13,186 matches
-
și recitam cu convingere că la Berlin sunt judecători. Și toate astea fac parte din domeniul însoțitorului meu, care participă la istoria Europei din trecut, prezent și viitor... Potsdam nu e decât numele grădinii sale. Un viraj brusc pe o alee îngustă acoperită cu nisip galben în jurul unor arbori plantați câte patru, în pătrat, cu al cincilea la mijloc, unde doamne care se plimbau erau puse pe fugă de apariția bruscă a cailor în galop susținut de-a lungul acestui drum
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
lac. Așadar, în curând, el se va scălda în apele acestea albastre-verzui. Viața lui, cu evenimentele ei trecute și viitoare, mi se pare un vis... Acum nu mai știu prea bine unde sunt, încotro mă îndrept... Știu că pe o alee, spre stânga, a apărut deodată caleașca prințesei imperiale și că cele două umbrele deschise ca niște flori mari s-au agitat. Moștenitorul, moștenitoarea și doamna blondă în gri au schimbat câteva cuvinte în germană. Caii au început să meargă la
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
iubim foarte mult. Nu locuiește tot timpul la Berlin. Este fiica fostului nostru ambasador la Madrid. Încet, încet, trăsura noastră s-a îndepărtat de cealaltă, pentru că, chiar și mergând la pas, cei patru cai mărunți trag trăsura ușoară mai repede ... Aleea pe care mergem acum devine foarte întunecată, pământul este moale. La umbra copacilor aerul este din ce în ce mai rece, caii înaintează la pas ușor, ca și cum și-ar dezmorți picioarele. Noi vorbim despre Paris, despre Londra, unde am fost anul trecut pentru prima
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
se întorc acasă, fete tinere și femei îmbrăcate în rochii de pânză albă apretată. Se aliniază de-a lungul șoselei și își agită batistele și buchetele. Sunt și buchete făcute din frunze, nu din flori, din toate frunzele pădurii. Pe aleea laterală trecem pe lângă un ofițer de infanterie și soția sa care aduc de la plimbare cinci copii, băieți și fete, toți blonzi, cu năsuc mic și zâmbet larg. Familia asta frumoasă, aclamă moștenitorul pe toate registrele, joase, înalte, ascuțite. Iar el
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
și iată-i pe toți trei liberi. Să înceapă vânătoarea! Iată-i țâșnind ca săgeata. În amurgul care se lasă peste frumoasele grădini, goana acestor animale, voioase că se pot juca, continuă ca un vis. Trec de nenumărate ori prin aleile șerpuitoare, strivind straturile largi de flori, pentru care eu sufăr, lăsând urma copitelor și a labelor pe covorul de iarbă mătăsoasă. Noi am început să alergăm pe urmele lor pentru a-i incita și, poate, pentru ca să facem la fel ca
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
rivalii vor trece în mod obligatoriu, pentru a le lătra în față și a-i provoca la luptă. Ciudată și distracția asta a noastră! La această oră și în această grădină fermecată. Am alergat astfel încât ne-am trezit pe o alee puțin umedă, lângă un teren de tenis. Prințul m-a luat de braț gâfâind puțin, stăm nemișcați, unul lângă celălalt, apoi izbucnim în râs: Nu-i așa că erau nostimi? Trebuie să vezi furia grădinarilor când organizez o astfel de vânătoare
Martha Bibescu și prințul moștenitor al Germaniei by CONSTANTIN IORDAN [Corola-publishinghouse/Science/996_a_2504]
-
Pădurea Gorovei, dar și orașele în care timpul pare a se fi oprit, asemenea municipiului Dorohoi. Șoseaua este perfectă și multe ulițe din sate ca Vârfu Câmpului sunt asfaltate și într-o stare mult mai bună decât unele străduțe și alei din municipii reședință de județe. O liniște activă într-o Românie în care se simte mâna măiastră a omului, a primarului gospodar, a sătenilor ce își cresc păsările de curte și animalele așa cum o făceau strămoșii lor, pătrunde imediat în
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
duminicile, etc. etc. În cartierul bucureștean de blocuri unde locuiesc, trăim, de câteva zile, o adevărată invazie. Oamenii primăriei, cu zecile, smulg de sub mașinile parcate cu chiu cu vai printre blocuri, bordurile, de altfel destul de arătoase, și le stivuiesc în mijlocul aleilor, crapă cu picamerele bucăți groase de asfalt, taie crengile copacilor, azvârlindu-le pe unde mai rămâne ceva loc, și minunăție, ne împrejmuiesc cu niște multașteptate gărdulețe, spațiile verzi în care vom putea în fine planta niște floricele. Atât că gărdulețele
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
carnaval. Festivalul de teatru de la București a avut un scop opus unui carnaval, a avut ca scop castrarea“. » Adaggio personal, absolut autentic: muncitorul beat, prăbușit în fața agenției de protecție a mediului, și piciorul său de plastic aruncat cât colo pe alee, o zi după Purificare și una înainte de Inimi cicatrizate, piese în care apar personaje ce își pierd câte un picior. Un spectacol plin de energie Cornel Mihai Ungureanu Teatrul Național „Marin Sorescu“ din Craiova a programat pe 26 mai a.c.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]
-
investigatorul-șef. El scrie pe hârtie scheme, face conexiuni, descoperă legături nebănuite. Personajele sunt filmate „contra-plonjat“. Telespectatorul nu aude vorbele scoase de acestea pe gură, ci postura de autorități „tele-enciclopedice“ ale acestora. Astfel, consumatorul emisiunilor morbide are acces la o alee cu busturi, nu la un banal talk-show cu invitați mai mult sau mai puțin anonimi. Îmbrăcămintea. „Disecționiștii“ se înțolesc la patru ace de fiecare dată. În fond, și în filme, dacă ați observat, procurorii incoruptibili și detectivii necruțători se „trag
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
cu gândul. Tatăl roman își elibera sclavii și refuza luxul casei, pentru că nu-l putea împărți cu fiul. Tatăl român taie via sădită de fiu. Răspunsul dat d el călărețului pe care nu-l recunoscuse are o frumusețe veritabilă: "D-alei, taică, voinicel, Voinic tânăr, subțirel. Io din dalbe tinerețe Pân' la albe bătrânețe, Copilaș nu mi-am avut, Fecioraș nu mi-am născut. Domnul sfântul când a vrut, Cam la albe bătrânețe, Ca la negre tinerețe, Fiu din mine-am
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mă zilele Că ți-o da averile; Toți bănuții și-a cărat Și la mine i-a-ngropat. Cată colo, după ușe, C-am un ulei cu cenușe, Și ia cinci sute de lei C-au fost bănișorii tăi! D-alei, moș cu barba sură, Rău de treabă, bun de gură, De-aia mi te tot codeai D-aia pizmaș mă făceai, Că gazdă de hoț erai!". Și iată-l pe Radu înșfăcat de pâr și târnosit. "Că tot colo, după
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Spania, la Italia sau la Japonia, oricâtă imaginație a amănuntelor ai avea, rămâi într-o proiecție livrescă și într-un regim abstract al închipuirii. Când ajungi acolo, când respiri aerul spaniol și plutești pe apa Veneției, sau te plimbi pe Aleea Chiparoșilor din Capri, situația se schimbă în mod fundamental. Analiza, oricât de fină și de subtilă, nu poate prinde farmecul indicibil al acestor călătorii, în care geografie, istorie, cultură, mentalitate, obiceiuri, cotidian pur se împletesc într-o amintire de neșters
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
căreia inhibarea agresivității ar fi mult mai slabă decât provocarea acesteia. Zillman consideră că argumentele lui Miller se bazează pe studiile experimentale asupra animalelor, referindu-se la un studiu în care animalul în căutare de hrană primește la capătul unei alei șocuri electrice în momentul în care ajunge acolo (doi stimuli concurenți). Rezultatele experimentului indică că tendința de evitare a locului de pe alee scade pe măsură ce animalul se îndepărtează. Cu cât animalul e mai departe de acel loc, cu atât mai mult
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra animalelor, referindu-se la un studiu în care animalul în căutare de hrană primește la capătul unei alei șocuri electrice în momentul în care ajunge acolo (doi stimuli concurenți). Rezultatele experimentului indică că tendința de evitare a locului de pe alee scade pe măsură ce animalul se îndepărtează. Cu cât animalul e mai departe de acel loc, cu atât mai mult vrea să se apropie pentru a se hrăni. Prin urmare, cu cât mai mult animalul aleargă pentru a se îndepărta de locul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Chimiei nr. 12 Tel/Fax: 0232/275568, 0232/313214 Email: office@alaturidevoi.ro www.alaturidevoi.ro 5. Fundația Pro WOMEN * Servicii sociale pentru persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, femei și tineri aflați în situații de risc social. Aleea Copou, nr. 3, Iași Tel/Fax: 0232/210824, 0232/260154 E-mail: office@prowomen.ro www.prowomen.ro 6. AIDRom Asociația Ecumenică a Bisericilor din România * Derularea de programe educaționale și de inserție socială a diferitelor grupuri în situație de risc
Ghid de incluziune socială by ANCA TOMPEA, CARMEN MIHAI () [Corola-publishinghouse/Science/950_a_2458]
-
Lângă curtea fostului boier, Ion Frank, se află ca rezervație naturală, parcul dendrologic. în acest parc pot fi văzute specii de conifere și de foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri, peri și cireși altoiți din care n-a mai rămas nimic. în acest parc se găsește
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
îi învăța cum să se gospodărească, formându-le de mici copii deprinderi practice de muncă cinstită și ordonată. Pe timpul său s-a plantat livada de pomi din grădina școlii care s-a păstrat până mai anii trecuți, s-a amenajat aleea de la intrare în curtea școlii cu brazi și castani, s-a amenajat o grădină de zarzavat și au fost plantați unii arbuști fructiferi. Aici, copii erau puși să învețe meșteșugul cultivării și îngrijirii plantelor folositoare omului. Fiind un bun organizator
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pe lângă brazii și stejarii seculari, unele specii de molid, de pini, de thuia, de salcâm galben, mesteceni, carpeni și alți arbori și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru nu știm cât timp. Lângă parc este amenajat un teren sportiv pe care se desfășoară întrecerile la fotbal, volei și handbal, tenis de câmp în cadrul concursurilor organizate în comună de către școli și
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
spectacole de muzică și dansuri susținute de copii sau tineri amatori să se afirme, apreciați și aplaudați de spectatori sau trecători. Taipa este o insulă aglomerată, cu magazine și case interesante, viu colorate și cu birouri portugheze pe străduțe și alei înguste. Satul Taipa este foarte aglomerat. Posedă o serie de clădiri coloniale în culori pastelate, case chinezești cu mini-restaurante în aer liber la parter, așezate de o parte și de alta a străzilor sau a aleilor înguste. Biserica Sfintei Fecioare
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
portugheze pe străduțe și alei înguste. Satul Taipa este foarte aglomerat. Posedă o serie de clădiri coloniale în culori pastelate, case chinezești cu mini-restaurante în aer liber la parter, așezate de o parte și de alta a străzilor sau a aleilor înguste. Biserica Sfintei Fecioare din Carmel, din partea de est a satului, se află pe o terasă frumos pavată cu dale, în jur fiind multă vegetație exotică. O altă zonă frumoasă a locului se află pe micuța stradă umbrită de smochini
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
în bucătărie e mai intensă iarna, cînd ea joacă nu numai rolul de suplimentare a hranei, ci și pe cel de loc călduros. Cel mai mare spațiu dintr-o închisoare este însă spațiul de trecere. El este format din grădini, aleile dintre secții și străzile destinate mașinilor, exemple de locuri în care staționarea nu e permisă nimănui din interior. Ele sînt spațiile de protocol, imediat observate de către orice vizitator. Frumos îngrijite, amenajate cu flori sau copaci, cu marginile trotuarelor vopsite sau
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe mai departe în "comunitate", unde nu le rămîne decît adoptarea variantei oficiale a reeducării. Tot în cadrul ceremoniilor contestatare controlate de autorități intră și vizitele oficialităților sau ale reprezentanților ONG-urilor. Imposibil de interzis, ele sînt pregătite cu minuțiozitate: bordurile aleilor sînt revopsite, bucătăriile sînt curățate și sînt scoase la înaintare acele persoane considerate un succes al reeducării, pentru ca vizitatorii să se poată convinge de respectarea standardelor umane. Aceștia sînt plimbați pe trasee dinainte stabilite, oferindu-li-se spre observare celulele
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
prescris de autorități, unii se antrenează pentru alte meserii posibile: profesori de sport, de judo, fotbaliști, cascadori, cîntăreți, dansatori, muzicieni, polițiști etc. Însă doar atunci cînd programul le permite. Iar programul îi obligă mai întîi la muncile interne neplătite: amenajarea aleilor, a clădirilor, spălarea WC-urilor, curățarea cartofilor, spălatul vaselor, al podelelor etc. Ieșirea în viitor a penitenciarelor de sub tutela Ministerului de Justiție va schimba radical regimul muncii arestaților. În primul rînd, munca va fi efectuată pentru plata prejudiciilor aduse victimelor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]