7,041 matches
-
o scrisoare lui Mihail Dragomirescu, propunându-i, spre publicare, o povestire. A scris nuvela "Mâna" (prima variantă a nuvelei "Ocrotitorul"), sub influența lecturilor din Anton Pavlovici Cehov. În 19 octombrie 1910 a participat pentru prima oară la o ședință a cenaclului literar condus de Mihail Dragomirescu, din care mai făceau parte Ion Minulescu, Emil Gârleanu, Cincinat Pavelescu, Dimitrie Nanu, Corneliu Moldovanu, Nicolae Davidescu, Alexandru Stamatiad, Mihail Săulescu, Mihai Sorbul. A dus cu el o nuvelă, pe care însă nu apucă să
Liviu Rebreanu () [Corola-website/Science/297590_a_298919]
-
mediului universitar al acelei epoci. „Acei ani au fost ani de lectură”, declara scriitorul în "Confesiuni violente". „Eram mult mai liber decât colegii mei de generație, care erau înregimentați în acele abatoare care se chemau universitățile staliniste”. Frecventează un timp cenaclul de pe lângă revista"Tânărul scriitor", condus de Florin Mugur. Decisivă pentru formația sa intelectuală va fi însă prietenia care îl va lega de Nichita Stănescu, Cezar Baltag, Grigore Hagiu și Matei Călinescu, un adevărat nucleu al generației 60, care va demola
Nicolae Breban () [Corola-website/Science/297624_a_298953]
-
doctoratul în litere în anul 1980, cu teza " G. Călinescu, critic și istoric literar. Privire teoretică". A beneficiat, în 1973, de o bursă Pro Helvetia la Universitatea din Geneva, lucrând sub îndrumarea lui Marcel Raymond. A fost conducătorul mișcării literare Cenaclul Universitas (1983 - ) unde au activat, printre alții, scriitorii: Horia Gârbea, Cristian Popescu, Simona Popescu, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Mușina, Caius Dobrescu, Petruț Pârvescu, Marius Oprea, Daniel Corbu, Andrei Bodiu, Andrei Damian, Adrian Aluigheorghe, Paul Vinicius. A fost director al Editurii
Mircea Martin () [Corola-website/Science/297692_a_299021]
-
8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia. Începuturile literare ale lui sunt legate de activitatea cenaclului "Sburătorul", condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia "Sburătorul literar", unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceeași factură în
Ilarie Voronca () [Corola-website/Science/297718_a_299047]
-
Alexandru A. Macedonski () a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit "poetul rondelurilor", inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața și au rămas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
care a jucat în piesele amintite, dar aceasta îi respinge avansurile. Publică volumul "Poezii", în anul 1881, deși pe coperta originală apare anul "1882". Încercând să intre în grațiile "Junimii" și al lui Titu Maiorescu, participă, cu regularitate, la ședințele cenaclului și citește "Noaptea de noiembrie".. Maiorescu l-a aplaudat, dar în jurnalul personal consemnează că nu a fost impresionat de poezie. Dar poezia este lăudată de Bogdan Petriceicu Hașdeu, care deși era antijunimist, se afla în audiență. Deși era un
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
de apropiați al poetului, intră și pictorul Ștefan Luchian, care se afla la acea dată la stagiul simbolist și de Art Nouveau al carierei sale. În februarie 1898 februarie are loc vizita lui Sâr Peladan la București, Macedonski și întreg cenaclul îi oferă o recepție zgomotoasă. Deoarece experimenta dificultăți financiare, discipolii și colaboratorii organizau strângeri de fonduri în numele său. Astfel, la 18 aprilie 1898, "Adevărul" anunța șezătoarea literară menită să strângă fondurile necesare pentru publicarea operei poetului. Publică pamfletul "Falimentul clerului
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
participat la olimpiade școlare, obținând locul I la faza pe țară la disciplina limba română. A fost și este pasionată de „toate materiile care te ajută să-ți dezvolți o gândire armonioasă”. Fiind pasionată și de poezie, este acceptată în cenaclul literar „Sburătorul” sub îndrumarea poetului Isbăsescu. A studiat vioara timp de 8 ani (de la vârsta de 6 ani până la vârsta de 14 ani) și a urmat cursuri de balet. Primele aprecieri apar la „Forumul Național al Pionierilor”. În 1984 a
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
cele din Franța, unde curentul și-a avut „prima școală“ între 1866 și 1880, căci bardul de la Mircești era la curent cu orice noutate / mișcare literară franceză; dar prima veritabilă „școală“ simbolista din literatura română se datorează lui Alexandru Macedonski, cenaclului și revistei sale, Literatorul, pe care le-a condus și în primele două decenii ale secolului al XX-lea. Alți parnasieni români sunt Ion Pillat, Ion Barbu („ciclul poemelor publicate în Sburătorul“), ori de cei antologați de Nicolae Davidescu, în
Parnasianism () [Corola-website/Science/298290_a_299619]
-
(n. 16 octombrie 1950, Căldărăști, județul Buzău — d. 9 mai 2011) a fost un scriitor și ziarist român. După studii liceale făcute la Buzău, a absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București în 1973. A fost membru al cenaclului „Junimea” condus de Ovid S. Crohmălniceanu. În anul 1990 a început o efervescenta colaborare co cotidianul local ""Opinia"" din Buzău unde și-a arătat în scrierile sale, cu o energie și un umor remarcabile, dezgustul sau față de vechea gardă comunistă
Gheorghe Ene () [Corola-website/Science/298342_a_299671]
-
poet, dramaturg, scriitor și director de editură român. A provenit dintr-o familie de intelectuali moldavi: nepot al lingvistului Gheorghe Ivănescu, rudă cu Octav Onicescu. A absolvit Facultatea de Filologie din Iași. Redactor la revista „Luceafărul”, îndrumă în anii '80 cenaclul Numele poetului, frecventat de tineri scriitori precum Gabriela Crețan, Mircea Șoncuteanu, Florentina Vișan, Delia Dună, Tiberiu Dăioni,Ioana Bălan, Valeriu Mircea Popa, Dan Oprina, Mihaela Muraru-Mandrea, Mircea Drăgănescu, Petruț Pârvescu, Marian Constandache. își face debutul poetic în revista "Flacăra Iașului
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
prima casetă cu fragmente din spectacolul "Doina, închinare lui Eminescu". Cezar Ivanescu a facut greva foamei in anii '60, ca student în Iași, al Facultății de Filologie în semn de protest pentru ca a fost exmatriculat din facultate și exclus din Cenaclul Facultății de Filologie, pentru că a citit câteva poeme cumplite, anticomuniste și antisistem. A mai făcut greva foamei în 1983 în redacția revistei Luceafărul în semn de protest împotriva cenzurii comuniste care-i pregătea pentru a fi topită cartea de poeme
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
zile greva foamei în 1986, până când a fost spitalizat în stare critică la Spitalul de Urgență Floresca din București, în pragul morții, avînd o greutate de doar 45 kg, în semn de protest împotriva autorităților comuniste care i-au interzis "Cenaclul Numele Poetului". A făcut greva foamei și în 5 ianuarie 1990 în semn de protest pentru faptul că Mircea Dinescu, președintele Uniunii Scriitorilor, i-a desfăcut contractul de muncă. O altă agresiune îndreptată împotriva poetului a avut loc pe 3
Cezar Ivănescu () [Corola-website/Science/298381_a_299710]
-
îi influențează hotărâtor concepția despre artă. Din timpul primei sale călătorii în Italia (1852-1853) datează și relațiile de strânsă amiciție cu pictorul Arnold Böcklin. Debutează cu lucrări dramatice, versuri și povestiri. În anul 1854 se stabilește în capitala Bavariei, frecventează cenaclul literar ""Die Münchner Schule"", în cadrul căreia se practică un gen de neoclasicism: promovarea cultului frumosului, aprecierea formei poetice realizate, a farmecului estetic al unui creații închegate sub raport arhitectonic - reacție cu precădere subiectivă față de eșecul revoluției de la 1848 - corespundeau concepțiilor
Paul Heyse () [Corola-website/Science/298192_a_299521]
-
absolvenților din acel an, în vederea reformei învățământului inițiată de Spiru Haret. Se înscrie la Facultatea de Drept din București. Citește într-una din ședințele salonului literar al lui Macedonski poezia " Plumb", care produce o puternică impresie. Citește în 1904 la cenaclul lui Macedonski Nervi de toamnă, obținând același succes. Colaborează la revista Arta de la Iași. Se retrage de la Facultatea de Drept din București. Se stabilește în 1905 În București, împreună cu fratele său Eugen. Un an mai târziu în 1906 se reîntoarce
George Bacovia () [Corola-website/Science/297545_a_298874]
-
de 11 ani, din cauza situației familiale, este nevoit să se întrețină singur, dând meditații. Anul 1896 este anul debutului său literar. La 30 iunie publică în ziarul „Liga Ortodoxă”, condus de Alexandru Macedonski, poezia „Tatăl meu”, semnată I.N. Theodorescu. La cenaclul lui Macedonski îl va cunoaste pe Grigore Pisculescu (Gala Galaction), cu care va rămâne prieten apropiat. Între 1897 și 1899 publică versuri și poeme în proză la „Revista Modernă” și „Viața nouă” pe care le semnează pentru prima oară cu
Tudor Arghezi () [Corola-website/Science/297548_a_298877]
-
care o ajuta sa debuteze. Debuteaza editorial in 1919 cu volumul "Ape adânci", lăudat de Garabet Ibrăileanu. În timpul Primului Război Mondial lucrează ca infirmieră voluntară la Crucea Roșie, experiența fiind apoi relatată în romanul "Balaurul". Din anul 1919 începe să colaboreze cu cenaclul criticului Eugen Lovinescu și să publice în revista acestuia, Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
criticului Eugen Lovinescu și să publice în revista acestuia, Sburătorul. De acum, rolul hotărâtor în orientarea prozatoarei spre romanul european modern, îl are Eugen Lovinescu, unul din puținii susținători ai scriitoarelor femei. Toate romanele sale vor fi citite întâi în cenaclu și apoi publicate. Scriitorul preferat al autoarei este Marcel Proust, a cărui metodă de creație o regăsim, mai mult sau mai puțin, și în romanele ei. Autoarea scrie și publică mai multe volume de nuvele. A fost supranumită "Marea Europeană
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
perpetua mișcare interioară a gândului în mers”. Scrieri precum "Ape adânci", " Femeia în fața oglinzii" sunt realizate predominant dintr-o perspectivă care se apropie de o minuțioasă notare a senzațiilor, „extazul lent al miracolului de a exista”. Participarea scriitoarei la ședințele cenaclului "Sburătorul", căruia îi și dedică de altfel primele ei romane, îi influențează modalitatea de expresie literară, îndrumând-o spre extinderea câmpului de observație. Investigația psihologică se adâncește în romanele "Fecioarele despletite", "Concert din muzică de Bach", "Drumul ascuns", "Rădăcini" și
Hortensia Papadat-Bengescu () [Corola-website/Science/297555_a_298884]
-
în Moldova și se stabilește la Mălini. A urmat Liceul „Nicu Gane” din Fălticeni între anii 1947 - 1951, perioadă în care scrie versuri, iar la sfârșitul lui 1950, participă la o consfătuire a tinerilor scriitori din Moldova, în calitate de secretar al cenaclului literar din Fălticeni, care are loc la Iași, unde se remarcă după ce recită poezia "Fii dârz și luptă, Nicolae!", poezie care-i va fi publicată în "Iașul nou" și în ziarul "Lupta poporului" din Suceava. În mai 1951 a obținut
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
București, iar cu această ocazie câștigă admirația redactorilor revistei "Viața Românească", care-i publică poezia "Gazeta de stradă". În ianuarie 1952, la inițiativa lui Constantin Ciopraga, Labiș a fost transferat la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Iași, unde a devenit conducătorul cenaclului literar. La data de 15 septembrie 1952, Labiș a început să urmeze cursurile de la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” din București, unde i-a avut ca profesori pe Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu și Camil Petrescu, iar printre
Nicolae Labiș () [Corola-website/Science/297551_a_298880]
-
an al Renașterii, când împotriva deznaționalizării s-au ridicat masiv tinerii, copiii educați în sistemul național de învățământ reformat. Revista a fost lansată în data de 5 octombrie 1995, numindu-se inițial „Cetatea dăinuirii”, iar, din 1996, a preluat titulatura cenaclului a cărui germinare intelectuală a și făcut-o posibilă - Clipa Siderală, cenaclul literar, la rândul său, luându-și ca spirit protector numele Iuliei Hasdeu. Începând cu anul 2007, revista și-a schimbat denumirea în "Clipa". Înregistrată la Camera Înregistrării de
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
educați în sistemul național de învățământ reformat. Revista a fost lansată în data de 5 octombrie 1995, numindu-se inițial „Cetatea dăinuirii”, iar, din 1996, a preluat titulatura cenaclului a cărui germinare intelectuală a și făcut-o posibilă - Clipa Siderală, cenaclul literar, la rândul său, luându-și ca spirit protector numele Iuliei Hasdeu. Începând cu anul 2007, revista și-a schimbat denumirea în "Clipa". Înregistrată la Camera Înregistrării de Stat a Ministerului Justiției din Republica Moldova drept publicație independentă și nonprofit, pusă
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
Curier pedagogic”. Apariții sporadice în „Dacia literară”, „Curierul românesc”, „Oglinda literară” ș.a. din dreapta Prutului. Emisiunile: „Semnal-Junior” și „Ars-adolescentina” ale Radioului Național, prin atașamentul special față de tinerii creatori al jurnalistei Zina Izbaș, au mediatizat încă de la începuturi activitatea revistei și a cenaclului acesteia, promovând continuu tinerii creatori. Edițiile anuale ale Concursului Național de Creație Literară „Iulia Hasdeu”, dar și drumul evolutiv al publicației a fost constant, cu har și devotament, reflectate în subiectele culturale pentru știri, realizate de către distinsa jurnalistă Silvia Hodorogea
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]
-
oficiu bibliotecile tuturor liceelor teoretice, ale celor mai mari școli de cultură generală și, de asemenea, ale celor mai mari biblioteci pentru copii din republică (anual 700-800 de abonamente). Difuzarea gratuită a publicației se efectuează, tradițional, în cadrul ședintelor mari ale Cenaclului „Iulia Hasdeu” și, de asemenea, în timpul lansării revistei în școli și licee. Revista apare o dată la două luni. Ea poate fi abonată colectiv și individual, indicele ei in Catalogul „Poșta Moldovei” fiind RM 31342. Revista poate fi procurată în librăriile
Clipa (revistă) () [Corola-website/Science/317093_a_318422]