6,894 matches
-
diverselor popoare care au sălășluit succesiv în Dacia pe trunchiul roman (Pascu și Gyémánt, 1991, p. xlix). În contextul socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la școala romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și Gyémánt, 1991, p. xlix). În contextul socio-istoric românesc, mitul universal al permanenței îmbracă forma continuității neîntrerupte a populației cu care se identifică retrospectiv românii (romanii la Școala Ardeleană, mai degrabă dacii la școala romantică a istoriografiei românești). La Școala Ardeleană, continuitatea romanilor după retragerea aureliană a legiunilor la sud de Dunăre la 271 e.n. asigură permanența românească pe teritoriul dacic. Prima formulare a tezei continuității civile a romanilor din istoriografia românească apare în umanismul tradiției cronicărești, însă politizată și pusă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
din Dachia preste Dunăre" (Maior, 1990, p. 31) se numește "Tocma fără crezămînt lucru iaste: toți romanii în zilele lui Aurelian să fi ieșit din Dachia preste Dunăre în Missia" (p. 29). Tabloul central al paradigmei istoriografice elaborată de Școala Ardeleană, în care figurează tezele originii și continuității romane, este completat de concepția unității etnico-teritoriale a poporului român. Această conștiință a unității etnico-teritoriale reiese cu claritate din decizia lui Gheorghe Șincai de a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a scrie Hronica românilor în care sunt împletite, în jurul aceluiași liniament cronologic, fapte și evenimente ale tuturor românilor, fără ca acestea să fie defalcate pe provincii, cum stipula cutuma cronicărească. Însă primul care a înmănunchiat trecuturile până atunci separate ale românilor ardeleni, munteni și moldoveni într-o singură desfășurare istorică a fost Samuil Micu, în lucrarea sa rămasă nepublicată din 1805, Istoria și lucrurile și întâmplările românilor. Într-un pasaj encomiastic închinat întru slava lui Traian, de pildă, Micu afirmă că " Acesta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sângele latin) și teritorială (circumscrisă de hotarele spațiului dacic) ce marchează poporul român. Întrebarea ce suscită un răspuns imediat în acest context este dacă ideea unității politice a tuturor românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românilor sub același sceptru al autorității este derivată de către membrii Școlii Ardelene din ideea unității etnico-teritorială. Răspunsul este unul negativ: nicăieri în scrierile lor istoriografice și revendicative pe plan politic (cele două planuri sunt în mare măsură superpozabile) membrii Școlii Ardelene (cu excepția notabilă a lui Budai-Deleanu) nu merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
merg până la consecințele ultime ce derivă din ideea unității etnico-teritoriale, și anume dezideratul uniunii politice. Pasul acesta, de ducere până la consecințe ultime a ideii de unire politică, gestantă în idea de unitate etnico-teritorială, va fi făcut de istoricii romantici. Luminismul ardelean, deși a descoperit comunalitatea etnico-lingvistică și teritorială a românilor, nu a perfectat-o într-o ideologie a românismului, ci a instrumentalizat-o în scopurile emancipării socio-politice în contextul limitat al Transilvaniei. Cadrul mai larg de referință a fost întotdeauna Imperiul Habsburgic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a viețuit pe aceste teritorii "au fost supuse acelorași prefaceri". În fine, cheia de boltă a întregului argument este invocarea necesității unei "singure stăpâniri", idee care trădează dezideratul unității politice. O a patra idee-forte reperabilă în paradigma istoriografică a Școlii Ardelene este spiritualitatea creștină a poporului român. Fiind o mișcare ce își avea sediul în Biserica Unită, luminismul transilvănean, spre deosebire de cel francez iconoclast și anti-eclezial -, nu e de mirare că a accentuat dimensiunea religioasă. Samuil Micu, scriind Istoria... din 1805 în calitate de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Iar mai apoi, ungurii deveniți catolici prin creștinarea regelui Ștefan în anul 1000, "ca schismatici [îi țineau pe români], pentru că țineau legea grecească" (p. 196). Motivul mito-tematic al sacrificiului românesc întru credința creștină capătă primele contururi încă din istoriografia Școlii Ardelene. După cum vom vedea, acesta va fi amplu și intens elaborat ulterior, devenind un nod central în conștiința istorică a ființei naționale românești sub forma temei sacrificiale a apărării creștinătății și a crucii prin sabie împotriva avansului semilunei propulsată de iataganul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunii române, în special a unirii tuturor etnicilor români în aceeași entitate politică. Principalele coordonate tematice pe care s-a așezat memoria colectivă românească în următoarele două secole de existență națională au fost definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor ardeleni prin puternica conștiință a stării de inferioritate al națiunii române în contextul socio-politic și cultural al Imperiului Habsburgic în general și al Transilvaniei celor trei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tematice pe care s-a așezat memoria colectivă românească în următoarele două secole de existență națională au fost definite aproape în totalitate de istoriografia Școlii Ardelene. Din tabloul ingredientelor esențiale ale românității lipsea însă independența, fapt explicabil în cazul cărturarilor ardeleni prin puternica conștiință a stării de inferioritate al națiunii române în contextul socio-politic și cultural al Imperiului Habsburgic în general și al Transilvaniei celor trei națiuni în particular. Mitul independenței va fi propulsat în ansamblul de traverse centrale ale memoriei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de către Mihail Kogălniceanu, care publică în 1837, la Berlin, Histoire de la Valachie, de la Moldavie et des Valaques transdanubiens. Mitul independenței este sădit de către Kogălniceanu în însăși începutul poporului român, care odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
odată cu acesta se desprinde din paradigma purismului latinist al Școlii Ardelene, incluzându-i și pe daci printre strămoși. Kogălniceanu pleacă de la principiul solului (jus soli) în fixarea momentului cronogenetic al istoriei poporului român, în opoziție cu practica curentă a Școlii Ardelene de a privilegia fie principiul sângelui (jus sanguinis) (Samuil Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați și integrați parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Micu), fie principiul conjugării dintre romanitate și teritorialitatea dacică (Gheorghe Șincai, Petru Maior). Astfel, dacii sunt recuperați și integrați parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va îndepărta decisiv de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc și o sensibilă revalorizare a condiției lor. Dacă în scrierile cărturarilor ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
parțial în tabloul identitar al românilor, care prin această includere se va îndepărta decisiv de paradigma latinității absolute stabilite de Școala Ardeleană. Odată cu această asumare a dacilor, are loc și o sensibilă revalorizare a condiției lor. Dacă în scrierile cărturarilor ardeleni dacii nu erau decât un alt popor barbar care, provocând supremația Romei prin incursiunile de prădare la sud de Dunăre, și-au semnat sentința la dispariție istorică, Kogălniceanu se raportează admirativ față de puternicul stat dacic și mai ales față de năzuința
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și "foarte independenți". "Ei preferau moartea unei dominații străine", fiind din acest punct de vedere "foarte diferiți de Moldovenii și Muntenii din vremurile moderne" (Kogălniceanu, 1837, p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu consensul istoriografic stabilit de cărturarii ardeleni. Spre exemplu, în ciuda faptului că îi pozitivează pe daci, zugrăvindu-le un portret colectiv
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 1). Chiar dacă apariția lucrării lui Kogălniceanu reprezintă punctul de cotitură de la luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul paradigmei pașoptiste, în acest moment (1837) concepția lui Kogălniceanu continuă să împărtășească o serie de note comune cu consensul istoriografic stabilit de cărturarii ardeleni. Spre exemplu, în ciuda faptului că îi pozitivează pe daci, zugrăvindu-le un portret colectiv demn, Kogălniceanu reproduce teza exterminării totale a dacilor. După ce a răpus Sarmisegetuza, Traian și-a continuat expedițiile cu o armată de 300.000 de soldați, înaintând
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a "subjuga sau ucide pe daci". În cele din urmă, armata romană a "reușit să extirpe nația dacilor" (Kogălniceanu, 1837, p. 8). În sprijinul acestei concluzii este invocat același pasaj canonic din Eutropiu pe care s-au bazat și istoricii ardeleni. Desigur, teza continuității, cealaltă axă centrală a conștiinței istorice românești alături de teza originii latine, este apărată și de Kogălniceanu, pe aceleași argumente elaborate deja de precursorii săi și disponibile în repertoriul defensiv al istoricilor români. Tranziția dinspre luminismul Școlii Ardelene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ardeleni. Desigur, teza continuității, cealaltă axă centrală a conștiinței istorice românești alături de teza originii latine, este apărată și de Kogălniceanu, pe aceleași argumente elaborate deja de precursorii săi și disponibile în repertoriul defensiv al istoricilor români. Tranziția dinspre luminismul Școlii Ardelene înspre romantismul istoriografic, care aducea cu sine și trecerea de la concepția unității etnice a poporului român către revendicarea unificării politice a tuturor etnicilor români (deci de la național la naționalism) a fost deja semnalată prin apariția lucrării lui Florian Aaron, Idee
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în trei volume, primul văzând lumina tiparului în 1835 la București. Chiar dacă titlul anunță o circumscriere provincială a istoriei la Țara Românească și nu la întregul spațiu românesc, Ideea repede a lui F. Aaron, aflat în prima generație de intelectuali ardeleni care au descălecat în spațiul extra-carpatin, pulsează de un naționalism incipient. Reperabile sunt ideile de unitate națională politică sub aceeași autoritate și principiul naționalității care constituie firele roșii ce străbat de la un capăt la altul narațiunea istorică a principatului Țării
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tuturor etnicilor români din toate teritoriile populate de aceștia. Această reconfigurare a istoriei românilor în cadrul definit de ideile de naționalitate și unificare politică este unul dintre semnele distinctive ale istoriografiei romantice, prin care se disociază de paradigma iluministă a Școlii Ardelene în care revendicarea unificării politice a tuturor românilor nu figura printre obiectivele urmărite prin instrumentalizarea cunoașterii istorice. Precuvântarea la Idee repede constituie un adevărat manifest al naționalismului istoriografic de factură romantică, în care F. Aaron rezumă, în câteva pagini scrise
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de istoria Prințipatului țării Rumânești este în fapt o odă națională închinată lui Mihai Viteazul. Nu mai puțin de 208 pagini din cele 322 ale volumului sunt dedicate lui "Mihaiu II. Viteazul" (Aaron, 1837, pp. 114-322). Dacă în scrierile Școlii Ardelene, Mihai era portretizat în termenii unui domn ambițios, odată cu Florian Aaron, Mihai Viteazul devine Unificatorul mesianic al românimii, fiindu-i atribuită conștiința clară a naționalismului din spatele faptelor sale. Din lungul spațiu textual dedicat lui Mihai în Tomul al II-lea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
xv). În cele din urmă, independența și "rumânismul triumfă" împotriva fanariotismului prin Revoluția de la 1821, care "dete o lovitură electrică duhului rumânesc, și se puse temeiu la renașterea țării rumânești" (Aaron, 1835, p. xviii). Diferențele față de paradigma fixată de Școala Ardeleană, care era străină de ideea unificării politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale ideilor cărturarilor ardeleni referitoare la romanitatea pură, originea nobilă, exterminarea dacilor și continuitatea romană la Nord de Dunăre. De
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
puse temeiu la renașterea țării rumânești" (Aaron, 1835, p. xviii). Diferențele față de paradigma fixată de Școala Ardeleană, care era străină de ideea unificării politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale ideilor cărturarilor ardeleni referitoare la romanitatea pură, originea nobilă, exterminarea dacilor și continuitatea romană la Nord de Dunăre. De asemenea, Aaron preia de la dascălii săi ardeleni ideea istoriei ca instrument de luptă politică, pe care îl transformă într-un catalizator al conștiinței naționale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politice a românimii, sunt marcante. Pe de altă parte, Aaron păstrează liniile de forță ale ideilor cărturarilor ardeleni referitoare la romanitatea pură, originea nobilă, exterminarea dacilor și continuitatea romană la Nord de Dunăre. De asemenea, Aaron preia de la dascălii săi ardeleni ideea istoriei ca instrument de luptă politică, pe care îl transformă într-un catalizator al conștiinței naționale. Istoria patriei este conceptualizată într-o triplă ipostază: ea este "oglinda aceea magică a veacurilor trecute, icoana cea adevărată a vremii de acum
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]