16,963 matches
-
Alma Anastase: Sunt și femeie, sunt și om politic. ș1 decembrie 2005, „Politică, frate!”, Realitatea TVȚ Robert Turcescu, jurnalist, moderator de talk-show: Bună seara, doamnelor și domnilor, confruntarea 100% din această seară este cu doamna Alina Mungiu-Pippidi, președintele SAR șSocietatea Academică Românăț. Bună seara, doamna Alina. Alina Mungiu-Pippidi: Bună seara. Robert Turcescu: Sunteți... că totdeauna am vrut să lămuresc lucrul acesta cu dumneavoastră și mereu ba am uitat, ba nu ați mai ajuns spre studioul emisiunii, sunteți nașa sau moașa Alianței
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Europeană în acest domeniu, codurile de guvernanță corporativă aplicabile în țările membre ale UE au fost emise de entități diferite, de exemplu grupuri guvernamentale, comitete sau comisii organizate de guvernele naționale sau bursele de valori, asociații de afaceri, industriale sau academice, asociații ale directorilor, grupuri de investitori etc. Majoritatea, aproximativ o treime din totalul codurilor aplicabile în țările membre ale UE, au fost însă elaborate de grupurile sau asociațiile de investitori. Varietatea emitenților generează implicit un statut oficial diferit al acestor
PERFORMANŢA GRUPURILOR. Modele de analiză by Ioana VIAŞU () [Corola-publishinghouse/Science/201_a_434]
-
În limba latină, și anume: De E Delphico sau De E apud Delphos, De Pythiae Oraculis și De Defectu Oraculorum. Pentru expunerile sale cu privire la istoria și funcționalitatea Oracolului de la Delfi, unde Îndeplinește funcția de preot apollinic, Plutarh, adept al Școlii Academice târzii, a adoptat forma clasică a dialogului, păstrând cu rigoare, În măsura posibilităților ce le avea, stilul dialectic În confruntarea de idei. Traducerea de față este făcută după textul stabilit de Robert Flacelière, Plutarque, Œuvres morales, Les Belles Lettres, Paris
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
de sunetele flautului, nici de cele ale lirei, deși În fond aceste instrumente au rămas la fel de grăitoare și Înflăcărate ca și cele de odinioară. În altă ordine de idei, ar fi absurd să pretindem, ar fi chiar un sacrilegiu, că Academicii 3, și anume Socrate, Platon și cercul lor de prieteni, nu știau ce-i amorul; cu toate acestea, deși convorbirile lor au atacat tema iubirii, nici unul dintre ei nu a lăsat În urma lui vreun poem. Tot așa, nu poți susține
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
lumea și de a afla lucruri noi”. Prin concepțiile sale, pare a da glas Înseși opiniilor lui Plutarh. - Lamprias, „protagonistul” dialogului, tot o „voce” a lui Plutarh Însuși. - Didymos, poreclit „Rătăcitorul” (Planetiadis), adept al cinicilor, cu totul străin de tonul academic al discuțiilor. - Cei doi „străini”, oaspeți Întâmplători ai Oracolului, invitați, cu eleganță, să nu participe la discuții. - În aceeași situație de outsider se găsește și tânărul Heracleon din Megara, un personaj secundar, dar interesant În felul lui, prin dorința sinceră
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
nr.2290/1960, modificat prin H.G. nr. 616/1993. 27 Vezi Ion P. Filpescu Tratat de dreptul familiei , Edit "ALL" Beck, Bucuresti, 2000 p.11 și urm. 28 În acest sens Maria Harbada , Dreptul familiei si starea civila , Edit. Fundatiei Academice "GH. Zane", Iasi 2001 p. 37-39 29 Ion P. Filipescu, Tratat de dreptul familiei, Edit. All Beck, București, 2000, p.14 30 Vezi, Yolanda Eminescu, Căsătoria în dreptul ...., p.54 31 Art. 13 C.fam. prevede că: " În aceeași zi cu
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
abordează diverse chestiuni de interes și chiar controversate precum: organizarea obligatorie a unei licitații, auditul comun etc. Consultările s-au încheiat în decembrie 2011. Comisia Europeană a primit aproape 700 de răspunsuri de la membrii profesiei, organisme de supraveghere, investitori, mediul academic, societăți comerciale, autorități guvernamentale, organisme profesionale. Din analiza răspunsurilor s-a conturat clar ideea că există un decalaj între scopul auditului și așteptările publicului față de ceea ce se așteaptă ca auditorul să facă. Măsurile care ar putea diminua un asemenea decalaj
AUDIT FINANCIAR Misiuni de asigurare și servicii conexe by Horia NEAMŢU, Aureliana-Geta ROMAN, Eugeniu ŢURLEA () [Corola-publishinghouse/Science/187_a_181]
-
probleme comune, ele sunt, de asemenea, divizate din cauza, de pildă, a clasei, rasei, vârstei și statutului marital” (p. 168), dar, după cum voi încerca să argumentez ulterior, lista aceasta rămâne deschisă. xe "Sapiro"Sapiro atrage atenția că, pentru o vreme, feminismul academic nu a luat în considerare și existența altor factori, cu excepția celor de sex/gen, dar că, treptat, teoriile au devenit mai deschise, mai „prietenoase” față de alte variabile, că genul se intersectează cu etnia, rasa, așa cum subliniau criticii explicațiilor unidimensionale 2
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
pe care o face, respectiv „nivelul de conștientizare care duce la întreprinderea unor acțiuni este, de asemenea, feminist”. Ceea ce înseamnă că persoanele informate în privința discriminării de gen, a lipsei de șanse egale a femeilor în raport cu bărbații, în particular, experțiidin mediul academic, cei care activează în organizații neguvernamentale, selectiv, cei care își desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor guvernamentale, pot propune măsuri, pot formula propuneri de politici publice în vederea plasării intereselor strategice de gen pe agenda politică. Interese practice de gen Sunt derivate inductiv
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
își desfășoară activitatea, existența (în acest caz apropiindu-se de Anna xe "Jónasdóttir"Jónasdóttir prin accentul asupra caracterului formalal intereselor, respectiv pe participare și reprezentare, mai puțin pe conținut). Fiind o feministă care își desfășoară activitatea mai ales în mediul academic, interesele pe care xe "Miroiu"Miroiu le identifică reprezintă mai curând o agendă strategică (care vizează echitatea de gen), și mai puțin una practică, în condițiile în care identificarea nevoilor se poate face de către cele aflate în acea postură sau
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
puțin una practică, în condițiile în care identificarea nevoilor se poate face de către cele aflate în acea postură sau prin intermediul unor cercetări empirice de factură calitativă. Am făcut această precizare deoarece consider că reprezintă una dintre cauzele rupturii dintre feminismul academic și feminismul politic din România: lipsa de identificare a nevoilor și nepolitizarea acestora. Dar, deosebit de importantă pentru agenda feministădin România este accentuarea naturii divergente a intereselor politice ale femeilor și ale bărbaților. Dacă interesele femeilor și ale bărbaților sunt divergente
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
politica fiscală etc. Chiar dacă pe agenda femeilor există probleme specifice, soluțiile se situează la nivel macropolitic. De aceea, reprezentarea politică a intereselor femeilor în România este fundamentală și trebuie să constituie o prioritate pentru feminismul politic, nu numai pentru cel academic și civic (mai timid). Teza necesității reprezentării politice a femeilor, așa cum am argumentat, este contrară principiilor poststructuraliste. Însă tot din această cercetare a intereselor politice ale cetățenilor a reieșit că femeile au și interese comune indiferent de educație, vârstă, mediu
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
anumit sistem. Există cel mai frecvent mai multe soluții de rezolvare a problemelor așa cum există în sistemele complexe mai multe variabile. Flood și Carlson, într-o lucrare intitulată „Dealing with Complexity”, (apărută în volumul colectiv Modeling of Complex Systerms, 1978, Academic Press, New York) cred că situațiile complexe sunt adeseori parțial sau în întregime neobservabile, deci măsurarea lor este supusă riscului de eroare sau chiar imposibilă fără a distruge integritatea sistemului. De asemenea, este dificil de stabilit anumite regularități sau legități în
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
s-ar fi putut petrece altfel, ar putea chiar să se petreacă altfel, și această posibilitate adaugă fenomenului un element tragic. Orice amator de psihologie știe că Robert J. Sternberg este autorul unei teorii a inteligenței foarte respectate În mediile academice. Pe deasupra, este și un om ager, ce reușește să facă scufundări până și Într-o băltoacă. Nu de mult a publicat o carte care previne asupra unui paradox al condiției umane: Cum se face că persoanele inteligente pot fi atât
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
pe vechile așezări, faptele de astăzi de cultură materială și spirituală ale noii societăți”...(prof. Gheorghe Ioniță, membru al Academiei Bârlădene). ...” Ca unul dintre miile de fii ai Bârladului, ai fostului județ Tutova, adoptați cu generozitate de marel e oraș academic și industrial Iași, mărturisesc că am încercat un viu sentiment de satisfacție la recenta apariție a cărții „Bârladul odinioară și astăzi” (vol. II), elaborată de un prestigios c olectiv redacțional, în frunte cu neobositul publicist Romulus Botea nu. ... Datorită valorii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Continuă și a Adulților (HOF),USA și al mai mult de 20 de volume de logică, pedagogie, științe ale comunicării, dar și memorialistică (acad. Constantin Ciopraga). Laurențiu Șoitu a creat programe universitare și comunitare, promovând educația adulților atât ca disciplină academică, cât și ca o soluție concretă la nevoile societății. Este pionier în predarea cursurilor de educație a adulților pentru licență și pentru masterat. În ultimele două decenii, Laurențiu Șoitu, prin programele naționale și internaționale, a produs schimbări vizibile și durabile
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
al Uniunii Scriitorilor; Lucian Vasiliu cel molcom, tare plăcut la vorbă și la vedere (n. 1954, Puiești) e un sufletist de excepție; Laurențiu Șoitu (n. 1945, Șuletea) e un adevărat model de patriotism local recunoscut pentru valoarea sa în mediile academice străine; Titus Raveica (n. 1935, Scheia), fost președinte CNA întruchipează "Umanismul Renașterii" (2001) și ne rămâne, ca și ceilalți, prieten de suflet. L-aș detașa puțin pe Ioan N. Oprea (n. 1932) care scrie cărți despre Vaslui și e un
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
început să funcționeze stereotipia. Oamenii l-au catalogat pe Stevenson drept „încuiat”, o etichetă care l-a subminat constant, până la condamnare. Americanii nu se prea împacă cu studenții și cu filosofii. Americanii nu cred în analiză. Deseori, când auziți cuvântul „academic”, acesta este precedat de adverbul „doar”. De fapt, americanii folosesc de obicei cuvântul pentru a descrie ceva care nu contează, chiar dacă este corect: „Cui îi pasă? E doar academic!”. Americanii au tendința de a nu avea încredere în scrisorile de
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
cu filosofii. Americanii nu cred în analiză. Deseori, când auziți cuvântul „academic”, acesta este precedat de adverbul „doar”. De fapt, americanii folosesc de obicei cuvântul pentru a descrie ceva care nu contează, chiar dacă este corect: „Cui îi pasă? E doar academic!”. Americanii au tendința de a nu avea încredere în scrisorile de prezentare academice și în lucrările savante. Desconsiderăm o persoană care vorbește cu prea multă autoritate. Prețuim umilința, chiar și la oamenii pe care îi bănuim a fi inteligenți. Deci
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
este precedat de adverbul „doar”. De fapt, americanii folosesc de obicei cuvântul pentru a descrie ceva care nu contează, chiar dacă este corect: „Cui îi pasă? E doar academic!”. Americanii au tendința de a nu avea încredere în scrisorile de prezentare academice și în lucrările savante. Desconsiderăm o persoană care vorbește cu prea multă autoritate. Prețuim umilința, chiar și la oamenii pe care îi bănuim a fi inteligenți. Deci, fiți atenți când vă bazați pe curriculum vitae, pe scrisori de recomandare sau
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
și în serviciile în care acestea sunt necesare. Americanii au lansat sintagma „street smart”1 și îi prețuiesc pe cei care îmbină bunul-simț cu atributele omului obișnuit. De asemenea, au tendința de a presupune că oamenilor cu o abordare neobișnuită, academică, a unui subiect le lipsesc acele calități obișnuite, dar necesare - un avertisment pentru orice firmă care se gândește să își promoveze rezultatele impresionante. Π Găsiți o cale obișnuită de a comunica abilitățile dumneavoastră neobișnuite. Doctorul din Boondocks: cum să pari
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
prin extensie, ce firme care oferă servicii va părea mai expertă în fața potențialilor clienți? Una dintre cele mai bune firme de consultanță din lume, DecisionQuest, a intervievat mii de jurați și a ajuns la concluzia că americanii nu asociază scrisorile academice de recomandare, premiile sau părerile experților cu încrederea în expertiză. În schimb, privesc abilitatea persoanei de a comunica drept cea mai bună dovadă a profesionalismului persoanei. Cu cât este mai clară comunicarea, cu atât este mai expert cel care comunică
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
din Michigan, cu o echipă plasată permanent în primele douăzeci. Punctele erau în favoarea celor din Winsconsin, fiind școala cea mai apropiată. Adam a ales Michigan. A fost vorba de influența părinților? Deloc. Ei ar fi preferat Winsconsin. A decis reputația academică a celor din Michigan? Nu.Adam considera că școlile sunt egale din punct de vedere academic. Atunci de ce Michigan, școala mai depărtată? - M-am întâlnit cu jucătorii, a răspuns Adam. Reputația, campusul, echipa de fotbal din Michigan au adus școala
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
fiind școala cea mai apropiată. Adam a ales Michigan. A fost vorba de influența părinților? Deloc. Ei ar fi preferat Winsconsin. A decis reputația academică a celor din Michigan? Nu.Adam considera că școlile sunt egale din punct de vedere academic. Atunci de ce Michigan, școala mai depărtată? - M-am întâlnit cu jucătorii, a răspuns Adam. Reputația, campusul, echipa de fotbal din Michigan au adus școala în finală. Dar, ca și clienții oricărui serviciu, Adam nu a ales acea școală. A ales
Ce Doresc Clienții Noștri. Ghid pentru dezvoltarea afacerii by Harry Beckwith [Corola-publishinghouse/Science/1896_a_3221]
-
magiștrilor. Sunt deci șase simboluri: cathedra, pileus (pălăria), liber apertus (carte deschisă), liber clausus (carte Închisă), annulus (inel) și osculum (Îmbrățișare), care Însemnau: emancipare, libertate, respect pentru tradiție, dor de Înnoire, Înnobilare, egalitate. Acesta era un ceremonial al unei solemnități academice menit a pildui În chip intuitiv marele preț etic al vieții academice, de pretutindeni și de totdeauna. Se Înțelege din acest ceremonial cu toată limpezimea de ce concepția vulgară a instituției universitare ca fabrică de diplome este din temelie greșită. Referindu
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]