7,032 matches
-
cu condiția ca acestea să fie disponibile. ... 229. - Trebuie să se menționeze, totodată, daca situațiile financiare anuale au fost întocmite în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991 , republicata, si cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări. 230. - Următoarele informații trebuie prezentate cu claritate și repetate ori de cat ori este necesar, pentru buna lor înțelegere: a) denumirea entității care face raportarea; ... b) faptul că situațiile financiare anuale sunt proprii acesteia și nu grupului; ... c) dată la care s-au încheiat sau perioadă la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184081_a_185410]
-
puse pe partea cu înscrisurile, pe cât posibil în unghiul superior stâng, eventual sub numele și adresa expeditorului. Dacă este vorba de trimiteri sub formă de cărți poștale, aceste indicații sunt plasate deasupra adresei, în așa fel încât să nu afecteze claritatea acesteia. Pentru sacii M recomandați, eticheta CN 04 trebuie perfect lipită pe eticheta-adresă furnizată de expeditor. 5.5. Până la data de 1 ianuarie 2008, administrațiile poștale care au adoptat în serviciul lor intern sistemul de acceptare mecanică a trimiterilor recomandate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/184792_a_186121]
-
răspundă la următoarele criterii considerate minimale: a) să asigure concordanță strictă a rezultatului prelucrărilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementează; ... b) să precizeze tipul de suport care asigură prelucrarea datelor în condiții de siguranță; ... c) să precizeze cu claritate sursă, conținutul și apartenența fiecărei date. Fiecare dată înregistrată în contabilitate trebuie să se regăsească în conținutul unui document scris, la care să poată avea acces atât beneficiarii cât și organele de control; ... d) să asigure listele operațiunilor efectuate în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187801_a_189130]
-
Ordinea succesiunii situațiilor de invățare va respecta următoarele reguli: - de la cunoscut la necunoscut; - de la simplu la complex; - de la concret la abstract; - de la observație la raționament; - de la general la detaliu. Conținutului ecranelor trebuie să respecte următoarele reguli: prezentare completă dar minimală; - claritate, concizie și precizie; Soft-urile educaționale realizează și o evaluare a cunoștințelor dobândite. Exercițiile, întrebările, problemele prin care se realizează evaluarea trebuie să capteze întreaga atenție și să creeze posibilitatea exersării a ceea ce trebuie învățat. Soft-ul trebuie astfel realizat
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alexandra BARBU, Gheorghe BARBU () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93150]
-
de Biologia cerebrală" (expusă la 16 aprilie 1945 la Spitalul Central București, ca lecție inaugurală a cursului de psihiatrie). Prelegerea citată exprimă concludent ideile lui C. I. Parhon despre obiectul, conținutul și perspectivele psihiatriei. Câteva din aceste idei rezultă cu claritate chiar de la începutul expunerii. Aflăm citatul: "Aici este necesar să răspundem la o a doua chestiune: ce este sufletul? ce sunt fenomenele psihice? Răspunsurile au variat după autori. Ziehen 123 consideră ca fenomene psihice numai pe acelea însoțite de conștiință
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
profundă a universului uman. Efortul pe care trebuia să-l depunem uneori pentru a ne apropia de modul său de gândire, care oricând era cu cel puțin un pas înaintea noastră, era compensat ulterior pe deplin de descoperirea și înțelegerea clarității conceptelor pe care le crea, utiliza și aplica. Profesorul Tadeusz Pirozynski a impresionat printr-o deschidere și autentică generozitate științifică, de care au beneficiat mulți dintre cei cu care a colaborat. Nu se pot uita câtuși de puțin îndemnurile repetate
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
să eșueze în grotesc dacă nu are tăria și curajul să-și asume riscul de a sări pe fereastră așa cum face tînărul Alex -, singurul mod de a evada din blocul tuturor interdicțiilor abil drapate cu aparențe binevoitoare. Spectacolul transmite cu claritate aceste idei, a căror virulență ar fi putut fi și mai subliniată dacă regizorul i-ar fi impus autorului concentrarea unor pasaje și renunțarea la altele, păstrate de dragul efectului imediat, dar care produc lungimi și gratuități. Distribuția este adecvată, toți
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cu România”, așa cum o proclamă «Sfatul Țării » și așa cum e stipulat în mod limpede în toate decretele și celelalte documente oficiale, întocmite ca urmare și în virtutea zisului vot”. Răspunzând punct cu punct acuzațiilor formulate de guvernul Ucrainei, se preciza cu claritate și hotărâre: „Guvernul Regal declară deci din nou că n-a avut niciodată intenția de a cuceri, de a anexa sau de a încorpora Basarabia, dar n-ar putea să renunțe la drepturile istorice ale României asupra unui pământ românesc
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
să tindă întreaga omenire, dacă cultul comunist poate fi apărat aievea, ca ceva ce poate duce la fericirea eternă pe pământ, socotesc că aici la noi, în colțul acesta de lume unde trăiește un popor dornic de libertate și de claritate, căruia îi repugnă și excesele sângeroase și robiile tiranice, un popor stăpânit de dragoste de proprietate individuală, și de brazdă și de puterea unui instinct, și care este legat prin toate fibrele sale de rege și dinastia sa - aici, la
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cum să promoveze binele și cum să evite răul; b) magistrul trebuie să-și structureze discursul la nivelul auditoriului și să-și sprijine afirmațiile de argumente solide; c) magistrul trebuie să vorbească mai degrabă cu înțelepciune decât cu elocvență; d) claritatea și stilul plăcut al cuvintelor sunt importante în atingerea scopului, reușind să emoționeze și să câștige adeziunea ascultătorilor, e) magistrul va fi tot timpul conștient de etapele și de regulile învățării; f) stilul expunerii trebuie să fie variat în funcție de subiectul
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
și nu comentarii asupra modelelor normative propuse de un sociolog sau altul pentru practica colegilor săi. Alegerea exemplelor de analiză sociologică este făcută, în primul rând, după criterii ilustrative. Ele au fost selectate pentru faptul că lasă să transpară cu claritate structurile fundamentale ale gândirii sociologice. Din acest motiv, am considerat inoportună comentarea valorii lor de adevăr în calitate de ipoteze explicative particulare. De la început este necesar să fac o precizare asupra completitudinii analizei propuse în această carte. Nu stă în intenția mea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
garanție suplimentară că o regularitate empirică oarecare nu este doar locală, ci universală. • Contribuie la precizarea relației cauzale. Legile nu exprimă relații între fenomene complexe, ci între caracteristici abstracte ale acestora. O teorie asupra mecanismului producerii face posibilă formularea cu claritate atât a entităților abstracte care sunt legate cauzal, cât și a condițiilor în care poate exista o relație cauzală. În unele societăți putem găsi o relație empirică între „rasă” și „criminalitate”. Putem, pe această bază, să formulăm o lege de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
dacă avem o relație de covariație, despre care avem temeiuri să presupunem că este o relație cauzală, fenomenul anterior este cauza, iar cel posterior, efectul. Cel mai adesea însă, pentru sociolog este greu, dacă nu chiar imposibil, să determine cu claritate succesiunea temporală. În multe situații, avem de-a face cu procese sociale de lungă durată, în care cauza coexistă cu efectul. Măsurarea făcută la un moment dat nu poate detecta nici un fel de decalaj în timp. Presupunerea unui proces de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sferă va avea un rol sensibil mai redus în producerea bolilor mentale (Harris, 1968). În 1938, un grup condus de Kurt Lewin (White și Lippitt, 1960) a imaginat un experiment celebru asupra consecințelor stilurilor de conducere. Experimentul a probat cu claritate că stilul de conducere democrat are o serie de consecințe sociale și umane net superioare față de stilul autoritar. Una dintre criticile aduse acestui experiment se referă la influența factorului cultural. Copiii americani, cu care a fost realizat experimentul, supuși unui
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
al organizării sociale în care se originează un proces cauzal care, trecând printr-o mulțime de variabile intermediare (efecte cauză), duce în final la variabila efect. Atât multicauzalitatea, cât și dispunerea procesului determinativ sub forma unui lanț cauzal pun cu claritate în evidență faptul că explicația cauzală nu poate fi redusă nici pe departe la un enunț cauzal simplu, ci constă dintr-o teorie explicativă complexă. Structura explicației cauzale ca teorie complexă va face obiectul paragrafului următor. Structura standard a teoriei
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de acțiune. Identificarea factorilor cu acțiune cauzativă puternică în raport cu cel cu acțiune slabă oferă posibilitatea selectării acelor strategii capabile efectiv să realizeze modificări majore în fenomenul efect și a eliminării acelora care nu pot produce decât efecte neînsemnate. Nedistingerea cu claritate între o teorie abstractă și o teorie contextuală duce adesea la poziții eronate. Multe teorii explicative se constituie ca teorii predominant contextuale, sugerând însă că sunt teorii universale, abstracte. Cristalizându-se în interiorul unui context social particular, ele iau ca dați
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de explicat, fără a face însă presupoziții teoretice asupra mecanismelor cauzative. Variația satisfacției muncii este asociată, de exemplu, cu o mulțime de variabile de tip contextual ca: vârsta, sexul, nivelul școlar, profesia, nivelul ierarhic etc. O asemenea distincție apare cu claritate în cercetările empirice care utilizează variabilele contextuale nu ca indicatori neapărat ai cauzalității, ci ca repere, criterii de descriere sistematică a variației. Este ceea ce aș numi diferențiatori universali. Pentru a descrie în mod sistematic variația unui fenomen social într-un
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sau element o tendință practică de organizare în așa fel încât respectiva funcție să fie maximizată? În ceea ce privește consecințele funcționale negative, ele sunt, referitor la sistemul pentru care sunt negative, prin definiție neintenționate. În acest punct putem defini cu mai multă claritate conceptul de finalitate. Finalitatea se referă la orientarea activă atât a sistemului, cât și a elementului, spre satisfacerea cerințelor funcționale. Există finalități ale sistemului și, simetric, finalități ale elementului, orientate spre satisfacerea cerințelor funcționale. Funcția se distinge de finalitate. Finalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui sistem trebuie completată cu analiza relațiilor dintre sisteme. Delimitarea sistemelor. Analiza funcțională are mereu ca obiect un sistem. Dar sistemele sociale nu sunt totdeauna date distinct în experiența comună. Apare de aceea problema delimitării lor. Există sisteme date cu claritate în experiența comună ca entități ale căror granițe sunt evidente înainte și independent de orice analiză: o întreprindere, o familie, un ritual. În acest caz, analiza funcțională caută să identifice atât funcțiile pe care acestea le au de îndeplinit ca
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
referă la o „lipsă”, la ceva ce este necesar sau dezirabil pentru buna funcționare a unui sistem. În această calitate, cerința funcțională este o stare complexă, sintetică a unui sistem. De aici și dificultatea determinării sale. Pentru a identifica cu claritate o cerință funcțională este necesar să pornim de la o bună cunoaștere a structurii și mecanismelor de funcționare ale respectivului sistem, a legilor care îi guvernează funcționarea. Determinarea cerințelor funcționale nu poate premerge decât în mod excepțional cunoașterea amănunțită a sistemului
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
funcționale. Raymond Boudon (1971) face o asemenea opțiune netă în favoarea cauzalității. Pentru el, termenul de funcție este echivoc, produs al unei epistemologii spontane, recomandând în consecință sociologiei să-l evite. • Sunt explicații complementare. O asemenea poziție o găsim formulată cu claritate de către Émile Durkheim (1974). El separă net explicația cauzală de cea funcțională. Explicația cauzală este esențială. Ea ne ajută să înțelegem de ce fenomenele sunt așa cum sunt. Explicația funcțională ne ajută, eventual, să înțelegem de ce fenomenele sunt menținute în existență. Distincția
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
modalitate mai adecvată în acest caz de asigurare a supraviețuirii”. Cunoscând mai bine particularitățile sistemelor, putem formula legi mai precise deci asupra relației dintre condițiile exterioare și comportamentul lor. Considerând limitele schemei funcționale și ale celei cauzale, putem întrevedea cu claritate faptul că ele sunt complementare și că este posibilă conectarea lor într-o schemă explicativă unificată. Schema funcțională trebuie deschisă spre exterior, explorând modul în care afectează condițiile de mediu funcționarea sistemului. Schema cauzală trebuie completată cu explicarea procesului de
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în fața opțiunii între diferite stiluri, moduri de viață. Ea le evaluează după diferitele criterii și, pe această bază, alege unul sau altul. Pentru a determina valoarea diferitelor stiluri de viață (beneficiul funcțional total), sunt necesare următoarele operații: a) formularea cu claritate a stilurilor alternative de viață; b) determinarea setului de criterii de evaluare (cerințe funcționale, necesități, moduri în care un stil de viață afectează viața umană); c) ponderea acestora în funcție de importanță; d) estimarea consecințelor funcționale ale fiecărui stil de viață în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o formă sau alta, având un mod de organizare. El are deci mereu o anumită structură. Analiza trebuie însă să ia în considerare că aceasta este de multe ori doar una dintre structurile alternative posibile. În acest punct, apare cu claritate distincția dintre sociologiile conservatoare și sociologiile revoluționare (critice, radicale). Sociologiile conservatoare tind să postuleze că structura existentă a sistemului analizat este singura posibilă. Ele nu fac distincția dintre sistemul abstract și sistemul structurat. Sociologiile revoluționare se orientează, dimpotrivă, spre critica
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structură este cea mai bună, cea mai eficientă? Analiza eficienței devine aici o componentă importantă a analizei de sistem. Ceea ce caracterizează știința este diferențierea netă dintre soluțiile utopice și soluțiile posibile. Este ruptura pe care Friedrich Engels o întrevedea cu claritate, prin saltul de la utopie la știință (Engels, 1967). În anumitecondiții, organizarea ierarhic-autoritară sau cea democratică este mai bună?Organizarea sistemului productiv pe baza planificării centrale sau pe baza pieței libere? Ce stil de viață duce mai probabil la maximizarea stării
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]