7,853 matches
-
să moară și nu alta! L-am luat și l-am frecat și a fost readus în simțiri. Din lipsă de aer foarte mulți cădeau. Miluță Iacomi, despre care v-am spus, ne-a cântat la Penitenciarul Iași din "Voievodul Țiganilor": "Am fost și eu odată un nemeș de soi,/ Umblam cu banda-ntreagă întocmai ca și voi,/ Și eu puneam țiganii să-mi cânte,/ Griji n-aveam să mă frământe, tot așa ca voi". Spunea că acest cântec l-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
aer foarte mulți cădeau. Miluță Iacomi, despre care v-am spus, ne-a cântat la Penitenciarul Iași din "Voievodul Țiganilor": "Am fost și eu odată un nemeș de soi,/ Umblam cu banda-ntreagă întocmai ca și voi,/ Și eu puneam țiganii să-mi cânte,/ Griji n-aveam să mă frământe, tot așa ca voi". Spunea că acest cântec l-a cântat la nunta lui și unii, ascultând cântecul, chiar au plâns, atât de mult i-a impresionat și atât de frumos
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu aibă nimic!" C. I.: Cum decurgea o zi atunci la penitenciarul Iași, în afară de corvoadele obișnuite? Aveați timp să stați de vorbă? S. Ț.: Dar nu interesa pe nimeni dacă stăm de vorbă. Dacă Miluță Iacomi a cântat din "Voievodul Țiganilor" și n-a intervenit nimeni... Ce vreau să vă spun: pe tura lui Guzgă, pentru că ăsta era o bestie, nu se făceau prea multe, doar discuții normale, cum stăm aici noi doi. Dar pe tura lui Enache se putea și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Eram la tăiat porumb, de fapt la tăiat cocenii după cules. Un coleg de brigadă, Ladislau Balogh 22, ce făcuse de era în lagăr nu știu. Plouase cu o zi înainte, pământul era moale iar sergentul care ne păzea - un țigan cu o burtă mare, deformată, căruia îi spuneam "Șoșoiu", pentru că așa spun țiganii la iepuri - a luat un bulgăre de pământ și a aruncat în Balogh și l-a nimerit în ochi, de a căzut ăla jos și a făcut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de brigadă, Ladislau Balogh 22, ce făcuse de era în lagăr nu știu. Plouase cu o zi înainte, pământul era moale iar sergentul care ne păzea - un țigan cu o burtă mare, deformată, căruia îi spuneam "Șoșoiu", pentru că așa spun țiganii la iepuri - a luat un bulgăre de pământ și a aruncat în Balogh și l-a nimerit în ochi, de a căzut ăla jos și a făcut o criză de epilepsie. Scotea spume pe gură, se zbătea. Domnule, am vrut
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să-l omor pe Șoșoi. Aveam seceră și m-am dus la el, l-am luat de reverul tunicii și l-am ridicat. Eu nu înjur, dar atunci nu m-am mai putut abține: "Tu-ți dumnezeii mă-tii de țigan împuțit, te omor! De ce ai dat în el, mă?" și i-am pus secerea aia zimțată după gât. Vă dați seama că ăla a crezut că eu îi tai capul. În astfel de momente probabil eram și eu transfigurat la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
regimului. Bineînțeles că nu i-au băgat la închisoare, ci în sistemul de reeducare. Depășește orice imaginație. C. I.: Fragezi dușmani ai poporului. S. Ț.: În fine, o scenă m-a marcat profund. Eram la Luciu Giurgeni. Acolo era un țigan, dar de treabă. Ce mai, un român, român! La ieșirea la lucru făceam la dreapta și mergeam către punctul de lucru unde, într-un colț, era un bătrân copleșit de viață, cu barbă și păr alb ca în povești. Țiganul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
țigan, dar de treabă. Ce mai, un român, român! La ieșirea la lucru făceam la dreapta și mergeam către punctul de lucru unde, într-un colț, era un bătrân copleșit de viață, cu barbă și păr alb ca în povești. Țiganul ăsta care era cu noi în brigadă l-a recunoscut în bătrânul acela pe tatăl său. De unde o fi aflat, cum o fi aflat taică-său că e acolo...! A venit să stea, așa umilit, măcar să-l vadă. Țiganul a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
povești. Țiganul ăsta care era cu noi în brigadă l-a recunoscut în bătrânul acela pe tatăl său. De unde o fi aflat, cum o fi aflat taică-său că e acolo...! A venit să stea, așa umilit, măcar să-l vadă. Țiganul a ridicat mâinile și a strigat: "tatăăăă!" (izbucnește în plâns) Îmi cer scuze, sunt momente pe care nu le poți trece în tăcere, formal și neutru, și să zici "domnule, a fost!" Sunt momente pe care le-ai trăit cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
au dus la un subsol. În subsol, numai oameni de bine, cu diplomate, cu serviete. Adică erau de-alde noi aduși acolo și băgați la închisoare. Și când ne-au băgat la subsol, ne-am înfricoșat pentru că erau acolo niște țigani arestați, i-am văzut printre gratii, deținuți de drept comun. Ne-au băgat pe toți laolaltă: femei, copii, bărbați, era o vraiște acolo că nu se știa. La ușă era milițianul înarmat, erau și vreo două femei gardian care se
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am întins pe jos de foame iar mama a spus atunci: "copilul ăsta moare!" Eram și bolnav. A venit atunci o țigancă la noi, nu știu de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
jos de foame iar mama a spus atunci: "copilul ăsta moare!" Eram și bolnav. A venit atunci o țigancă la noi, nu știu de unde o fi auzit țiganca aceea că-s bolnav. Erau niște geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
geambași de cai, țigani boieri, nu țigani amărâți. A adus un pește la grătar și o bucată de mămăligă, pe o farfurie. Eu n-am vrut să mănânc, așa flămând cum eram. A zis țiganca: "Nu vrei să mănânci de la țigani? Dar suntem foarte curați, mănâncă! Eu am avut un băiet de sama mata ș-o murit, și-i dau de pomană". Vă dați seama cu ce lacrimi am mâncat? A stat lângă mine și-a zis că nu pleacă până
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a folosit această expresie? R. R.: Milițienii care veneau la școala de pe bulevardul Focșani. Și mă dădeau afară din clasă chiar din timpul orelor, de veneam acasă plângând. Profesorii mă reprimeau la clasă. Uite așa m-am hârâit. Era un țigan locotenent de miliție care a venit și m-a dat afară de la ore de vreo două ori. Apoi n-a mai venit. Dar atunci a venit în timpul orelor de clasă și în fața colegilor m-a dat afară de la ore: Ieși
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să mănânc. Ea avea o fată și un băiat și odată au prins doi ruși în casă. Ei au sărit peste gard, au intrat în casă și fata țigăncii i-a surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în stradă, am văzut cu ochii mei. Celălalt rus reușise să fugă. Țiganul s-a urcat pe un cal alb și s-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
surprins. C. I.: Soldați ruși prinși la furat la țigani!? R. R.: Da. Mama țigăncușei l-a apucat de centură pe unul dintre ruși și l-a scos în stradă, am văzut cu ochii mei. Celălalt rus reușise să fugă. Țiganul s-a urcat pe un cal alb și s-a dus la cazarmă, care era aproape. Țiganca, voinică, nu i-a dat drumul de la centură și n-a putut rusul să facă nimic. Se adunase și lume și l-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și s-a dus la cazarmă, care era aproape. Țiganca, voinică, nu i-a dat drumul de la centură și n-a putut rusul să facă nimic. Se adunase și lume și l-a ținut pe rus acolo până a venit țiganul cu comandantul, un rus blond cu o lulea în gură, și a zis: "Ibi tvoiu mati, ciortîie huliganski!", și i-a și izbit vreo trei perechi de palme. L-a bătut acolo în stradă de față cu lumea, i-a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ne sprijineam de uși. Băi, vedeți ce faceți? Eu puteam să vă bat acum, dar sunteți tineri, măi! Nu mai faceți așa, că găsiți dobitoci de ăștia care o să vă bată, măi!" Și i-am dat perfectă dreptate. Gardianul era țigan și-l chema și Bineață, iar ăștia care erau cu bătăile erau după mine oameni fără rațiune, fără judecată. Pe urmă m-au adus la Bârlad dar pentru foarte scurt timp. C. I.: Cât ați stat la Galați? S. M.: Am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
exprimate în jalba că „acest nume de vecinie n-are osebire de robie", pentru că, se spune în pricini, „unii din stăpânii satelor s-au obișnuit a-i vinde pe vecini ca pe robi ș-ai împărți cu împărțeala ca pe țigani, și a da numele lor în foi de zestre, ș-ai despărți pe copii de la părinți luându-i în casă la slujba lor, ș-ai muta de la un loc la altul", când se hotărăște pe baza cercetărilor cu „de-amănuntul
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
la altul", când se hotărăște pe baza cercetărilor cu „de-amănuntul" ca să se afle adevărul, în sobor bisericesc, în mânăstirea Trisfetitelor, la „scosul sfintelor moaște", „toți cu un glas", au răspuns, mărturisind adevărul „că vecinii robi nu sunt", fiindcă numai țiganii au acea robie". Surse de venituri Însemnate venituri obținea visteria, încă de pe atunci, din amenzi care mai purtau și numele de osluh, pripas, zavescă, dușegubină. Ele aveau și o denumire generică: gloabe (Nicolae Grigoraș: Principalele amenzi din Moldova în timpul orânduirii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
puteau decât să arendeze cârciumile și velnițile din sat, iar mai târziu și venitul moșiilor și pădurilor, cu titlul înscris de jidovi orândari. Ei nu plăteau bir, ci dări. p) Locul cel mai umil în categoriile sociale l-au ocupat țiganii, foarte numeroși mai ales în așezările din Moldova. Robi ai domniei, ai mânăstirilor și boierilor până la eliberarea lor, în perioada 1855 - 1856 ei apar ca simple obiecte ale unor tranzacții - vânzări și cumpărări, danii și chiar moșteniri. Spre deosebire de sclavii de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Constantin Mavrocordat, cum ar fi cea a domnitorului Grigore Ghica la 1747, cartea lui Matei Ghica la 1755 poruncesc „boierilor, slujitorilor, pârcălabilor de pe la ținuturi, căpitanilor, vornicilor de prin sate" să nu supere, să globească, „nici să se amestece la gâlcevile țiganilor domnești ce umblă prin țară pentru hrana lor". În anul 1760, în cartea lui Ioan Teodor Voievod se pomenește de „boieri ispravnici de pe la ținuturi și dumnealor pârcălabii". Pârcălabii aveau și calitatea de judecători. În Uricarul XVIII p. 178, găsim în
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Barnovschi, erau atenționați globnicii și deșugubinarii Fălciului, urmare a jăluirii episcopului la Domnie, să nu „învăluiască satele Episcopiei cu globele și cu deșugubinele, ci să urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
urmărească numai omorurile". În anul 1627, dintr-un ispisoc al lui M. Barnovschi pentru scutirea țiganilor mânăstirești de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor lor. La 2 iulie 1639, Vasile Vodă venea și
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de globele, se atrăgea atenția hatmanilor și la judii domnești să nu mai ia ciobote și globe că „au rămas sfintele mânăstiri fără de țigani". Domnul, împreună cu cei 4 arhierei ai Moldovei, și cu toți boierii cei mari, îi iartă pe țigani numai ca să fie în pace mânăstirile, numărând familiile scutite, cu arătarea și a copiilor lor. La 2 iulie 1639, Vasile Vodă venea și el cu o carte în apărarea vecinilor și a țiganilor Episcopiei, astfel ca „nimeni să nu-i
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]