8,003 matches
-
cu 20 t/ha gunoi de grajd de bovine și 15 t/ha gunoi de grajd de ovine. Se observă că năutul fertilizat cu doza de 25 t/ha gunoi de grajd de ovine a obținut cu 7% mai puține boabe decât cel fertilizat cu 20 t/ha gunoi de grajd de ovine dar cu 4% mai mult decât năutul fertilizat cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine. Cele mai slabe recolte le-a obținut năutul fertilizat cu 5
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
la creșterea masei plantei de năut cu 1,6 g/pl. când îngrășământul a fost de bovine și cu 2,4 g/pl. când acesta a fost de ovine comparativ cu năutul nefertilizat (tabelul 74). MMB (masa a 1000 de boabe) s-a încadrat între 178 g (martor nefertilizat) și 209 g (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). în cazul aplicării gunoiului de grajd 103 de bovine, MMB nu a fost influențată aproape deloc de mărimea dozei, valorile oscilând
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o variantă la alta. Creșterea dozei de gunoi de grajd nu a fost în corelație directă pozitivă cu MMB, un exemplu concludent fiind acela în care aplicarea dozei de 5t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 208 g, iar a unei doze de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 187 g (tabelul 75). Producția de semințe a crescut foarte semnificativ pozitiv comparativ cu
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
acela în care aplicarea dozei de 5t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 208 g, iar a unei doze de 20 t/ha gunoi de grajd de ovine a favorizat obținerea unor boabe cu MMB de 187 g (tabelul 75). Producția de semințe a crescut foarte semnificativ pozitiv comparativ cu martorul nefertilizat la toate variantele fertilizate cu gunoi de grajd indiferent de tipul acestuia și de doza aplicată. Dozele de 20 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
ha deci cu 72 - 73 % mai mare decât la năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice. Creșterea dozei de la 25 t/ha la 30 t/ha gunoi de grajd de ovine nu se justifică productiv chiar dacă producția de boabe este de 3003 kg/ha. în cazul gunoiului de grajd de bovine doza de 25 t/ha pare a fi cea mai eficientă deoarece cu o producție de 2910 kg/ha a întrecut martorul cu 1170 kg/ha și a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
cu 10-15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 15-20 t/ha gunoi de grajd de bovine. O doză de 25 t/ha gunoi de grajd de bovine a dus la obținerea aceleiași producții de 2910 kg/ha 105 boabe ca și în cazul fertilizării cu numai 15 t/ha gunoi de grajd de ovine, iar doza de 10 t/ha gunoi de grajd de ovine a realizat o recoltă la năut cu 157 kg/ha mai mare decât în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
mare decât în cazul fertilizării cu aceiași doză de gunoi de grajd dar de bovine. Sporurile de producție de 6001273 kg/ha fac să se ia în calcul posibilitatea fertilizării năutului cu îngrășăminte organice chiar dacă planta este o leguminoasă pentru boabe, acest mod de fertilizare fiind recomandat în cazul unei agriculturi sustenabile (tabelul 76). Conținutul în ulei (%) al semințelor a suferit o scădere în cazul variantelor fertilizate față de năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice, scădere care s-a
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
variantelor fertilizate față de năutul la care nu s-a aplicat îngrășăminte organice, scădere care s-a accentuat odată cu mărirea dozei de îngrășământ organic de la 5 t/ha la 30 t/ha. Cea mai mare scădere a procentului de ulei din boabe s-a produs în cazul fertilizării cu 30 t/ha gunoi de grajd de ovine, când valoarea a fost de 4,7% deci cu 1,3% mai puțin decât la martor (6 %), urmat de năutul fertilizat cu 25 t/ha
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
25 t/ha gunoi de grajd de ovine și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine la care procentul de ulei a fost de 4,8 %. Doza de 5 t/ha gunoi de grajd a dus la obținerea unor boabe de năut cu un conținut în ulei de 5,8% când îngrășământul a fost de bovine și 5,7% când îngrășământul a fost de ovine (tabelul 77). Procentul de proteină în semințe (%) a avut o creștere destul de bună mai ales
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
o creștere destul de bună mai ales atunci când dozele folosite la aplicarea îngrășămintelor organice au depășit 20 t/ha. Cu un conținut de 26,1% proteine, doza de 30 t/ha gunoi de ovine a influențat pozitiv procentul de proteină din boabe. Peste 25,5% proteină brută în boabe s-a realizat în cazul fertilizării cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine (25,8 %), 20 t/ha gunoi de grajd de ovine (42,5%) și 30 t/ha gunoi de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
dozele folosite la aplicarea îngrășămintelor organice au depășit 20 t/ha. Cu un conținut de 26,1% proteine, doza de 30 t/ha gunoi de ovine a influențat pozitiv procentul de proteină din boabe. Peste 25,5% proteină brută în boabe s-a realizat în cazul fertilizării cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine (25,8 %), 20 t/ha gunoi de grajd de ovine (42,5%) și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine (25,3%). Conținut al
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
s-a realizat în cazul fertilizării cu 25 t/ha gunoi de grajd de ovine (25,8 %), 20 t/ha gunoi de grajd de ovine (42,5%) și 30 t/ha gunoi de grajd de bovine (25,3%). Conținut al boabelor în proteină sub 24% s-a realizat în cazul fertilizării cu 5 t/ha gunoi de grajd de ovine (23,3%), 15 t/ha gunoi de grajd de bovine (23,9 %), 10 t/ha gunoi de grajd de bovine (23
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
semnificative față de martor (3,68% azot) s-au întâlnit în cazul variantelor fertilizate cu gunoi de grajd de ovine în doză de 20-30 t/ha și cu gunoi de grajd de bovine în doză de 30 t/ha unde conținutul boabelor în azot a fost de 4,04% - 4,18%. Diferențe semnificative față de martor au intervenit la 110 năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 20-25 t/ha gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
boabelor în azot a fost de 4,04% - 4,18%. Diferențe semnificative față de martor au intervenit la 110 năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 20-25 t/ha gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor în azot a fost de 3,92%- 3,99%. La celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
intervenit la 110 năutul fertilizat cu 15 t/ha gunoi de grajd de ovine și 20-25 t/ha gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor în azot a fost de 3,92%- 3,99%. La celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
t/ha gunoi de grajd de bovine unde conținutul boabelor în azot a fost de 3,92%- 3,99%. La celelalte variante fertilizate conținutul boabelor în azot a cerscut dar nu semnificativ față de martor. Procentul de fosfor și potasiu în boabele de năut a crescut odată cu mărirea dozei de gunoi de grajd de la 5 t/ha la 30 t/ha. Fosforul a ajuns de la 0,416 % (martor nefertilizat) la 0,447 % (30 t/ha gunoi de grajd de ovine). iar potasiul
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
variantelor luate în experiență. Numărul mediu de semințe pe o plantă s-a modificat vizibil la aplicarea fertilizanților, amplitudinea fiind de 16,7 semințe/plantă. Numărul maxim de semințe pe plantă a corespuns fertilizării cu Stimucrop 5-3-3 (1%) cu 59 % boabe, în medie, mai mult decât la varianta nefertilizată. Tot la plusuri se pot cataloga și tratamentele cu îngrășămintele foliare Nutrileaf 0,5% și P.P.C.F. 2-31 0,5% cu un număr de semințe pe plantă de 43,1 respectiv 41 bucăți
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
tratamentele cu îngrășămintele foliare Nutrileaf 0,5% și P.P.C.F. 2-31 0,5% cu un număr de semințe pe plantă de 43,1 respectiv 41 bucăți. îngrășămintele pe bază de Folifag au realizat cu 30% (V2) respectiv 41% (V3) mai multe boabe decât martorul (V1), iar bacterizarea cu Nitragin a scos în evidență varianta V10(4 flacoane/ha) cu 40,5 boabe, în medie, pe plantă deci cu 43 % mai multe semințe decât martorul nefertilizat (tabelul 86). Masa de semințe a fost
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
43,1 respectiv 41 bucăți. îngrășămintele pe bază de Folifag au realizat cu 30% (V2) respectiv 41% (V3) mai multe boabe decât martorul (V1), iar bacterizarea cu Nitragin a scos în evidență varianta V10(4 flacoane/ha) cu 40,5 boabe, în medie, pe plantă deci cu 43 % mai multe semințe decât martorul nefertilizat (tabelul 86). Masa de semințe a fost cuprinsă între 5,6 g/pl în anul 2000 la varianta nefertilizată și 12,2 g/pl. în anul 1998
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
sporul cel mai mare fiind de 1.667 kg/ha (Nitragin 4 flacoane/ha). în anul 2000 aplicarea îngrășămintelor foliare și a bacterizării a favorizat obținerea unor producții ce au depășit martorul nefertilizat cu 546 kg/ha - 1012 kg/ha boabe. Rezultatele cele mai spectaculoase s-au obținut în cazul bacterizării cu 4 flacoane/ha Nitragin (2468 kg/ha) și a fertilizări cu îngrășămintele foliare Nutrileaf 0,5% (2366 kg/ha) și Stimucrop 5-3-3 1% (2210 kg/ha). Valori bune sau
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
bacterizării cu 4 flacoane/ha Nitragin (2468 kg/ha) și a fertilizări cu îngrășămintele foliare Nutrileaf 0,5% (2366 kg/ha) și Stimucrop 5-3-3 1% (2210 kg/ha). Valori bune sau obținut și prin folosirea îngrășământului Folifag unde producția de boabe a fost de 2184 kg/ha, când s-a fertilizat cu o concentrație de 2% și de 2002 kg/ha când concentrația folosită pentru tratament a fost de 1%. Sporuri de 624 kg/ha și de 702 kg/ha față de
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
a bacterizat cu Nitragin și acolo unde fertilizarea foliară s-a făcut cu Nutrileaf 0,5% și Stimucrop 5-3-3 1%, restul variantelor fertilizate foliar influențând creșterea procentului de proteină doar cu 0,20,5%. Analizând media conținutului de proteină în boabe pe cei trei ani experimentați, se observă că bacterizarea semințelor cu 4 fl./ ha Nitragin a dat 122 cele mai bune rezultate (25% proteină sporul de 1,2 % proteină find distinct semnificativ). Procentul de proteină în semințe a crescut în
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
Nutrivit 5% Folosirea îngrășămintelor foliare și a bacterizării la năut a dus la scăderea procentului de ulei în semințe, dar prin sporul de producție realizat în urma fertilizării producția de ulei a crescut considerabil. Cel mai scăzut procent de ulei în boabe (50%) le-a realizat năutul bacterizat cu Nitragin 4 fl/ha urmat de năutul bacterizat cu Nitragin 2 fl/ha (5,1%) și năutul bacterizat cu Stimucrop 10-10-10 1% (5,2% ulei). Diferențe semnificative negativ față de martor cu privire la % de ulei
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
creștere cu 39% a numărului de nodozități/ plantă față de varianta tratată cu Nitragin 2 flacoane/ha și cu 152% față de martorul netratat (tabelul 93). Dacă se ține cont de faptul că năutul este una din cele mai rezistente leguminoase pentru boabe la condițiile climatice mai puțin favorabile (temperaturi ridicate, secetă) și că planta reacționează bine la fertilizarea cu îngrășăminte chimice, în doze moderate, realizând producții ce pot depăși 3.000 kg/ha, se poate afirma că pe viitor această cultură se
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]
-
EI și EII) respectiv 21 iunie (EIII) în anul 1999 și la data de 19 iunie (EI și EII) respectiv 22 iunie (EIII) în anul 2000. Maturarea respectiv recoltarea năutului s-a realizat la 100-107 zile de la răsărire când umiditatea boabelor a ajuns la 14-17%. 139 V.4.2.INFLUENȚA EPOCII DE SEMĂNAT ASUPRA ȘI A COMPOZIȚIEI CHIMICE A SEMINȚELOR LA NĂUT Epoca optimă de semănat este atunci când în sol, pe adâncimea de îngropat a seminței, se realizează minim o temperatură
NĂUTUL by OVIDIU UNGUREANU, MIHAIL AXINTE, GINA UNGUREANU, ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/91866_a_92807]