7,423 matches
-
etc. Proteinele reprezintă clasa cea mai importantă de polielectroliți amfoteri. Caracterul amfoter al proteinelor se datorează prezenței simultane în moleculele lor a grupelor acide -COOH și bazice -NH2, proteinele fiind din punct de vedere funcțional poliamide naturale ale aminoacizilor. În alcătuirea proteinelor intră totdeauna aminoacizii cu caracter neutru (glicocol, alanină, valină, leucină, tirozină) și aminoacizii cu caracter bazic (histidină, lizină) sau aminoacizii cu caracter acid (acid glutamic, acid asparagic). De aceea, proteinele posedă totdeauna grupe ionogene electropozitive și electronegative, formând macroioni
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
și o grupare polară ce constituie partea hidrofilă. Schematic, molecula amfifilă poate fi reprezentată ca în figura 34: Moleculele amfifile, în soluție, au tendința de a forma agregate supramoleculare numite micele de asociație. Legătura dintre moleculele amfifile ce intră în alcătuirea micelei de asociație se realizează prin forțe Van der Waals. Compușii amfifilici se clasifică în două categorii: * compuși amfifilici tensioactivi (agenți tensioactivi) ce scad tensiunea superficială a apei; * compuși amfifilici tensioinactivi (compuși ce nu modifică tensiunea superficială a apei sau
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
special de gruptc "Focus grupul este un tip special de grup" Un focus grup nu este o simplă reuniune a unor persoane care se întâlnesc să stea de vorbă. Focus grupul este un tip special de grup, în ceea ce privește scopul, mărimea, alcătuirea și procedeele folosite. Scopul unui focus grup este acela de a asculta și de a aduna informații. Este o modalitate de a înțelege mai bine cum se simt oamenii sau ce părere au față de o anumită problemă, față de un produs
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
obținerea rezultatelor este necesar un volum mare de calcul chiar și atunci când calculele sunt făcute pe ordinatorul electronic, pentru că volumul informațiilor crește exponențial cu dimensiunea sistemului. Pentru ieșirea din impas se poate: perfecționa modelul; simplifica modelul. Se constată astfel că alcătuirea unui model este o adevărată artă, o echilibrare a unor contrarii pentru a exprima cât mai ușor și cât mai fidel sistemul ce-l reprezintă. Orice model poate fi îmbunătățit. Pentru același obiect sau fenomen pot fi alcătuite mai multe
TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI CU APLICAŢII ÎN ATLETISM NOTE DE CURS – STUDII DE MASTERAT by Ababei Cătălina () [Corola-publishinghouse/Science/278_a_505]
-
sensurile secundare, mai puțin obișnuite ale acestora. Elevul care consultă acest dicționar va fi mai stăpân pe mijloacele de exprimare, va avea o exprimare variată și nuanțată, sporindu-și în același timp cunoștințele generale. Dicționarele ortografice și ortoepice au o alcătuire mai simplă, aflată la îndemâna majorității elevilor. Astfel, elevii găsesc forma corectă a cuvintelor, singularul, pluralul, pronunția și scrierea acestora. Pentru unele cuvinte compuse se dau indicații privind scrierea lor într-un singur cuvânt, în două sau mai multe, precum și sensul
Caleidoscop by Marlena Cristiana Sorohan () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93492]
-
este îngreunată transferul este negativ). În câmpul de lucru al psihologiei experimentale, termenul de "transfer" a căpătat un sens mult mai specific. Experimentele care se referă la transfer se caracterizează printr-un anumit plan (o anumită "paradigmă"). Ele constau în alcătuirea a două grupuri de subiecți echivalenți la începutul experimentului în ceea ce privește capacitatea lor de executare a sarcinilor care le vor fi propuse. Grupul experimental E execută mai întâi sarcina A, apoi sarcina B, în care obține rezultatul mediu BE. Grupul de
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
om, care are un suflet compus din substanță divină și el însuși dumnezeu. Așadar, maniheii nu recunoșteau statului puterea de a condamna la moarte și de a duce războiul fiind un masacru legalizat. Afirmând imoralitatea războiului, interziceau serviciul militar și alcătuirea oricărei armate. Această doctrină isterică și lipsită de unitate, era asemenea unui venin aducător de moarte și s-a răspândit din Persia în tot Imperiul roman, infiltrându-se în societate, îndeosebi în cea intelectuală și contaminând totul. În falsitatea și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
serviciul militar, precum cele ale lui Maximilianus, Marcellus, Theogenes și Marcellinus, Nereus și Achileus, Hemeritus și Chelidonius, și alți soldați creștini au refuzat să se supună anumitor dispoziții ale autorităților, fiind contrare conștiinței lor. Centurionul Mauritius și alți soldați din alcătuirea Legiunii tebane cantonată în sudul Galliei, au fost masacrați din porunca lui Maximianus lângă Agaun (între anii 286-288), pentru refuzul combaterii bagauzilor, țărani răsculați care aveau printre dânșii, în armata lor, și un anumit număr de creștini. La Tingi (298
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
o situație • Presupune o coordonare a resurselor reținute ca utile, implicate în situație. Criterii Note definitorii • Mobilizarea diferitelor capacități și conținuturi, în manieră interiorizată a unui ansamblu integrat de resurse pentru rezolvarea unei familii de situații-problemă. • Probleme de abordare: logica alcătuirii, resursele gestionate, transferul, unitatea elementelor, evoluția, categorii de competență, afirmarea doar în situații complexe și probleme de rezolvat în contexte specifice, cu un anumit sens. • Sunt ansambluri structurate, unități coordonate, ierarhizate, cu interrelații. • Dificultăți în cunoaștere și folosire pentru performanță
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
fi predat clasic de către educator (nu se elimină alternanța predare clasică-învățare activă). Astfel, cercetări de metodologie practică au confirmat rolul unor metode de învățare directă: studiul individual bazat pe diferite tehnici, studiul de caz, învățarea în grup, dezbaterea, jocul didactic, alcătuirea de jurnale și portofolii, efectuarea de listări și reprezentări grafice (organizatori grafici), rezolvarea de sarcini în perechi, integrarea în discuții-panel, redactarea de lucrări scrise, proiecte sau reportaje, interpretarea de roluri variate, apelul la autoverificare și autoevaluare critică, formularea de reflecții
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
egoismul), cu formularea logică a argumentelor. • Stabilirea unei devize proprii, maxime, ca regulă mai generală care exprimă concentrat, sintetic conținutul principal sau orientarea personalității și poate deveni regula de bază a vieții, mijloc de autostimulare, luând chiar forma unui slogan. • Alcătuirea, întocmirea unui jurnal intim, cu notarea cronologică a gândurilor, impresiilor, interpretărilor, întrebărilor, ipotezelor, trăirilor, aprecierilor față de rezultatele diferitelor acțiuni de autoeducație, cu formularea de noi proiecte, procedee. De autocontrol • Folosirea autoobservației critice, obiective, interpretative, exigente asupra propriei conduite, în diferite
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
senzorio-perceptivă, memorie de scurtă durată (de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive și semantice între acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive. • Prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a rațiunii, desconsiderare a imaginației, critică prematură, frică de critică, neîncurajare a discuțiilor, ironie, netolerare a dezacordului, frică de originalitate, sentimentul inutilității. • Prin inițiere progresivă în găsirea tuturor aspectelor posibile, selecționare a problemelor, selecționare a surselor, fixare a datelor utile, alcătuire de liste de atribute sau sarcini, analiză morfologică, analiză după criterii, imaginare a ideilor posibile, notarea imediată a ideilor, imaginare a mijloacelor necesare, evaluare a consecințelor, găsire a utilizărilor variate, căutare a analogiilor, căutare a altor întrebuințări, efectuare de modificări
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
afișaj, exprimare în alt limbaj, descriere a problemei din diverse unghiuri de vedere, inventare de scenarii, căutare a celui mai adecvat titlu, căutare a unor însușiri comune, joc de rol, meditație, includere de restricții de învins, pe baza unor cuvinte-stimul, alcătuire de tabele asociative, matrice de descoperire, matrice de decizie, proiect de acțiune în variante, metoda "statului în cap", contraargumentare, schimbarea modelului, introducere a problemei în context nou, procedee de reinterpretare sau recombinare. În același experiment desfășurat (2005-2008), ca cercetare-acțiune-formare inițială
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valorificată experiența cognitivă anterioară, în problema procedurilor de învățare, ci doar a cunoștințelor generale. • Nu se recurge la stimularea efortului, la atingerea nivelului superior, la aprecierea calității progresului în capacități, abilități. • Educații nu citesc materialele suport date, nu contribuie la alcătuirea de portofolii tematice în mod individual. • Necunoașterea experienței, a particularităților educaților fac ineficace procedurile constructiviste prin neadaptare, nevalorificare, neutilizare a punctelor tari, utilizarea nepotrivită în raport cu obiectivele, conținutul, organizarea, celelalte metode. • Dominarea educatorului în predare prin: explicație, expunere, • Ar trebui mărit
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
informații în această bază, pentru a fi transformate, prin sinteze noi, parafrazări, generarea de întrebări și exemple, de analogii, metafore, reflecții. 3. Organizarea acestor idei în rețele, categorii, liste, hărți conceptuale, scheme. 4. Elaborarea ideilor de sinteză, a argumentelor ordonate, alcătuirea de lucrări finale, elaborarea de decizii, programe, proiecte de acțiune. Modelul ICON (Interpretation Construction), ca model constructivist (Black,J., McClintock,R., 1995, apud Joița, E., 2006, pp. 156-157) 1. Observarea elementelor situației date, a materialelor-suport, a altor mijloace de reprezentare
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de informare asupra reacțiilor imediate, în timpul experienței de învățare: identificarea educatului-constructor în relația cu descrierea propriei învățări, povestirea reciprocă a trăirilor sau a reacțiilor în grup, completarea jurnalului propriu și cu aceste aspecte. • Metode pentru informare asupra modului de învățare: alcătuirea mapelor tematice sau a portofoliilor sau a diferitelor reprezentări grafice, recursul la pretestare și posttestare, analiza modului de examinare a sarcinilor și a strategiei alese în rezolvarea lor, lucrări scrise care detaliază procesul, dezbateri în jurul constatărilor. • Metode de informare de la
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
lucrări tematice în grup), • efectuarea directă de experiențe noi, • implicarea și rezolvarea de situații reale din mediul variat, • conceperea de soft-uri sau alte programe, • implicarea în conceperea și rezolvare de proiecte de cercetare, • rezolvarea unor studii de caz critice, • alcătuirea de portofolii tematice, • propunerea de probleme practice cu caracter creativ ș.a. E. Procedee, tehnici bazate pe autoevaluare: • autoanalize critice, • autoaprecieri pe obiective și criterii, • compararea propriei aprecieri cu criterii date de performanță, • conștientizarea erorilor proprii și a consecințelor, • autoanaliza cauzală
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
efectelor în context, reflecții, continuarea lui. Este un ciclu în spirală pe o problemă, după ce a fost identificată, s-au adunat faptele-puzzle, s-au formulat întrebări și ipoteze de soluționare. • Cercetarea aplicativă implică: precizarea intenției (scopuri, probleme propuse), concretizarea atitudinii (alcătuirea unui model argumentat de rezolvare a problemei critice), realizarea demersului (analiza situației-problemă, deducție și concepere de modele ipotetice, compararea lor, testarea empirică de pertinență și eficacitate a lor), analiza rezultatelor (propuneri de soluții, selectarea și validarea în situații, formularea altor
by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și semnificația lor constituie altă problemă. Prezenta lucrare, aducând laudă înaintașilor pentru rigoarea teoretică cu care au structurat un sistem compozițional bazat pe geometrie, are o altă optică, un nou mod de abordare a temei. Analizând formele care intră în alcătuirea unei compoziții constatăm că există: FORME GEOMETRICE, FORME GEOMETRICE ALTERATE, FORME LIBERE (cu un contur întâmplător, aleatoriu, care nu se supun nici unei reguli). A. Relația între forme poate fi: MONOLOGUL FORMEI singurătatea formei de imagine. Situarea formei într-o anumită
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
sau 4/5 în care ne transmite liniște și echilibru, se poate ajunge la 7/8 sau 9/10, în care este accentuată starea ascensională, elevația sacră. Dorința unor creatori contemporani de a plasticiza elementele componente ale crucii, a adus alcătuiri plăcute pentru neinițiați, care nu se gândesc la semnificația fiecărei forme care compune crucea. Cele două forme constitutive au devenit curbe, crucea este strâmbată și își pierde semnificația și rolul său sacru. Așteptam o reacție vie, polemică din partea teologilor ortodocși
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
elemente din care este construită, ajungând până la porțile complexe, bogat ornamentate, din arta populară și culminează cu arcele de triumf. Frumusețea unei porți constă în armonia proporțiilor, raportate mereu la om, ca „măsură a tuturor lucrurilor“. Porțile au fie o alcătuire discretă și neostentativă, fie una echilibrată prin perfecțiunea proporțiilor, sau una monumentală, copleșitoare, ca în cazul arcelor de triumf. „Poarta sărutului“ de C. Brâncuși este tot un arc de triumf, frumos echilibrat, care te impresionează prin perfecțiunea proporțiilor și prin
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
poate să dea forță și caracter compoziției. XIII. Presiunea formelor dominante Georges Braque Mai puțin discutată, mai puțin analizată, presiunea formelor dominante asupra formelor minore este demnă de interes. Forța opresivă, pericolul nu mai este prezent prin făpturi concrete sau alcătuiri monstruoase, ci ca o „cortină neagră“, care, fie că se lasă peste personajele din imagine, fie că le presează din partea stângă a imaginii sau din dreapta compoziției, devine un element strivitor în imagine. Aceeași formă poate să coboare și oblic, ca
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
imaginii. În acest caz, este vorba de realizarea unei narațiuni în imagini, în care să se înțeleagă cu claritate despre ce este vorba și ce se întâmplă în suita de lucrări. Având experiența benzilor desenate, graficienii au trecut și la alcătuirea acestui tip de compoziție complexă, în care eroii trebuie să-și păstreze identitatea de la o imagine la alta, atât tipologic, cât și vestimentar. Genul acesta de compoziție cere o STĂPÂNIRE A FORMELOR FIGURATIVE, ANATOMICE, pentru expresia realistă a eroilor. Dar
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]
-
imagine grafică are o construcție ascunsă, disimulată sau evidentă de forme geometrice și de direcții ordonatoare, care dau stabilitate compoziției. Dar o asemenea ordonare de forme, făcută cu rigoare și seriozitate, poate fi ineficientă artistic dacă elementele care intră în alcătuirea ei nu au originalitate plastică pregnantă și nu impun o viziune personală asupra temei abordate. Pericolul manierismului și al pastișării lucrărilor altor creatori sau al autopastișării îi pândește pe cei care nu au curajul, puterea, talentul și tenacitatea să-și
Arta compoziþiei by Ion Truicã () [Corola-publishinghouse/Science/594_a_1265]