14,847 matches
-
sunt menite a risipi prejudecăți sociale. Preocupat de a servi un repertoriu național, A. compune, eclectic, pastorale idilice, cu aer desuet și interstiții de agrement, și drame istorice, ce preiau elemente de recuzită romantică (efecte tari, deghizări), amestecă monologuri prea ample și dialoguri fără savoare, declamate de personaje artificiale. În contextul literaturii române, nuvelele lui A. par, la data apariției - 1859, ediția în limba franceză, 1867, cea în limba română -, depășite și greu clasabile. Pentru prozatorul îmbătrânit, aceste scrieri ample sunt
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
prea ample și dialoguri fără savoare, declamate de personaje artificiale. În contextul literaturii române, nuvelele lui A. par, la data apariției - 1859, ediția în limba franceză, 1867, cea în limba română -, depășite și greu clasabile. Pentru prozatorul îmbătrânit, aceste scrieri ample sunt mărturia unei mutații estetice, contorsionate și dificile, de adaptare la doctrina romantică. Dorind a da un „uric strălucit”, desprins din „negura mitologiei și a alegoriei”, el urmărește istoria Moldovei în cronologia evenimentelor semnificative, centrate în jurul unor personaje cu încărcătură
ASACHI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285464_a_286793]
-
de atins. Ca editor, s-a remarcat prin îngrijirea sau prefațarea operelor lui Ion Barbu, Al. Macedonski, Elena Farago, Al. Rosetti, G. Călinescu, Eugen Barbu ș.a. Dar, mai ales, împreună cu Șerban Cioculescu și Al. Rosetti, a contribuit la apariția unei ample ediții critice I.L. Caragiale, Opere (I-IV, 1959-1964), și la îngrijirea, împreună cu Al. Rosetti, a unei ediții critice Camil Petrescu. SCRIERI: Spirale, București, 1965: Ochiul adâncului, București, 1968; Identitate, București, 1970; Portrete și opinii literare, București, 1972; Suflet în spațiu
CALIN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286036_a_287365]
-
reuniuni mondene de proaspeți capitaliști, preocupați să se șantajeze cât mai eficient unul pe altul, și câte altele. Alcătuită în cea mai mare parte din confesiuni și alte intervenții cu caracter monologic, narațiunea [Orgolii] constituie în ansamblul ei o meditație amplă, abruptă, de o rară vehemență, vizând istoria și raporturile acesteia cu individul, cu personalitatea umană, formele puterii în secolul nostru, „cancerul” spiritului agresiv, al egoismului și prostiei, care nu dispare de la sine... Această clocotitoare ideație explică deopotrivă debitul și cursul
BUZURA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285979_a_287308]
-
ale excluziunii sociale în perioada de tranziție Procesul inițial de tranziție, prin dificultățile sale neașteptate, a amplificat enorm procesele de dezagregare socială, care atinseseră deja un nivel dincolo de suportabilitate în regimul comunist. Căderea economică, deficitul de politică socială și procesele ample de dezagregare socială sunt factorii responsabili de explozia sărăciei și accentuarea proceselor de marginalizare și excluziune socială. Căderea economiei. Strategia de restructurare a sistemului economic, dublată de condițiile particulare defavorabile (structura economică moștenită și dezagregarea relațiilor economice internaționale), a dus
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
fost unul dintre factorii principali responsabili de amploarea vulnerabilității societății românești în tranziție. Inexistente în regimul comunist, serviciile publice de asistență socială au fost ignorate și chiar eliminate din sistemul asistenței sociale în primii ani de tranziție. Apariția și manifestarea amplă a unor noi procese de dezorganizare socială. Noi procese de dezorganizare socială generate de procesul de schimbare social-economică, necompensate de un suport social suficient și adecvat într-o perioadă dificilă de tranziție, precum și deficiențele caracteristice noului sistem de protecție socială
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
și factorilor de risc privind accesul la educație al elevilor ce provin din medii defavorizate, a fost realizat un studiu de caz, derulat în unități de învățământ din zone defavorizate din județul Bacău. Studiul face parte dintr-un proiect mai amplu realizat de cercetători din cadrul Institutului de Cercetare a Calității Vieții, intitulat Polarizarea accesului la serviciile de educație și sănătate ca sursă a sărăcirii în viitor. În studiul de caz au fost incluse trei școli aflate în diferite medii de rezidență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
sistemelor informaționale • Impulsionarea introducerii de strategii de reducere a riscului • Armonizarea legislației române cu legislația Uniunii Europene B. Obiective specifice: 1. Garantarea asistenței medicale și psihosociale a toxicodependenților, cu caracter universal, public, gratuit, profesionalizat și specializat 2. Crearea unei rețele ample, diversificate și profesionalizate, care să ofere o asistență adecvată și să încorporeze toate structurile terapeutice specifice și să delimiteze atribuțiile fiecăreia 3. Coordonarea și colaborarea cu alte centre/servicii medicale pentru tratamentul patologiilor asociate 4. Definirea circuitului terapeutic al sistemului
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
au apărut în perioada 1990-2004 în diverse publicații de circulație relativ restrânsă. Cartea cuprinde în deschiderea ei un „Cuvânt înainte” în care autorul prezintă pe scurt volumul și motivația apariției lui, și o „Introducere. Conținutul politicii sociale” este un subcapitol amplu, ce conține în încheiere o bibliografie. În această parte de început a volumului e definit sintagma politică socială, se fac referiri la politica socială a statului socialist român și este descris pe larg conceptul de stat al bunăstării. De asemenea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
o raportare permanentă la istoria literaturii române și un demers comparativ avizat” nu se poate obține o imagine exactă asupra literaturii actuale, susține un Argument - nesemnat - din primul număr. Ca atare, revista își propune publicarea unor studii de sinteză, mai ample, care nu pot fi găzduite în paginile altor publicații și care să completeze „critica de întâmpinare” în vederea obținerii unei imagini mai exacte asupra scrisului contemporan. Acest obiectiv avea să fie păstrat de-a lungul întregii perioade de apariție a revistei
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
o revistă legată de actualitate, cu marja de laxitate proprie publicațiilor lunare (asemănătoare, sub acest raport, cu, de pildă, „Viața românească” ori „Steaua”) și, la investigarea problematicii stricte a criticii literare ori a literaturii în general, se adaugă o deschidere amplă și către alte arte , către știință și filosofie etc. (după cum se poate deduce și din titlurile unor rubrici). Un principiu, care o particularizează față de alte reviste literar-culturale, e respectat: nu publică beletristică propriu-zisă (proză „de ficțiune”, poezie sau dramaturgie), ci
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
Cristea-Enache, Bogdan Popescu. Dumitru Micu ține, timp de câțiva ani, rubrica „Cronica edițiilor”. Texte critice asemănătoare cronicilor, recenzii ori mici eseuri relative la apariții editoriale recente sunt inserate în rubrica „Lecturi”, iar sub genericul „Comentarii” își fac loc studii mai ample, analitice, privind fie apariții recente, fie opere din patrimoniul clasic, reeditări remarcabile etc., dar și texte teoretice, opinii și texte de atitudine. În rubricile „Acvaforte” și „Zigzag” se încearcă menținerea racordării la actualitatea imediată, prin notițe polemice și informații curente
CAIETE CRITICE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286004_a_287333]
-
folosește metoda investigației directe, precum și anumite chestionare, între care Chestionarul folcloric (1933), publicat sub auspiciile Institutului de Filologie și Folclor; acesta, îmbogățit, a fost lansat, ulterior, la Seminarul de dialectologie și folclor romanic și este structurat pe câteva capitole tematice ample: Pământul, Apa, Cerul și fenomenele atmosferice, Focul, Interiorul pământului, Flora, fauna, Ființe supranaturale, Neamuri legendare, Neamuri străine, Personalități și tradiții în legătură cu Vechiul și Noul Testament, Tradiții istorice și legendare, Omul și viața omenească, Soarta, Viața religioasă, Viața casnică și socială, Viața
CANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286063_a_287392]
-
dacă Miron Costin se lasă furat de vorbăria obișnuită la autorii de memorii poloni din vremea sa, la Constantin Cantacuzino avem toată lărgimea sonoră, toată armonioasa șerpuire a modelelor italiene din care se inspiră. Niciodată fraza românească nu fusese mai amplă, mai complicată și mai plină de înțeles. N. IORGA Cartea Stolnicului nu este o cronică. Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici [...]. Scrierea sa se disociază vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului și capacitatea de a
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
și mai plină de înțeles. N. IORGA Cartea Stolnicului nu este o cronică. Locul marelui cărturar nu este printre cronicari, ci categoric alături de istorici [...]. Scrierea sa se disociază vizibil de textele contemporanilor, sclipirea geniului și capacitatea de a străbate spațiile ample ale trecutului îl despart de cărturarii letopisețelor, indivizi marcați oricum de o modestie doar incidental atenuată de aspirația spre gândul elevat. DAN HORIA MAZILU SCRIERI: Fragment dintr-o cronică pre scurt a românilor, în Istoria Moldo-României, I, București, 1858, 295-376
CANTACUZINO-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286066_a_287395]
-
în fața vieții, se retrage în sine, abandonează străzile și zarva urbei. De fapt, C. surprinde atât duritatea, cât și poezia acelui mediu amalgamat social, etnic și religios, bizarul și blândețea, egoismul și generozitatea oamenilor care îl populează. Natura își desfășoară amplu anotimpurile și tot Buiumaș este cel care admiră frumusețea zilelor de primăvară sau e atras de liniștea și pacea din cimitirul unde tinerii merg spre a da binețe bătrânilor ce nu mai sunt. În multe privințe, s-a făcut apropierea
CALUGARU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286046_a_287375]
-
Bălcescu, Histoire de la Valachie de M. Kogălniceanu, adnotată de N. Bălcescu. Traducând originalul slavon al unei cărți a lui Afanasie Nikitin, Călătorie peste trei mări, care cuprinde memoriile primului călător rus în India între anii 1466 și 1472, publicate cu ample comentarii (1960), sau înfățișând scrierile unui mare gânditor și poet bengalez traduse în românește, ca în volumul Tagore en Roumanie (1961), C. se evidențiază și ca orientalist. În același timp, prin studiul despre Pavel Everghetinul (1956) și cele două ample
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
ample comentarii (1960), sau înfățișând scrierile unui mare gânditor și poet bengalez traduse în românește, ca în volumul Tagore en Roumanie (1961), C. se evidențiază și ca orientalist. În același timp, prin studiul despre Pavel Everghetinul (1956) și cele două ample studii despre Nicodim Aghioritul (1968), considerate „contribuții originale” (Al. Elian) la cunoașterea vechilor traduceri românești din Apophtegmata patrum, se afirmă și ca bizantinolog de marcă. În cea de a doua etapă a activității sale, după 1963, C. se îndreaptă, cu
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
melkită. Este vorba de icoanele creștinilor de confesiune ortodoxă maronită și greco-catolică din comunitățile arabe ale Orientului Apropiat (patriarhatele Antiohiei, Ierusalimului și Alexandriei), executate de pictori din secolele XV-XIX (Les Icônes melkites, 1969). Descoperirea acestei arte din Orientul arab este amplu comentată în presa siriană, libaneză, greacă, franceză și română. Cu prilejul cercetărilor sale, C. identifică și publică tipul iconografic inedit al unui martir oriental: Une oeuvre d’art melkite: l’icône de Saint Elian de Homs (1972). SCRIERI: La Bibliothèque
CANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
celor tineri, dar va evita publicarea inutilă a încercărilor”, rezervând acestui scop o rubrică specială, „Coloana «Prezentări»”. Între proiecte, se înscrie și o „inovație”: „În fiecare număr vom publica câte o autobiografie”. În cele două numere apărute, sunt publicate studii ample, eseuri, pagini de memorialistică, scrisori inedite, recenzii, fotografii. Atitudinea critică a revistei este ilustrată, în primul rând, prin paginile semnate de directorul ei. În De disparitione angelorum, G. Călinescu abordează orientarea revistei „Gândirea” condusă de Nichifor Crainic, iar la rubrica
CAPRICORN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286083_a_287412]
-
odinioară), formează supratema rafinat-penetrantelor însemnări, a căror exaltare nu face decât să confere un plus de intensitate reflexiei și un spor de vrajă imaginarului oniric. Lumini și umbre, culori mirobolante, sonuri misterioase compun ambianța unui ceremonial descriptiv ritmat în cadențe ample, de poem. Livrescul, de reflex apolinic, se transfigurează romantic sub freamătul trăirilor călătorului care, în acele „ținuturi ale distrugerii”, unde timpul pare că s-a oprit, descoperă cu înfrigurare „ideograme ale veșniciei”. În „țara umbrelor” deznădejdea nu-l covârșește pe
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
sustrage controlului și pătrunderii înțelesurilor: „Am văzut omul întunecatelor dimineți/ Am văzut fiul furtunii cântând în lanțuri/ Am văzut întreaga durere cum curge deschisă/Exilați în noi chiuim în mine părăsite.” Entități însingurate, trăind între ziduri opace. Cartea este un amplu poem continuu, alcătuit din secvențe care proiectează trecerea noastră efemer-întunecată pe o zare cenușie, îndurerată. Poetul C., descoperit „dincolo de masca actorului și dincolo de destinul monstrului sacru”, a fost „o conștiință chinuită și creatoare prin timp, o conștiință contemporană. Celălalt ochi
CARAGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286095_a_287424]
-
Există aici semne ale unui remarcabil simț al expresiei, vizibile și în versul de grațioasă fluență, potrivit cerințelor genului și candorii iubirii tinerești. Ruinurile Târgoviștii rupe vădit cu clișeele poeziei neoanacreontice, opunându-le o ipostază romantică a eului, într-o amplă desfășurare meditativă pe tema ruinelor (care pătrunde astfel în literatura română, sub influența lui Volney). Sentimentul timpului devastator („Cum toate se răpune ca urma îndărăt, / Pe aripele vremii de nu se mai arăt”) se întrețese cu accentul patriotic al evocării
CARLOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286110_a_287439]
-
Eminescu într-un mod vizibil situat, la fel ca și cel de-al doilea: din perspectiva unei estetici conservând emfatic memoria experienței moderniste. De aici decurge o altă diferență în raport cu eminescologia antecedentă: interesul pentru plasarea fizionomiei creatoare în orizonturi epistemice ample. Indiferent de obiectul lor imediat, interpretările din carte rămân constant la nivelul relației simptomatice dintre un intelectual (Eminescu) și timpul său. În perspectiva conceptualizantă a lui C., eminescianismul devine o categorie largă de sensibilitate, care anticipează o serie dintre opțiunile
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]
-
început și nu invers. Ca obiect de studiu teoretic, recitirea este un concept instrumental, nu lipsit de o fibră metaforică. El mediază accesul înțelegerii noastre spre modul de existență și de interpretare a literaturii, iar dincolo de el, spre orizonturi culturale ample, privite în dinamica lor istorică. Cartea schițează o teorie coerentă a recitirii, pornind dintr-o răspântie unde poetica, filosofia, etica, psihologia, teoria mentalităților și chiar politica se întâlnesc. Ceea ce se numește curent lectură este un grad zero utopic: în raport cu el
CALINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286042_a_287371]