8,321 matches
-
consecințe importante și asupra înțelegerii argumentelor teiste, în special a celui ontologic. Kant nu a negat că există o realitate în spatele aparențelor, dar a spus că: "noi nu cunoaștem acest lucru așa cum este el în sine, ci îi cunoaștem doar aparențele, adică felul în care simțurile noastre sunt afectate de acel lucru necunoscut"16. Norman Geisler susține că obiecția privind caracterul defectuos din punct de vedere epistemologic al argumentelor teiste nu poate fi susținută. În caz contrar, nici poziția lui Kant
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
căruia propria noastră cunoaștere ar construi realitatea, nu poate fi susținut deoarece dacă noi am avea acces prin cunoaștere doar la fenomene și nu și la noumene, nu ar fi posibilă trasarea unei granițe între acestea. Pentru a putea deosebi aparența de realitate, omul trebuie să știe ce este realitatea. Altfel, nu ar avea sens afirmația că un lucru sau altul ar fi aparent, și nu real. Geisler susține că există un cerc vicios în afirmația potrivit căreia noi nu putem
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Voi ați și comis o contradicție când ați strecurat, în conceptul unui lucru pe care ați vrut să-l gândiți numai în ce privește posibilitatea lui, conceptul existenței lui indiferent sub ce nume ascuns. Dacă vă îngăduim acest lucru, ați câștigat în aparență jocul, dar în realitate n-ați spus nimic; căci ați comis o simplă tautologie. Vă întreb: este oare judecata lucrul cutare sau cutare există, este, zic, această judecată analitică sau sintetică? Dacă e analitică, atunci prin existența lucrului nu adăugați
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
propoziție și astfel nici o aserțiune sau negare plină de înțeles nu poate fi generată 172. Frege considera în "Fundamentele aritmeticii" că nu este corect să spunem că un nume comun este un nume al unui lucru deoarece se creează astfel aparența că numărul ar fi proprietate al unui lucru. Un nume comun desemnează un concept și doar împreună cu un articol hotărât sau un pronume demonstrativ poate funcționa în calitate de nume propriu a unui lucru (și să înceteze să funcționeze ca nume comun
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
Regele actual al Franței există" este falsă și, la rândul ei, propoziția "Regele actual al Franței este chel" este falsă, din moment ce este o conjuncție în care intervine o propoziție falsă 193. Observăm cum rezolvă Russell problema descripțiilor hotărâte care în aparență, datorită formei lor, denotă ceva. Dacă sunt luate izolat acestea nu pot fi eliminate, acest lucru se poate face incluzându-le în propoziții pe care urmează să le analizeze în logica predicatelor. Descripția este înlocuită cu o expresie cuantificată existențial
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție Între morala slabilor și cea a celor puternici. În concepția lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare, sunt de fapt valori prin care omul se neagă pe el Însuși pentru a-și da aparența unei frumuseți morale și a se convinge de propria sa superioritate. Astfel, conceptul de „voință de putere” joacă un rol central În gândirea lui Nietzsche, În măsura În care este pentru el În sens metafizic un instrument pentru Înțelegerea lumii, afirmând: "esența cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
acestui joc al forțelor subconștiente. Nietzsche face distincție Între morala slabilor și cea a celor puternici. În concepția lui, mila, altruismul, toate valorile umanitare, sunt de fapt valori prin care omul se neagă pe el Însuși pentru a-și da aparența unei frumuseți morale și a se convinge de propria sa superioritate. Astfel, conceptul de „voință de putere” joacă un rol central În gândirea lui Nietzsche, În măsura În care este pentru el În sens metafizic un instrument pentru Înțelegerea lumii, afirmând: "esența cea
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană, nu o forță a naturii, nu o lege a lucrurilor independente de noi. Progresul nu se face automat, deși aparența ar merge În acest sens. Îi trebuie concursul voinței umane. Progresul este „o evoluție spre mai bine”. Acest „spre mai bine” nu se găsește În evoluția naturală, biologică; aceasta este diferența progresului cu evoluția. În natură, nu există nici libertate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
și voința pentru realizarea devenirii idealizate. De abia atunci evoluția devine progres, așa Încât progresul În societatea umană este o forță umană, nu o forță a naturii, nu o lege a lucrurilor independente de noi. Progresul nu se face automat, deși aparența ar merge În acest sens. Îi trebuie concursul voinței umane. Progresul este „o evoluție spre mai bine”. Acest „spre mai bine” nu se găsește În evoluția naturală, biologică; aceasta este diferența progresului cu evoluția. În natură, nu există nici libertate
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
îi este adresat; autorul tăbliței o știe și știe, de asemenea, că cei care o vor citi o știu. Presupun, deci, că dacă a transgresat legea care vrea ca enunțurile să prezinte un interes oarecare, a făcut-o numai în aparență. În realitate, acest enunț este interesant, dar într-un alt mod; nu trebuie să mă opresc la conținutul literal, ci să caut o altă interpretare care să fie compatibilă cu principiul conform căruia enunțurile trebuie să prezinte interes pentru destinatari
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
văzut, referitor la "legile discursului", că activitatea verbală se înscrie' într-o vastă instituție a vorbirii: ca orice alt comportament, ea se conduce după niște norme. Fiecare act de limbaj implică el însuși niște norme particulare; un act simplu în aparență cum ar fi, de exemplu, întrebarea, implică faptul ca locutorul să nu cunoască răspunsul, ca acest răspuns să prezinte interes pentru el, ca locutorul să creadă că numai acest co-enunțiator poate să i-l dea etc. În mod fundamental, orice
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de faptul că el învăluie oarecum enunțarea fără să fie explicitat în enunț: Nu este vorba de afirmațiile măgulitoare pe care oratorul le poate face la adresa propriei persoane în cadrul discursului său, afirmații care, dimpotrivă, riscă să rănească auditoriul, ci de aparența pe care i-o conferă debitul, intonația, călduroasă sau severă, alegerea cuvintelor și a argumentelor... [...] În calitate de sursă a enunțării, el este împodobit cu anumite caracteristici care, în schimb, fac această enunțare acceptabilă sau nu. O. Ducrot, Le Dire et le
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
denumirea uzuală. Astfel, Estée Lauder numește fondul său de ten "Enligten" "un fluid care înfrumusețează pielea"; - (3) inventarea unei noi denumiri, asociată cu ceea ce se vrea a fi o nouă categorie: "walkman" în raport cu "magnetofon" definește o nouă utilizare. Exemple În ciuda aparențelor, sloganurile "Fetica schimbă salata" sau "O Lancia este mai modernă decît o mașină" se înscriu în opțiunea (1). Primul se amuză să transforme o sub-categorie de salată (fetica) în categorie concurentă a salatei. Acest lucru este posibil pentru că în Franța
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lecție de istorie literară ca motivată de grija pentru binele cititorului. De fapt, enunțiatorul trebuie să insiste asupra punctelor importante tocmai pentru a respecta contractul impus de genul discursiv, "ghid de călătorie". În alți termeni, enunțiatorul nu încălcă decît în aparență legile discursului. De fapt, nu există o normă universală în materie de lungime: de la ce limită putem considera că un enunț este prea lung? Aceasta depinde de genul discursiv și de scenografie, ea însăși legată de poziționarea lucrării. În ceea ce privește textul
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
de jet-lag sau sindromul de desincronizare. Simptomatologia datorată decalajului orar se manifestă după traversarea rapidă a 4-5 fusuri orare și persistă 4-5 zile până la revenirea la echilibrul inițial, de reluare a ritmului fiziologic de bază. În numeroase studii, deși în aparență tulburările funcționale reveneau la normal, s-a demonstrat că unele ritmuri fundamentale, cum ar fi cel ar temperaturii sau al anumitor secreții hormonale, nu se sincronizau cu noul ritm impus decât mult mai lent (2-3 luni, în funcție de caz). Principalele efecte
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
activ în timp ce expirația este pasivă. (important de notat este că atunci când se respiră natural și normal, inspirația este întotdeauna mai scurtă decât expirația). Exercițiu de respirație totală, poziția culcată (decubit dorsală: (exercițiul, la început, va genera după toate aparențele din cauza alcalozei, câteva amețeli care vor dispărea treptat, pe măsură ce exersați): Timpul 1. Retrageți abdomenul și expirați până la capăt; o bună respirație începe prin expirație. Timpul 2. Se scoate abdomenul atât cât este posibil, pentru a lăsa să penetreze aerul
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
a culturii. Din acest punct de vedere, el reprezintă prin excelență fuziunea istorică a spiritului transcendent cu geniul omenesc și ne ajută să înțelegem mai bine poziția religiei față de cultură. Se poate vorbi în creștinism de o divinizare a culturii? Aparențele ar putea să ne înșele, de vreme ce există o arhitectură sacră, o muzică sacră, o înțelepciune sacră, o știință sacră; și chiar vasele și odoarele cultice sunt sacre. Dar aceste multiple forme sacrale ale culturii, care participă la cult, nu trebuie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
care dă caracterul dominant al instituțiilor sale. Noi știm însă că există amândouă aceste feluri de state. Ba încă trei feluri. Există stat ateu, cum e cel creat de revoluția franceză sau de revoluția bolșevică. Există stat laic, care în aparență e indiferent față de religie, dar care în fond e ateu, cum e cea de-a treia republică franceză. Și există stat eminamente creștin, cum a fost Bizanțul, ai cărui împărați se socoteau încoronați de Hristos și urmași ai apostolilor; și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
l-a cunoscut din cauza păcatului, care a întunecat chipul lui Dumnezeu în om, fără să-l distrugă. Cu alte cuvinte în rațiunea umană a continuat să pâlpâie o lumină de înțelegere fie și numai dibuită, a înțelepciunii divine, ghicită dincolo de aparențele făpturilor. Prezența lui Dumnezeu în lume, prezență de imensitate, cu expresia Fericitului Augustin și posibilitatea rațiunii omenești de a primi impulsuri spre adevărul divin, ne îndreptățesc să vorbim de revelația naturală ia neamurile păgâne, care n-au fost părăsite cu
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
afinități cu doctrina morală a Evangheliei, au fost pe de-a ntregul asimilate. Calculele astronomice, aplicate la măsurarea exactă a timpului nu contrazic cu nimic doctrina creștină; în consecință ele slujesc la așezarea calendarului. Afară de aceasta, sunt unele idei cu aparență de contradicție față de doctrina creștină, dar pe care totuși le întâlnim asimilate. În cazul acesta se petrece cu ele ceea ce am putea numi un proces de convertire. De pildă, faimoasa teorie a Ideilor lui Platon, imaginate de el ca substrat
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
În statul religios, Biserica își imprimă concepția ci în toate instituțiile oficiale. Sprijinită de ea și de stat în egală măsură, cultura își găsește în această ambianță armonioasă terenul cel mai prielnic de dezvoltare unitară. Statul laic e statul cu aparență indiferentă din punct de vedere religios. El garantează deopotrivă libertatea religioasă și libertatea antireligioasă. În derivația lui istorică, statul laic este o formă moderată a statului revoluționar ateist. Ca atare, sub aspectul imparțialității, el preferă în instituțiile de cultură oficială
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sprijină cu precădere cultura laică, astfel încât, în cuprinsul acestui stat, jocul e liber între forțele culturii religioase și ale culturii ostile religiei sau indiferente față de ea. Statul constituțional modern, fie republică, fie monarhie, poartă de obicei marca acestui laicism cu aparență indiferentă față de problema religioasă. El nu e, după cuvântul Apocalipsului, nici fierbinte, nici rece, ci călduț. Dar o Biserică fierbinte pentru idealul lui Hristos sfârșește totdeauna prin a-i covârși puterea de influență și a colora religios producția culturală. Se
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
lirică și această intuiție lirică aflându-se și în omul de geniu și în amatorul de artă, constituie astfel o bază comună, un principiu egalizator între creatorul de frumos și cunoscătorul de artă. La prima vedere, teoria se bucură de aparența valabilității, dar nu rezistă unei critici oricât de sumare. Dacă admit că e o lege după care capacitatea de înțelegere a amatorului este egală cu capacitatea creatoare a geniului, ar trebui să admit și inversul acestei legi după care amatorul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de o parte știința nu poate explica totul, dar pe de altă parte ea vrea să explice totul. Sunt foarte rare cazurile când, în fața misterului nepătruns, savantul își declară cu modestie insuficiența mijloacelor. Orgoliul îi face pe cei mai mulți să construiască aparențe ale adevărului, sub care se disimulează de obicei neajunsurile științei care, în realitate, e limitată ca orice lucru omenesc. Problema inspirației îi determină pe psihologi la subterfugiul de a degrada transcendentul și de a-l confunda în imanent, crezând că
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un contrast asemănător. De aceea se și spune că de la sublim la ridicol nu e decât un pas. Dacă stavilele, pe care le interpune sublimul sunt reale și au un caracter de necesitate, stavilele comicului sunt accidentale, aparente și sub aparență, o nimica toată. Comicul se definește de obicei ca o disproporție între cauză și efect. Gândiți-vă la proverbul latinesc: Partuhunt montes... Dar atât frumosul, comicul, sublimul cât și derivatele lor produc în sufletul nostru, sub felurite moduri, același sentiment
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]