6,874 matches
-
9, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 337-338) ,,Hristos a zis: Unde este comoara omului, acolo este și inima lui (Mt. 6, 21). Căci sufletul, când primește să cugete înlăuntrul minții sale la acele negrăite bunătăți, ca de niște lanțuri se dezleagă de trup și se înalță, în fiecare zi zugrăvindu-și (închipuindu-și) bucuria acelora. Și nu mai poate primi în gândul lui cele de pe pământ, ci pe toate ca pe vis și umbră le
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
unor speranțe deșarte”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilii la Epistola către Romani a Sfântului Apostol Pavel, omilia IX, p. 154-155) „Nici un bine nu întinerește sufletul și nu-l face așa de luminat ca nădejdea cea bună a acelor viitoare bunătăți”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Mărgăritarele Sfântului Ioan Gură de Aur, p. 124) „Cele nevăzute de dincolo sunt mai deslușite ca cele de aici, dacă avem ochii credinței: că deși nu le-am văzut, Cel ce le-a
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
deci, face ca mulți de la răsărit și de la apus să se odihnească împreună cu Avraam”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Către o femeie rămasă văduvă de tânără, 3, în vol. Despre Feciorie, Apologia vieții monahale, Despre creșterea copiilor..., p. 153) „Toate bunătățile nu au sfârșit, nu cunosc capăt, nu pot îmbătrâni, nici se veșteji, sunt fără de bătrânețe și fără de moarte. Acolo nu-i nici o tulburare, ca aici, nici un zgomot, ci multă este ordinea tuturor, cu cuvenită bună-rânduială; cu toții înalță Stăpânului zidirii văzute
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cu Hristos? Da! Nu-i cu putință să spui cât e de mare plăcerea, cât e de mare câștigul ce-l are un suflet întors la noblețea lui, care poate vedea cu îndrăznire pe Stăpânul. Nu se bucură numai de bunătățile ce-i stau în față, ci și de încredințarea că de acum, aceste bunătăți nu mai au sfârșit. Toată bucuria aceea prin cuvânt nu o poți zugrăvi și nici cu mintea nu o poți cuprinde. Dar voi încerca să ți-
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
cât e de mare câștigul ce-l are un suflet întors la noblețea lui, care poate vedea cu îndrăznire pe Stăpânul. Nu se bucură numai de bunătățile ce-i stau în față, ci și de încredințarea că de acum, aceste bunătăți nu mai au sfârșit. Toată bucuria aceea prin cuvânt nu o poți zugrăvi și nici cu mintea nu o poți cuprinde. Dar voi încerca să ți-o arăt destul de slab, atât cât prin lucrurile mici pot fi arătate lucruri mari
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
puțin, apoi numai în viața aceasta își arată dragostea; n-au putere să ne însoțească mai departe. Dacă aceste bunuri pământești pricinuiesc atâta bucurie celor ce le au, ce bucurii socoți că vor simți acele suflete chemate la miile de bunătăți din ceruri! Nu numai atât! Ci ele sunt atât de bune față de cele de aici, ci ca mulțime, ci ca însușiri, încât inima omului nu le poate bănui”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt de sfătuire către Teodor cel căzut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
vite, haine, veșminte și altele asemenea. Unii vând și alții cumpără. Există asemenea lucruri în ceruri? Nu, există însă unele mai importante. Nu găsim acolo grâu, orz sau alte roade ale pământului; prisosesc însă roadele Duhului: iubirea, bucuria, pacea, fericirea, bunătatea, blândețea. Nu se găsesc acolo turme de oi și cirezi de vite, ci duhurile drepților, care au ajuns la desăvârșire și sufletele împodobite cu virtuți. Nu se află acolo haine frumoase și bijuterii strălucitoare, ci cununi mai prețioase ca aurul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Împăratul tuturor. Îl vor vedea și se vor lumina și se vor înfrumuseța de strălucirea Lui. Sărbătorile pământului uneori nu durează nici măcar o zi. La amiază se destramă. Însă, sărbătoarea aceea va fi diferită. Nu se va sfârși niciodată. Iar bunătățile ei nu vor seca, nu se vor învechi, nu se vor ofili, ci se vor păstra pururea nestricăcioase și nepieritoare. La sărbătorile pământului există gălăgie, zgomote, tulburare, dezordine. La acea sărbătoare însă, va împărați buna-cuviință, ordinea și cumințenia. Îngeri și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
nu este sugrumată nicicând de noapte, unde lumina izvorăște pentru totdeauna și ziua împărătește pururea”. (Sf. Ioan Gură de Aur, în vol. Problemele vieții, p. 71) „... știți că fericirea vieții acesteia este numai un simplu nume, lipsit de conținut, pe când bunătățile cele viitoare sunt statornice, neclintite, nemișcătoare, veșnice”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Scrisori către alte persoane, scrisoarea a 107-a către preoții Cast, Valerie, Diofant și Chiriac, în vol. Scrisorile către persoane oficiale, către diaconița Olimpiada, către alte persoane, Edit
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
sfânt este Fiul. Dacă pentru creație sfințenia este ceva adăugat din afară, pentru Duhul sfințenia este un apanaj al firii Sale. El nu este sfințit, ci sfințitor. Este numit bun, pentru că bun fiind Tatăl, bun este Cel născut din El. Bunătatea este esența Sa. Este denumit Cel fără ocolișuri, ca și Domnul Dumnezeu (Ps. 140, 16), pentru că adevărul și dreptatea este în Sine și nu se înclină într-o parte sau alta, în virtutea neschimbabilității firii Sale. Este numit Paraclet ca și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
mici existențe, și în ce chip, după viețuirea de aici, vor veni toate la judecată; cel care poate, cu gânduri limpezi și neamestecate, să contemple fiecare existență în parte, care, după ce însuși a contemplat toate, poate vorbi și altora despre bunătatea lui Dumnezeu și despre judecata Lui cea dreaptă. Aceasta este cel ce dă slavă și cinste Domnului, cel care-și pune viața în armonie cu o contemplație ca aceasta. Lumina unui astfel de om strălucește înaintea oamenilor dacă Tatăl cel
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
pedepsit și mai mult tocmai din pricina acestui fel de apărare. O altă pildă. Slobozirea de osândă și de pedeapsă a răufăcătorilor, a ucigașilor, a hoților, a spărgătorilor de morminte și a acelora ce îndrăznesc altele ca acestea ține numai de bunătatea împărătească. Dacă un judecător l-ar slobozi pe un osândit fără poruncă împărătească și s-ar apăra și el când este învinuit, tot așa: Pentru că împăratul slobozește, slobozesc și eu, nu numai că n-ar scăpa de vină prin această
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
aș arăta-o îndeajuns spunându-vă atât numai, că dacă cineva ar aduna cu mintea și ar strânge la un loc toată fericirea de când există oameni, ar găsi că nu poate fi egalată nici cu cea mai mică parte din bunătățile acelei vieți, ci, mai mult, toate bunurile din această lume sunt mai prejos ca valoare decât cel mai mic dintre bunurile celeilalte lumi; și sunt tot atât de departe unele de altele pe cât este de departe umbra și visul de lucrurile reale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă nu va fi răsplata faptelor săvârșite?” (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia IX, p. 97) „Să aprindem în noi acel dor și să-l ațâțăm întruna. Că dacă numai gândirea la acele bunătăți deși este cam întunecată și încă ne aduce plăcere nespusă, apoi gândește-te ce fel de mulțumire ne va da înfăptuirea acelor bunătăți. Fericiți vor fi, și de trei ori fericiți, cei ce se vor bucura de acele bunătăți, după cum
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Să aprindem în noi acel dor și să-l ațâțăm întruna. Că dacă numai gândirea la acele bunătăți deși este cam întunecată și încă ne aduce plăcere nespusă, apoi gândește-te ce fel de mulțumire ne va da înfăptuirea acelor bunătăți. Fericiți vor fi, și de trei ori fericiți, cei ce se vor bucura de acele bunătăți, după cum și cei ce vor lua cele dimpotrivă vor fi de jelit, ba încă de trei ori vrednici de jelit”. (Sf. Ioan Gură de
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
acele bunătăți deși este cam întunecată și încă ne aduce plăcere nespusă, apoi gândește-te ce fel de mulțumire ne va da înfăptuirea acelor bunătăți. Fericiți vor fi, și de trei ori fericiți, cei ce se vor bucura de acele bunătăți, după cum și cei ce vor lua cele dimpotrivă vor fi de jelit, ba încă de trei ori vrednici de jelit”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Tâlcuiri la Epistola a doua către Corinteni, omilia X, p. 108) „Noi, pentru care sfârșitul
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
Victor E. Frankl, chiar și în cele mai dificile circumstanțe inevitabile prin care trecem, avem datoria morală de a așeza la temelia autoguvernării propriei vieți, dar și a vieții ca existență în relație, din care face parte și MAP, Adevărul, Bunătatea și Credința, ca valori de neînlocuit într-o societate unde și oamenii contează. Să învățăm să cunoaștem legile lumii noastre interioare, dar și exterioare, ca strădania cea mai de preț căreia trebuie să-i închinăm efortul nostru de a fi
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
a o duce la bun sfârșit, a face ca roadele ei să bucure celelalte vieți, cum spunea Einstein, să genereze satisfacții și împliniri care se întorc și vă fac să vă trăiți viața cu adevărat în Armonie și Adevăr, în Bunătate și Frumusețe, în Credință și Demnitate. Managementul achizițiilor publice 10 În ceea ce mă privește, aș vrea să credeți că prin tot ceea ce facem împreună la MAP intenționez să dezvoltăm acel feedback viu profesor-student, din care să învățăm să construim omul-specialist
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
ca promotoriu al acestui mare laborator de știință pură și senină - și în ciuda tuturor acelor ce ar fi voit să vă întunece valoarea operei - ați izbutit să ne impuneți nouă și străinătății, numai prin autoritatea Dvs. de caracter, precum și prin bunătatea Dvs. firească și omenia cu care ați învăluit această operă gigantică. Ați biruit nu numai fiindcă ați încurajat colaboratorii cu blândețe și generozitate, dar fiindcă i-ați încurajat pe toți acei ce aveau o cât de umilă contribuție la tezaurul
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și savurată, numai că nu putem fi de acord cu afirmațiile laudative ale lui Păstorel Teodoreanu: meșteri la această friptură nu suntem, din moment ce gustul românilor se îndreaptă către carnea „pătrunsă“, iar expunerea exagerată la jar nu face decât să transforme bunătatea de mușchi într-o talpă cauciucoasă și lipsită de gust. Arareori poți găsi în vreun restaurant tradițional românesc un bucătar care să știe că, la această bucată din vită, miezul trebuie să rămână zemos, în sânge chiar. Un preparat la
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
pe o tablă enormă. [...] De la brânzeturi de paisprezece feluri până la icre negre și sardele, de la ficat de gâscă și mușchișor de porc până la nisetru marinat, ținând socoteală și de ridichile de lună și tomatele trufanda, precum și de foamea noastră, toate bunătățile lumii erau de față.“ Cuvântul vine din rusă, limbă în care termenul zakuska (cu același sens de antreuri servite înaintea mesei propriu-zise) derivă din verbul zakusit, a lua o înghițitură mică. La ruși, pluralul cuvântului, zakuski, este folosit pentru numeroasele
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de aperitive, a migrat dinspre bucătăria boierească spre cea târgoveață, înțelesul termenului s-a modificat reducționist, o parte a zacuscăi, și anume amestecul de vinete coapte, gogoșari, ceapă, roșii, usturoi etc., ajungând să monopolizeze sensul cuvântului, excluzând semantic toate celelalte bunătăți pomenite de Mihail Sadoveanu în pasajul prezentat anterior. Zacusca noastră, care ne-a parvenit pe o cale foarte ocolită (de la ruși, care au luat-o de la turci, probabil cam în aceeași vreme în care au importat și vânăta) este foarte
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să nu promulge noi reguli și să nu le anuleze pe cele existente, dar să procedeze în acord cu codul disciplinei (vinaya); să nu aibă amici răi; să cultive virtutea, concentrarea și înțelepciunea; să fie competenți în studiu; să manifeste bunătate în cuvinte, în fapte și în gândire, atât în public cât și în particular. În privința femeilor, călugării trebuie să fie prudenți și să nu caute să dea ei înșiși naștere la gânduri lascive. Cu privire la acest subiect, textele canonice consemnează următorul
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
venind de pe o colină din față; el intră în adăpostul ei aducând un lotus și o pătrunde, în sfârșit, în partea ei dreaptă. Acest vis sugerează faptul că cel ce urmează să se nască va fi o personalitate cu o bunătate și o înțelepciune cu totul ieșite din comun. Legenda continuă astfel: Bodhisattva a pătruns în sânul mamei sale. Zeii îi admiră condescendența cu care consimte să îndure prihana și josnicia unei nașteri umane; această mirare îi servește ca pretext lui
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
lucruri unuia din acești foarte neînsemnați frați ai Mei, Mie mi le-ați făcut”. De asemenea, bunăvoința nu doar față de oameni, ci în general față de tot ceea ce ne înconjoară, este comună ambelor religii. Aici există însă o diferență. În buddhism, bunătatea și simpatia manifestată față de toate ființele merge până acolo încât cruță chiar și viețile cele mai neînsemnate și tratează cu dragoste animalele cele mai vătămătoare. Această dragoste pentru toate ființele se numește maitra („prietenie”). Ea se deosebește de iubirea de
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]