7,836 matches
-
Cioran, Petru Comarnescu, Eugen Ionescu și, bineînțeles, la celebrul ei mentor, Nae Ionescu. Tocmai de aceea este nevoie de Vulcănescu, căci acesta opune revoltei prometeice împotriva oricărei tutele a "bătrânilor, observația rece, limpede, lipsită de exaltare, preocupată nu doar de afirmarea violență a identității ei, ci și de analiză devenirii, a pretențiilor și, de ce nu, a legăturilor ombilicale cu trecutul de care nu puteau face abstracție. "Suntem noi posesorii vreunui caracter distinctiv care să legitimeze din partea noastră o tendință de conturare
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
trădare și românii care-l considerau un simulacru are un mijloc de scăpare prin teza mai veche a lui Rousseau, cum că națiunea se constituie printr-un act de adeziune personală, de voință. Această deschidere, observă Vulcănescu, este preferabila unei afirmări silogistice a identității. Brăilenii sunt români; Sebastian e brăilean; Sebastian e român; raționamentul poate fi spune Vulcănescu destul de ușor răsturnat printr-un silogism paralel și destul de inconfortabil pentru Sebastian, căci există și brăileni evrei... Așa cum spuneam ceva mai înainte, textul
Nostalgia enciclopedismului interbelic by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/13734_a_15059]
-
conștiința lui Gogol în perioada de înflorire a geniului său, și-au găsit renegarea în lucrarea Pagini alese din corespondența cu prietenii. Renunțînd la demascare și la satiră, pășind pe calea greșită a propăvăduirii ideilor religioase și morale și a afirmării justeței orînduirii aristocratice și iobăgiste, Gogol a devenit în mod inevitabil sprijinitor al cercurilor reacționare, conservatoare, care au întîmpinat cu un triumf plin de bucurie răutăcioasă această cotitură din conștiința scriitorului, a cărui creație devenise demult stindardul forțelor progresiste din
Un Gogol dezideologizat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16608_a_17933]
-
lor, Donatien Alphonse François de Sade și Leopold von Sacher-Masoch, aparțin unor lumi între care există o recunoscută complementaritate: Franța (solară, carteziană, cu o cultură - sau une architecture raisonnée, după sintagma consacrată a lui Viollet Le Duc) și Mitteleuropa (teritoriul afirmării simbolice a inconștientului, a nocturnului, a femininului). Parisul reprezintă de altfel principala atracție și modelul tradițional pentru liberalii și intelectualii vienezi. Numai între epocile în care se formează și creează cei doi apare un ușor decalaj - dacă ținem într-adevăr
Între literatură și psihopatologie by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16644_a_17969]
-
Banat prin povestirile lor (București, Paideia). Ambele conțin materiale din arhiva de înregistrări a foarte activului grup de cercetare; se continuă astfel o importantă întreprindere culturală, orientată în spirit modern, cu eleganță și cu substanță, demonstrînd ceea ce are mai bun afirmarea diversității. Corpusul de documente orale bănățene prezintă un interes multiplu: istoric, antropologic, folcloristic, lingvistic (în septembrie, de altfel, a avut loc la Timișoara o interesantă dezbatere despre relevanța pluridisciplinară a mărturiilor) - dar se oferă și unei lecturi pasionante, atrase de
Mărturii despre destine și etnii, despre limbi și dialecte... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16632_a_17957]
-
repuneați în discuție termenul de citadinism în literatură, ca mod modern de a privi lumea, "adică sinceritate, limpezime de gîndire, curaj politic, angajare patriotică" (cităm dintr-o postfață scrisă de dvs.). Scriitura dvs., densă, percutantă, a fost taxată încă de la afirmare ca fiind de inspirație americană... - Nu era numai de inspirație americană. Pentru mine, proza modernă trebuie să aibă energie, sinceritate, lipsă de poză și, mai ales, "precizie". Trebuie să știi precis de ce scrii, ce emoții te motivează, ce vrei să
PETRU POPESCU - "Sînt multe momente cînd tresare în mine România și nu încerc să le reprim" by Remus Valeriu Giorgioni și Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/16615_a_17940]
-
istorice. Drept care ce nu convenea era pur și simplu eliminat, extirpat, scos din text, uneori indicându-se operația mutilantă prin nefastul semn al „croșetelor”, iar alteori nici măcar prin atât. În ce privește epoca postbelică, până în 1990, aceasta a fost cu totul neprielnică afirmării genului memorialistic. A ține atunci jurnale, a scrie memorii era o îndeletnicire care îl expunea, pe cel care îndrăznea să o practice, unor mari primejdii, mergând de la pierderea libertății până la pierderea vieții (v. cazul Gheorghe Ursu). Cu toate acestea au
Memorie și memorialiști by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/13087_a_14412]
-
întemeiată, căci de viitorul economiei noastre naționale depinde viitorul națiunii române. Economiile naționale nu și-au epuizat încă rolul istoric! Aproape toate statele actuale au luat ființă ca state naționale, pe baza unor procese istorice îndelungate de formare, consolidare și afirmare a economiilor naționale. Aceste procese au cunoscut o amploare și intensitate fără precedent în a doua jumătate a secolului XX (tabelul 1). De regulă, apariția unui nou stat reprezintă doar realizarea independenței politice a unui popor. Pentru a fi viabilă
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
avea legături tribale, etice, sau religioase. .... Vei avea de asemenea superstate, care pot domina, exploata, izola sau marginaliza." Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului XX a evidențiat, însă, vigoarea deosebită a economiilor naționale ca formă de existență și afirmare a comunităților umane. În perioada menționată, paralel cu afirmarea, în continuare, a economiilor naționale ale țărilor dezvoltate (ȚD), s-au format economiile naționale ale majorității ȚCD, care, în mod firesc, tind spre consolidare și afirmare în cadrul economiei mondiale actuale. În
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
asemenea superstate, care pot domina, exploata, izola sau marginaliza." Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului XX a evidențiat, însă, vigoarea deosebită a economiilor naționale ca formă de existență și afirmare a comunităților umane. În perioada menționată, paralel cu afirmarea, în continuare, a economiilor naționale ale țărilor dezvoltate (ȚD), s-au format economiile naționale ale majorității ȚCD, care, în mod firesc, tind spre consolidare și afirmare în cadrul economiei mondiale actuale. În acest sens, academicianul N.N. Constantinescu aprecia "economia națională, ca
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
ca formă de existență și afirmare a comunităților umane. În perioada menționată, paralel cu afirmarea, în continuare, a economiilor naționale ale țărilor dezvoltate (ȚD), s-au format economiile naționale ale majorității ȚCD, care, în mod firesc, tind spre consolidare și afirmare în cadrul economiei mondiale actuale. În acest sens, academicianul N.N. Constantinescu aprecia "economia națională, ca economie a celei mai închegate și durabile comunități umane", considerând că "economia națională constituie celula vie a economiei mondiale". Și în condițiile globalizării actuale, structura economiei
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
obiectul și ar deveni inutile. Economiile naționale reprezintă entitățile între care se realizează relațiile economice internaționale, atât cele bilaterale, cât și cele multilaterale. Plecând de la rolul multiplu ale economiilor naționale în epoca actuală, se impune a fi asigurată dezvoltarea și afirmarea adecvată și pentru economia românească. Discrepanța conturată între structura statului român și cea a economiei României În cursul perioadei postsocialiste, în țara noastră, s-a conturat o discrepanță tot mai accentuată între structura statului sub aspect etnic și structura economiei
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
coerenței și unității sale naționale. ... România trebuie să învețe din această lecție a istoriei contemporane și să-și afirme corespunzător personalitatea". Este un îndemn la acțiune pentru dezvoltarea economiei românești, inclusiv cu ajutorul capitalului străin, în concordanță cu interesele consolidării și afirmării României ca stat național unitar. Desigur, aceasta nu presupune nici ignorarea sau subaprecierea intereselor investitorilor străini, dar nici situarea acestor interese pe primul plan, așa cum au făcut adesea factorii de decizie de la noi. Problema abordată aici reprezintă un aspect esențial
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
putea fi întregite cu altele) ar asigura realizarea corelației necesare între interesele economice ale României și cele ale capitalului străin atras și utilizat în economia noastră. Prin acesta, statul național unitar ar avea un suport economic adecvat pentru existența și afirmarea sa atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Căi posibile pentru corelarea adecvată a intereselor economice ale României cu cele ale investitorilor străini Aspectele analizate evidențiază că supraviețuirea și afirmarea României ca stat național unitar, în contextul integrării
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
avea un suport economic adecvat pentru existența și afirmarea sa atât pe plan intern, cât și pe plan internațional. Căi posibile pentru corelarea adecvată a intereselor economice ale României cu cele ale investitorilor străini Aspectele analizate evidențiază că supraviețuirea și afirmarea României ca stat național unitar, în contextul integrării europene și al globalizării, sunt condiționate de asigurarea unei structuri adecvate a economiei noastre naționale. Acest obiectiv nu poate fi realizat decât printr-o luptă perseverentă pe toate planurile, acordându-se atenția
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
să acționăm în acest sens și un strălucit exponent și apărător al spiritualității românești -Ștefan Cel Mare Și Sfântla cinci secole de la trecerea sa în veșnicie. Este un îndemn și pentru salvgardarea economiei noastre naționale ca temelie a perpetuării și afirmării statului național român unitar.
România va mai dispune de o temelie economică adecvată pentru un stat național unitar?. In: Curierul „Ginta latină” by Prof. dr. I. D. Adumistrăcesei () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2227]
-
dar și de mai înainte, cauzele strămutărilor fiind asemănătoare. Este marele merit al patriotului Vasile Iuga că a prilejuit unor scriitori și critici literari să se documenteze la fața locului despre un fenomen demografic și etnic de mare însemnătate pentru afirmarea românilor din diasporă. Ionuț țene menționează în "Curierul", revista primăriei municipiului Cluj-Napoca, că în anul 1907 pe plaiuri americane erau 76 de ciobani români, pentru ca în 1913 cifra lor să ajungă la 800. Contribuția financiară a emigrației pentru cei rămași
Glas de tulnic străbate oceanul cel mare. In: Curierul „Ginta latină” by V. B. () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2342]
-
I.Mânzatu, cercetătorii Marioara și Ștefan Godeanu. În anul 1986 am înființat în cadrul Asociației oamenilor de știință Comisia de Ecologie Umană, cu organizația pentru tineret Cercetașii Naturii (prof. D. Cărăușu, g-ral d. Mârzac, dr. Vlad Bejan). În etapa istorică a afirmării în plan european a drepturilor omului, m-am preocupat de condițiile românilor de peste hotare, lipsiți de drepturi civice și dreptul la identitate. Comisia de ecologie umană și-a concretizat preocupările în apărarea românității, supuse unei crunte deznaționalizări. La 30 octombrie
Stimați invitați. In: Curierul „Ginta latină” by Vlad Bejan () [Corola-journal/Journalistic/1311_a_2337]
-
tocmai de faptul că lipsește condiția de bază: Hotărârea! Orice hotărâre trebuie pecetluită printr-o rugăciune de predare. Acesta îmbracă două aspecte: unul de renegare a vieții de păcat trăită până atunci de către cel ce ia hotărârea; iar altul de afirmare a vieții noi prin făgăduința de a ține și de a rodi această făgăduință, până la moarte. În acest sens, rugăciunea de predare devine un legământ. Ostașii Domnului, pe lângă rugăciunile aflate în cărțile de cult sau în cărțile de rugăciuni, fac
SCURT ISTORIC AL MISCARII DUHOVNICESTI OASTEA DOMNULUI DIN CADRUL B.O.R. de MOISE VELESCU ŞI GHEORGHE PRECUPESCU în ediţia nr. 90 din 31 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349587_a_350916]
-
afirma valorile autentice ale literaturii din care vine. Acest lucru nu s-a întâmplat și cu literatura română. Nu-mi aduc aminte acum de români care să fi evidențiat cu adevarat, să fi impus acolo în străinătate vreo cale de afirmare a valorilor literaturii române. Care este cauza? Dvs. ce-ați făcut în acest sens? IC: Un scriitor viețuind departe de țara trebuie neapărat așa fi impus acolo în străinătate vreo cale de afirmare a valorilor literaturii românea? Și dacă nu
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
impus acolo în străinătate vreo cale de afirmare a valorilor literaturii române. Care este cauza? Dvs. ce-ați făcut în acest sens? IC: Un scriitor viețuind departe de țara trebuie neapărat așa fi impus acolo în străinătate vreo cale de afirmare a valorilor literaturii românea? Și dacă nu, acare este cauzaă? Sfârșitul întrebării , mă încremenește în fața răspunderilor: ăDvs. ce-ați făcut în acest sensă... Pusă așa , problema pare simplă: te afli în Occident, nu fi hahalera, promovează valorile literaturii naționale! Or
Ilie Constantin - Orgoliul, structură linistită si neagresivă a fiintei mele by Gellu Dorian () [Corola-journal/Journalistic/17608_a_18933]
-
occidentale, el e centrat pe opera shakespeareană, include vreo alți douăzeci și cinci de scriitori, dar orice încercare de a-l "nărui" e stupida sau vulgar politizată. Teoria lui Bloom (dacă e într-adevăr o teorie, si nu o superbă și sfidătoare afirmare a unor idiosincrasii personale) va da apă la moară, mă tem, conservatorilor din cultura română, îi va încuraja pe universitarii stafidiți să refuze în continuare schimbarea curriculum-ului academic, vă certifică acest mit găunos al literaturii că miracol și mister
Canoneli pe tema canonului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18144_a_19469]
-
psihologică, în felul portretelor lui Sainte-Beuve. Pe de altă parte, în secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, înflorește istoria literară a diverselor popoare, ea apărînd strîns legată, așa cum arată, între alții, Hans Robert Jauss, de momentul afirmării impetuoase a spiritului național. În evoluția criticii putem observa o dilatare și o restrîngere a perspectivei, alternative, generate de conținutul său antropologic. Cînd acest conținut precumpănește, are loc o deschidere îmbogățitoare către viu, către spontan, către neformalizabil, precum în cazul
O analiză a fenomenului critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15571_a_16896]
-
preferată în momentul de față (ceea ce nu ar permite, evident, și prevederea evoluțiilor viitoare), ar merita adunate mărturisirile mai noi ale scriitorilor (și confruntarea cu cele de acum mai bine de două decenii, în care generația '80, aflată la începuturile afirmării, își descria relația specială cu mașina de scris), dar mai ales ar trebui înregistrate expresiile specifice ale limbajului curent din edituri, redacții de ziare, administrație, ca și cel al elevilor și al studenților care utilizează curent calculatorul pentru a-și
A scrie, a bate, a tasta... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15608_a_16933]
-
Brașov. 133. Perdei Ioan-Dumitru, fiul lui Perdei Gheorghe-Vasile și Cociorvan Viorica, născut la 2 februarie 1977 în localitatea Arad, județul Arad, România, cu domiciliul actual în Germania, 3335 Gutersloh, Sperlingsweg 32, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Timișoara, Aleea Afirmării nr. 1, bl. 26, ap. 19, județul Timiș. 134. Peter Balint, fiul lui Peter Balint și Ilona, născut la 21 aprilie 1958 în localitatea Mărtiniș, județul Harghita, România, cu domiciliul actual în Austria, 4030 Linz, Hochwangerstr. 7/8, cu ultimul
HOTĂRÂRE nr. 2.432 din 28 decembrie 2004 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română unor persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164608_a_165937]