul adult, perfuzia de glucoză timp de 96 de ore a condus la o creștere selectivă a masei β-celulare cu 50%. Această creștere a fost indusă atât de hipertrofia celulelor β, cât și de hiperplazia lor (18). În orice caz, pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
prospectiv al masei β-celulare la om este practic imposibil, datele obținute la animal reprezintă încă o sursă majoră de informație, cu importanta rezervă privind extrapolarea lor la om. Montanya și col. (147), urmărind minuțios replicarea și apoptoza celulelor β la șobolanul Lewis de-a lungul vieții acestora, au constatat că replicarea celulelor β s-a menținut până la vârste înaintate, chiar dacă într-un ritm mai scăzut. Masa β-celulară crește în cursul vieții paralel cu creșterea în greutate. Creșterea a fost selectivă pentru
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
întrucât alte celule endocrine insulare nu înregistrează o creștere importantă decât în prima parte a vieții. La animalele tinere creșterea masei β-celulare se face deopotrivă prin hipertrofie și hiperplazie (54, 58, 164, 179, 212). După o pancreatectomie subtotală (90%) la șobolani de 5-6 săptămâni, procesul neogenetic β-celular din structurile ductale este evident. Același efect se înregistrează și la șobolani perfuzați cu glucoză timp de 1-6 zile, mimând hiperglicemia apărută în cursul diabetului zaharat la om (129). De remarcat este faptul că
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
tinere creșterea masei β-celulare se face deopotrivă prin hipertrofie și hiperplazie (54, 58, 164, 179, 212). După o pancreatectomie subtotală (90%) la șobolani de 5-6 săptămâni, procesul neogenetic β-celular din structurile ductale este evident. Același efect se înregistrează și la șobolani perfuzați cu glucoză timp de 1-6 zile, mimând hiperglicemia apărută în cursul diabetului zaharat la om (129). De remarcat este faptul că acest fenomen evoluează paralel cu creșterea adaptativă a sensibilității periferice la glucoză printr-un mecanism încă neelucidat (140
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
suferă apoptoza prezintă modificări morfologice specifice, înlăturarea lor rapidă din sistem face ca foarte puține celule ale unui țesut să fie clasificate ca apoptotice la un moment dat. În 1995, Finegood, Scaglia și Bonner-Weir (60) au descris în pancreasul de șobolan o undă postnatală de moarte β-celulară, compensată prin neogeneza altor celule, apărute prin replicarea celulelor preexistente sau prin neogeneza din celulele precursoare. Același proces se petrece și la șobolanii diabetici (200), incluzând șobolanii BB și șoarecii NOD. În unele circumstanțe
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]
-
1995, Finegood, Scaglia și Bonner-Weir (60) au descris în pancreasul de șobolan o undă postnatală de moarte β-celulară, compensată prin neogeneza altor celule, apărute prin replicarea celulelor preexistente sau prin neogeneza din celulele precursoare. Același proces se petrece și la șobolanii diabetici (200), incluzând șobolanii BB și șoarecii NOD. În unele circumstanțe, o apoptoză „fiziologică” poate iniția un proces de autoimunitate distructivă β-celulară. Așa s-ar putea explica, de exemplu, diabetul neonatal, care prezintă o serie de particularități interesante. Ca, de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92215_a_92710]