7,921 matches
-
și în săli mai mici. Documentarul "Rattle and Hum" conține imagini înregistrate în timpul turneului The Joshua Tree Tour, iar albumul dublu cu același nume conține nouă piese de studio și șase melodii live de U2. Lansat în magazine și în cinematografe în octombrie 1988, albumul și filmul se doreau un omagiu adus muzicii americane. Filmul include piese înregistrate la studiourile Sun Records din Memphis și melodii cântate împreună cu Bob Dylan și B. B. King. În pofida unei primiri pozitive din partea fanilor, "Rattle
U2 () [Corola-website/Science/299743_a_301072]
-
limba franceză) din 4 iunie 1896, redactorul Mișu Văcărescu (coborâtor din boierii Văcărești) își anunță snobii cititori că "luni 27 mai 1896, la sediul ziarului din Calea Victoriei, pe holul de la etajul I, a avut loc o reprezentație a "„minunii secolului”". "„Cinematograful, această senzație a zilei, a fost trimis să încânte Bucureștiul”" de celebrul impresar al "Adelinei Pati" și al "Eleonorei Duse", domnul "Schurmann", iar ziarul "„L'Indépendance Roumanie”", a fost gazda și patronul primelor reprezentații cinematografice în București. Pentru scurt timp
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
această senzație a zilei, a fost trimis să încânte Bucureștiul”" de celebrul impresar al "Adelinei Pati" și al "Eleonorei Duse", domnul "Schurmann", iar ziarul "„L'Indépendance Roumanie”", a fost gazda și patronul primelor reprezentații cinematografice în București. Pentru scurt timp cinematograful se mută în sala cea mare din clădirea de pe bulevardul "„Eforiei Spitalelor Civile”", apoi în sala "„Hugues”" ( vis-a-vis de vechiul Teatru Național) iar după o vacanță de vară din nou în localul ziarului "„L'Indépendance Roumanie”". De această dată cu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
atracția mondenă devenind un spectacol popular al bucureștenilor. Prima peliculă filmată în România prezintă o "actualitate": parada regală de la 10 mai 1897 (A.N.F.) Un lucru demn de remarcat este faptul că doctorul "Gheorghe Marinescu", dându-și seama de importanța cinematografului în lumea științifică medicală și nu numai, cu sprijinul "fraților Lumiere", va realiza niște filmulețe pe teme medicale. Dacă până în 1975 aceste filme au fost mai mult niște legende, în acel an un reporter TV pe nume Cornel Rusu, le
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
România 17 subiecte, dintre care se mai păstrează și astăzi două, în catalogul Lumière, la nr. 551 și 552. În Macedonia, "frații aromâni Manakia" fac carieră cu reportajele lor de actualități, sociale și etnografice ( A.N.F.). Dar... " „De vânzare un cinematograf Lumiere cu 12 vederi, dintre care 6 din țară și 6 din străinătate echipat pentru a lua vederi noi”" („L'Indépendance Roumaine” din 16 martie 1898 ). Epuizarea curiozității spectatorilor față de cinema care se manifestase și în occident, se manifestă și
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Oeser", apoi "„demonstratorul” Kuperman", "„distinsul electrician A.C.Bottez”" și mulți alți anonimi, vor relua reprezentațiile cinematografice. Spectacolele au fost prezentate în sălile "„Edison”, „Eforie, „Teatrul Liric”, „Circul Sidoli”". În 1906-1907, la circul Sidoli din Iași, se înființează prima sală de cinematograf din România în care se puteau face proiecții cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești. "Prima sală de cinematograf construită" este sala "„Volta”" din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Edison”, „Eforie, „Teatrul Liric”, „Circul Sidoli”". În 1906-1907, la circul Sidoli din Iași, se înființează prima sală de cinematograf din România în care se puteau face proiecții cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești. "Prima sală de cinematograf construită" este sala "„Volta”" din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909, cinema "„Bleriot”" în str. Sărindar, urmat de cinematografele " „Bristol”, „Apollo”, „Venus”". În Transilvania, lucrurile s-au mișcat mai rapid, astfel că la
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
proiecții cu caracter permanent și unde au rulat primele filme românești. "Prima sală de cinematograf construită" este sala "„Volta”" din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909, cinema "„Bleriot”" în str. Sărindar, urmat de cinematografele " „Bristol”, „Apollo”, „Venus”". În Transilvania, lucrurile s-au mișcat mai rapid, astfel că la Brașov prima sală de cinematograf datează din 1901. Programele erau formate din documentare și mici "filmulețe cu artiști". Ultimele se vor mări mereu ca durată, devenind
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
din București, strada Doamnei și este inaugurată în mai 1909. Urmează în ianuarie 1909, cinema "„Bleriot”" în str. Sărindar, urmat de cinematografele " „Bristol”, „Apollo”, „Venus”". În Transilvania, lucrurile s-au mișcat mai rapid, astfel că la Brașov prima sală de cinematograf datează din 1901. Programele erau formate din documentare și mici "filmulețe cu artiști". Ultimele se vor mări mereu ca durată, devenind cu timpul "filme", iar documentarele "jurnale de actualități". Astfel, în anul 1910, Victor Eftimiu și Aristizza Romanescu mimau o
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
ai noii arte." Primele "filme românești de ficțiune" sunt învăluite în aură de legendă. Ancheta asupra începuturilor filmului românesc, publicată în foiletonul ziarului „Cuvântul” din decembrie 1933 menționează pentru anul 1911 de o "„aranjare a unei piese de teatru pentru cinematograf”", "„Păpușa”", realizată de către operatorii "Nicolae Barbelian" și "Demichelli" în colaborare cu șeful trupei de actori, "Marinescu". Totodată, Victor Eftimiu în colaborare cu Emil Gârleanu scriu un scenariu de film pe care îl oferă contra cost unui anume "Georgescu". Acest film
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
filmate în diferite locații din țară pentru completarea spectacolului cu același nume de la "Teatrul Național", ceea ce s-ar numi astăzi "lanternă magică". Regia este realizată de Aristide Demetriade și Grigore Brezeanu. În rolul lui Făt-Frumos, Ar. Demetriade. Acest "hibrid teatru - cinematograf", a fost bine primit de spectatorii epocii. Decembrie 1911. "„Rampa”" o revistă de teatru publică sub numele de "„Cinematograful la Teatru”" (semnat V.Scânteie) că „"Maestrul Nottara e pe cale să facă o operă patriotică redând războiul României pentru Independență printr-
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
astăzi "lanternă magică". Regia este realizată de Aristide Demetriade și Grigore Brezeanu. În rolul lui Făt-Frumos, Ar. Demetriade. Acest "hibrid teatru - cinematograf", a fost bine primit de spectatorii epocii. Decembrie 1911. "„Rampa”" o revistă de teatru publică sub numele de "„Cinematograful la Teatru”" (semnat V.Scânteie) că „"Maestrul Nottara e pe cale să facă o operă patriotică redând războiul României pentru Independență printr-un film,astfel că generațiile de astăzi vor învăța istoria luptelor de la 1877, iar viitorimii îi va rămâne tabloul
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
Leon Popescu" după apariția unor producții așa zise de "„film românesc”", girate de "casa „Pathe -Freres”" cu artiști de mâna doua, de fapt niște combinații de filme străine cu scene filmate în care apar actori români (se prezentau pe scena cinematografului, sub formă de teatru jucat de actori "„în carne și oase”" cuplate cu filmările făcute cu aceeași actori), cunoscut sub denumirea de "cinemasketch", răspunde cu un plan mare de ofensivă, creând societatea "„Film de artă Leon Popescu”" în anul 1913
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
tehnicilor folosite de către acesta în animație. Unele fotograme prezintă pe margine și banda neagră corespunzătoare sunetului înregistrat, ceea ce a îndreptățit cercetătorii să afirme că în ultima perioadă, desenele animate ale lui A. Petrescu aveau sonor. Intră în această vâltoare numită "cinematograf" și Jean Mihail, unul din pionerii cinematografiei românești prin participarea ca asistent de regie pe lângă germanul Alfred Hallm, regizor al filmului "„Țigăncușa din iatac”". Filmul realizat în locații ca "palatul Mogoșoaia, mănăstirea Pasărea, Vila Minovici", are la bază un scenariu
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
de altă parte, intelectualitate vremii tot mai considera arta cinematografică ca o artă de bâlci, neacordându-i importanța necesară. Este drept că și presa de specialitate era cam subțirică și uneori și neinspirată. În 1928 Tudor Vianu, arăta în articolul "„Cinematograf și radiodifuziune în politica culturii”": - "„Presa cinematografică...creată mai întâi pentru o sprijini interesele capitalismului cinematografic...Nu e actor cât de mediocru pe care presa cinematografică să nu-l fi proclamat stea de mărimea întâi și nu este film oricât
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
anul 1930 prințesa-poet "Elena Văcărescu", prințesa care ar fi trebuit să fie prima regina neaoșe a României dacă regele Carol I nu ar fi intervenit brutal în idila sa cu prințul Ferdinand: "„Față de puterea pe care o are la îndemână, cinematograful trebuie să conlucreze larg..., spre cel mai mare bine al popoarelor și apropierea dintre ele,prin urmare pentru PACE”". Apariția filmului sonor deschide o nouă etapă în dezvoltarea cinematografiei mondiale, implicit și în firava noastră cinematografie. Apariția sonorului complică și
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
mai rămâne pe poziții participând la dublarea filmelor la "„Hunia-Film”" Budapesta și "„Barandov”" - Cehoslovacia. În această "agonie a filmului românesc" apare o rază de speranță. Politicienii, și nu numai de la noi, își dau seama de mare putere de influență a cinematografului în mass-media. El, "cinematograful" era cel care putea fi folosit în "scopuri de propagandă, de influențare ideologică a maselor largi cu diferite grade de cultură". (Este bine să amintim tineretului de azi că "„Marele Lenin”" făuritorul statului sovietic dându-și
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
participând la dublarea filmelor la "„Hunia-Film”" Budapesta și "„Barandov”" - Cehoslovacia. În această "agonie a filmului românesc" apare o rază de speranță. Politicienii, și nu numai de la noi, își dau seama de mare putere de influență a cinematografului în mass-media. El, "cinematograful" era cel care putea fi folosit în "scopuri de propagandă, de influențare ideologică a maselor largi cu diferite grade de cultură". (Este bine să amintim tineretului de azi că "„Marele Lenin”" făuritorul statului sovietic dându-și seama de forța de
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
maselor largi cu diferite grade de cultură". (Este bine să amintim tineretului de azi că "„Marele Lenin”" făuritorul statului sovietic dându-și seama de forța de propagandă a filmului spunea: "„Dintre toate artele,cea mai importantă pentru noi este cinematografia”". Cinematograful putea deci să fie folosit ca "o armă ideologică importantă" și de el avea nevoie comuniștii în "„măreața operă” de distrugere a democrațiilor" ). Se dovedise astfel că munca tenace a realizatorilor de film românesc, cu toate imperfecțiunile, fusese bine primită
Filmul românesc până în 1948 () [Corola-website/Science/299822_a_301151]
-
prin cablu. În urmă cu mai multe decenii la Chevereș activau, urmând exemplul celebru al sătenilor de la Chizătău, care au făcut școală în Banat, un cor și o fanfară. Exista și un grup de călușari. Mai încoace funcționa și un cinematograf. În localitate s-a construit în ultimii ani, din fonduri guvernamentale, o sală de sport. Amatorii de fotbal dispun de un teren, la marginea satului, pe izlazul numit Boba. Jocurile sportive tradiționale, care astăzi nu se mai practică, erau "fuga
Comuna Chevereșu Mare, Timiș () [Corola-website/Science/299851_a_301180]
-
de basarabeni care (excepție, ultima generație) mai vorbesc limba română. În martie 1944, s-a reinstaurat puterea sovietică. Până în anul 1991, în satul Vărvăreuca se aflau asociație intercolhoznică, școală de 8 ani, club, bibliotecă, punct medical, creșă, magazine, oficiu poștal, cinematograf. De asemenea, Vărvăreuca era sediul colhozului „Pacea”. În 2001: gospodării - 1860, locuitori - 2960, proprietari de pământ - 447, cooperativa de producție „Vărvăreni” - 323 ha, SA „Cereale Flor”, gospodăria țărănească „Pavel Cibotaru” - 140 ha, SA „Fabrica de lactate Florești”, abator, școala medie
Vărvăreuca, Florești () [Corola-website/Science/299843_a_301172]
-
de vedere etimologic, "„scrierea mișcării”" (de la cuvintele franceze „cinématique” - mișcare și „graphie” - scriere). Legat de această definiție amintesc faptul că patentul acordat fraților Lumière în februarie 1895 avea titlul de "„Aparat pentru obținerea și vizionarea imaginilor”", numit generic de către ei „Cinematograf”. "Cinematografie" este înregistrarea unei serii întregi de imagini fotografice succesive, a unui obiect în mișcare cu o anumită cadență - "analiza mișcării" - și apoi proiectarea acestor imagini cu aceeași cadență (între 16 - 18 imagini/secundă pentru film mut și 24 imagini
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]
-
care se face într -un tempo sacadat (cadențat) este percepută de ochiul uman ca o mișcare naturală. Dacă nu ar exista această "persistență retiniană", după unii "remanență retiniană", de fapt un "defect al ochiului", nu ar fi putut să apară "cinematograful". "Cinematograful" s-a născut la sfârșitul secolului XIX, deoarece a fost nevoie de un drum lung să se atingă nivelele de dezvoltare necesare ale fizicii, chimiei, mecanicii, electrotehnicii, opticii ca abia după aceea să înceapă să se dezvolte tehnica cinematografică
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]
-
se face într -un tempo sacadat (cadențat) este percepută de ochiul uman ca o mișcare naturală. Dacă nu ar exista această "persistență retiniană", după unii "remanență retiniană", de fapt un "defect al ochiului", nu ar fi putut să apară "cinematograful". "Cinematograful" s-a născut la sfârșitul secolului XIX, deoarece a fost nevoie de un drum lung să se atingă nivelele de dezvoltare necesare ale fizicii, chimiei, mecanicii, electrotehnicii, opticii ca abia după aceea să înceapă să se dezvolte tehnica cinematografică. Înainte de
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]
-
Este o proiecție de tip diascop. Tot cam în acea epocă ca o aplicație a "lanternei magice" apare în China teatrul de umbre. Secolul XIX înseamnă pentru oamenii de știință, "secolul marilor căutări și descoperiri". Referitor la descoperirile premergătoare apariției "cinematografului", amintim de încercările unui profesor belgian, Joseph Plateau, care în 1829 vrând să "stabilească limita de rezistență a retinei ochiului", se uită timp de 25 secunde la discul solar. Orbit de lumina puternică a soarelui, este nevoit să stea câteva
Tehnica proiecției cinematografice () [Corola-website/Science/299363_a_300692]