7,569 matches
-
scenă a fost asigurată de Nicușor Constantinescu și de B. Fălticineanu. "București 500" a fost conceput în două acte, dintre care primul redă pitorescul orașului în epocile anterioare, iar al doilea prezintă Bucureștiul contemporan. Din primul act fac parte cântecele: clopotului, al poștalionului, al surugiului, al haimanalei, al păpușarului, al Coanei Chirița, al lui Barbu Lăutaru, al Bătăii cu flori de la Șosea, al fălcii umflate, al societăților de binefacere, al pianului mecanic etc. Actul al doilea cuprinde: Cărți poștale ilustrate, Cântecul
Cea de-a 500-a aniversare a atestării documentare a Bucureștiului () [Corola-website/Science/317232_a_318561]
-
Lista monumentelor istorice 2015 având Codul HD-II-m-A-03272. Biserica de lemn din cimitirul satului hunedorean Bretea Mureșană face parte din categoria “bisericilor călătoare”, pe actualul loc fiind postată doar din anul 1914, când a fost achiziționată de săteni. O inscripție pe clopotul original, aflat acum în clopotnița bisericii noi, dezvăluie faptul că a fost construită în anul 1665, prin părțile Bradului, unde a și servit multă vreme ca lăcaș de cult. Din păcate cu noul domiciliu, biserica a primit și o altă
Biserica de lemn din Bretea Mureșană () [Corola-website/Science/317239_a_318568]
-
interioară 7, 8 m; iar înălțimea turnului 36 m. Iconostasul este confecționat din lemn. Se află aci picturi și de la biserica veche, dar și picturi murale executate în urmă cu cca. 40 de ani. Dacă biserica veche avea doar un clopot, cea actuală are trei. Cel mare și cel mijlociu au fost luate în Primul Război Mondial de autoritățile austro-ungare, dar la 1929 au fost cumpărate altele în loc. Pe clopotul mic scrie: "Cumpărat pe spesele bisericii G. R. din Sărcia Română
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
cu cca. 40 de ani. Dacă biserica veche avea doar un clopot, cea actuală are trei. Cel mare și cel mijlociu au fost luate în Primul Război Mondial de autoritățile austro-ungare, dar la 1929 au fost cumpărate altele în loc. Pe clopotul mic scrie: "Cumpărat pe spesele bisericii G. R. din Sărcia Română, în anul 1890, sub epitropia lui Eudochiu Lăpădatu, de la Turnătoria Antoniu Novotny, Timișoara N. 784". Pe cel mijlociu și pe cel mare, care au fost cumpărate de la "Livarna Zvona
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
R. din Sărcia Română, în anul 1890, sub epitropia lui Eudochiu Lăpădatu, de la Turnătoria Antoniu Novotny, Timișoara N. 784". Pe cel mijlociu și pe cel mare, care au fost cumpărate de la "Livarna Zvona" din Maribor, scrie: S-a turnat acest clopot la anul de la Hristos 1929 pentru Sf. Biserică ort. rom. din Sărcia Română, cu hramul Sf. M. M. Dimitrie, spre binele lui Dumnezeu și drept credincioșilor creștini". Clopotul mic are 35 kg, cel mijlociu 600, iar cel mare 1, 000
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
fost cumpărate de la "Livarna Zvona" din Maribor, scrie: S-a turnat acest clopot la anul de la Hristos 1929 pentru Sf. Biserică ort. rom. din Sărcia Română, cu hramul Sf. M. M. Dimitrie, spre binele lui Dumnezeu și drept credincioșilor creștini". Clopotul mic are 35 kg, cel mijlociu 600, iar cel mare 1, 000 kg În anul 1914 vine la Sărcia ca preot Gherasim Andru, care slujește această biserică până la moarte, în 1957 (este înmormântat în cimitirul românesc din Sărcia). Iconom stavrofor
Biserica ortodoxă română din Sărcia-Sutjeska () [Corola-website/Science/317264_a_318593]
-
Nicolae” (6 decembrie) și nu figurează pe noua listă a monumentelor istorice. Lăcașul de cult din centrul comunal Vorța, purtând hramul „Sfântului Ierarh Nicolae”, a fost ridicat, cu probabilitate, la cumpăna sec XVIII-XIX, în acest caz, anul 1802, înscris pe clopotul mic, transmite data finalizării construcției, în timpul păstoririi preotului Florea Popa. De plan dreptunghiular, cu absida nedecroșată, poligonală cu trei laturi, edificiul se impune privirilor prin turnul-clopotniță suplu, cu foișor în console și fleșă zveltă, elevat deasupra pronaosului. Accesul la interior
Biserica de lemn din Vorța () [Corola-website/Science/317277_a_318606]
-
bizantin. Întreaga catapeteasmă este lucrată artistic, fiind făcută în anul 1766 de episcopul Inochentie al Hușilor. Acoperită cu șindrilă până în anul 1852, biserica are astăzi învelitoare din tablă zincată. Dintre obiectele de valoare menționăm iconostasul datând din 1766 și un clopot de bronz din 1779.
Biserica de lemn din Brădicești () [Corola-website/Science/317501_a_318830]
-
răpăluit (reparat) la anul 1848 august la 13 s-au început lucrul și s-au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”". Conform tradiției orale, până la înălțarea turnului clopotniță, clopotele erau atârnate într-un copac din preajma bisericii. După ridicarea turnului, au fost turnate clopote noi, însemnându-se pe ele data și numele donatorilor: "„Acest clopot s-au vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”". În
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
au săvârșit noiembrie la 20 prin chiverniseala oamenilor Vasile Co(s)ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”". Conform tradiției orale, până la înălțarea turnului clopotniță, clopotele erau atârnate într-un copac din preajma bisericii. După ridicarea turnului, au fost turnate clopote noi, însemnându-se pe ele data și numele donatorilor: "„Acest clopot s-au vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”". În Cronica parohiei sunt menționate și alte două reparații. La începutul anilor 1900, lăcașul de
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
ma, Gavril Botnar, Nica Bolohan, Georgi Bolohan Carturarh (?)”". Conform tradiției orale, până la înălțarea turnului clopotniță, clopotele erau atârnate într-un copac din preajma bisericii. După ridicarea turnului, au fost turnate clopote noi, însemnându-se pe ele data și numele donatorilor: "„Acest clopot s-au vărsat satul Plăvălar cu hramul Vovidenia cu cheltuiala Vasile Cosma, Budnar Nica...”". În Cronica parohiei sunt menționate și alte două reparații. La începutul anilor 1900, lăcașul de cult a fost restaurat și căptușit cu scânduri de brad în
Biserica de lemn din Mănăstioara (Udești) () [Corola-website/Science/317530_a_318859]
-
Biserica este construită din material lemnos (bârne) cu pământ bătut în pereți, pe fundație de piatră și este acoperită cu tablă zincată din anul 1956, anterior fiind cu șindrilă. Turnul este costruit tot din bârne pe patru stâlpi, pentru susținerea clopotelor, pereții turnului fiind din scânduri din brad bătute vertical. Biserica parohială este amplasată pe artera de intrare în comună pe un mamelon cu înălțime de 15-16 m, calculat de la nivelul drumului comunal. Accesul la biserică se face cu ajutorul unor trepte
Biserica de lemn din Băla () [Corola-website/Science/317575_a_318904]
-
Nordului”, Botoșani, 2016, 21 mai, — Premiul I — la Festivalul Internațional Literatură Umoristică și Grafică Satirică „Alb Umor”, secțiunea parodie. În colaborare cu Radu Ilarion Munteanu și Liviu Ovidiu Penea editează volumul ,Mai există bizoni. Și cei care-i văzură” (Poemele clopotelor) ed. ,Galaxia Gutenberg”, Târgu-Lăpuș, 2011 - partea de parodie. De asemenea parodiază toți poeții incluși în antologia lui Ion Vădan ,Intersecții prin labirint” ed. ,Dacia XXI”, Cluj-Napoca, 2011 și 10 poeți prezenți în Antologia de poezie a revistei ,Singur” ed. ,Grinta
Lucian Perța () [Corola-website/Science/317585_a_318914]
-
la Biserica Sf. Grigore Luminătorul din capitala Iași. Data armenilor 1226 Ian. 20" (=1778) și "Eu, cantorul Agopian, am scris aceasta ca amintire la Biserica Sf. Grigore Luminătorul din Iași, 1195 Iunie 5" (=1747). Biserica armenească din Iași are trei clopote de mărimi diferite. Două din ele sunt inscripționate: clopotul mai mic datează din 1607 și are o inscripție în limba latină, iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă. Ca și la alte biserici
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
armenilor 1226 Ian. 20" (=1778) și "Eu, cantorul Agopian, am scris aceasta ca amintire la Biserica Sf. Grigore Luminătorul din Iași, 1195 Iunie 5" (=1747). Biserica armenească din Iași are trei clopote de mărimi diferite. Două din ele sunt inscripționate: clopotul mai mic datează din 1607 și are o inscripție în limba latină, iar cel mare datează din anul 1881 și are o inscripție în limba slavonă. Ca și la alte biserici din Iași, și în jurul Bisericii armenești a ființat până prin
Biserica Armenească din Iași () [Corola-website/Science/317562_a_318891]
-
cu a celorlalte, din satele vecine. Cea mai veche biserică cunoscută a fost descrisă minimal în anul 1751, cu ocazia vizitei canonice a epicopului de Muncaci, Manuel Mihail Olsavszky. Biserică era de lemn, acoperită cu dranița, avea turn cu un clopot și era prevăzută cu icoane și toate cele necesare cultului. Din notele vizitației aflăm că ar fi fost binecuvântata de episcopul Maramureșului Dositei Teodorovici (1718-1733) iar antimisul era sfințit de episcopul de Muncaci Ghenadie Bizanczy (1716-1733). Vechimea reală a acestei
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
lemnu, cu unu tabernaculu bunu în dênsu cu unu ciboriu fórte slabu. În sanctuariu se află o cista pentru inbracamênte, unu podisoru, pre carele și proscomidia se șerbește, în antea lantoreloru dóe scaune cu radima vêrtitóra. În turnulu sunt 2 clopote, de 89 și de 28 pundi.”" În anul 1862 biserică a fost mărită și renovată. Biserică de lemn de azi din Hoteni este cea de a treia cunoscută în sat. Ea a fost cumpărată și adusă din satul Slatina, așezat
Biserica de lemn din Hoteni () [Corola-website/Science/317600_a_318929]
-
anul 1820, este din lemn și este închinată sfinților arhangheli Mihail și Gavriil. Există posibilitatea ca biserica să fie mai veche, tinând cont de tradiția păstrată printre săteni care spune că biserica a fost mutată de pe un deal din apropiere. Clopotul ce datează din anul 1642 provine de la o biserică mai veche. Sub aspect planimetric, biserica are planul dreptunghiular, cu lungimea considerabil mai lungă decât lățimea. Absida altarului, decroșată, este prevăzută cu două cămăruțe laterale, una în partea de nord, servind
Biserica de lemn din Bărboși () [Corola-website/Science/317611_a_318940]
-
9 noiembrie 1635, după cum spusese Iorga. Mulți autori pun toată strădania lui Vasile Lupu pe seama unor posibile remușcări, deoarece el contribuise la decapitarea lui Barnovschi în 1633. Pisania bisericii este scrisă în limba slavonă și se află deasupra ușii pridvorului: Clopotul bisericii era dăruit chiar de ctitor, în 1628, fiind lucrat la Liov. În documente, biserica este asociată cu breasla cioclilor din Târgul de Sus. În 1803, la cererea episcopului Veniamin Costache, biserica devenea metoh al Episcopiei Hușilor, în casele din jurul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Iași () [Corola-website/Science/318007_a_319336]
-
membrii breslei dubălarilor, în mijlocul unui cimitir dintr-o zonă mlăștinoasă aflată în lunca Bahluiului. Ea a fost târnosită în același an de către mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei (1803-1842, cu întreruperi). Biserica nu a avut inițial pisanie, dar a avut un clopot pe care era inscripționat anul 1810. La început, biserica era mai joasă, neavând pridvor și turlă. La începutul secolului al XIX-lea, după cum relatează Gh. Dimachi în „Bisericile și breslele din Iași” (în "Ecoul Moldovei", Anul IV și V), aici
Biserica Ziua Crucii din Iași () [Corola-website/Science/318059_a_319388]
-
domnitorul Grigore al III-lea Ghica (1764-1767, 1774-1777) pe locul actualului bust al lui Gavriil Musicescu. În această biserică s-a adunat poporul într-o zi de târg din anul 1775, plecând în frunte cu mitropolitul Gavriil Callimachi, în sunetul clopotelor, la Curtea Domnească pentru a cere înlăturarea din slujbă a unui demnitar acuzat de multe nedreptăți. Aici a slujit de mai multe ori Patriarhul Avram al II-lea (1775-1787) al Ierusalimului în anul 1781 și tot aici au fost aleși
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
23 aprilie 1887, de praznicul Sfântului Gheorghe, a avut loc slujba de sfințire a noii catedrale mitropolitane de către un sobor de arhierei în frunte cu mitropolitul Iosif Naniescu, în prezența regelui Carol I al României. În acea zi, în sunetul clopotelor, s-au mutat moaștele sfinților din altarul catedralei vechi în altarul al catedralei noi. Noua catedrală a primit pe lângă hramul Întâmpinarea Domnului (preluat de la Biserica Stratenia) și pe cel al Sfântului Gheorghe (preluat de la catedrala veche). După inaugurarea noii catedrale
Biserica Sfântul Gheorghe - Mitropolia Veche din Iași () [Corola-website/Science/318067_a_319396]
-
din 1821 pentru independența Ciprului a dus la moartea Arhiepiscopului Ciprian și a mai multor membri ai ierarhiei, clerului și poporului ortodox cipriot. În 1878, după preluarea controlului asupra Ciprului de către britanici, Biserica a dobândit mai multă libertate, inclusiv reintroducerea clopotelor în biserici. Totuși, amestecul serios al britanicilor în activitatea bisericească a dus la o răscoală în octombrie 1931, în urma căreia aceștia au adăugat anumite restricții la numirea arhiepiscopului. Ocupația britanică a durat până în 1960, când Ciprul și-a recăpătat independența
Biserica Ortodoxă a Ciprului () [Corola-website/Science/318219_a_319548]
-
Un astfel de coif a fost descoperit la Tarquinia. Coifuri Villanova au fost descoperite și în alte necropole din centrul și nordul Italiei și datează din secolele IX-VII î.H. Un tip de coif asemănător (însă fără creastă metalică) era „clopotul”. Armura conținea uneori platoșă de zale. La un moment dat, romanii au adoptat falanga de la hopliți, introdusă în Italia probabil de coloniștii greci. Primul autor care a folosit termenul de „falangă”(„φαλαγξ”) este Homer. Denumirea hopliți era derivată de la „hoplon
Armata romană () [Corola-website/Science/318162_a_319491]
-
unul urban, iar promenada primise numele de "Corso". Turnul central, înalt de 54 m, estompa cele patru turnuri pavilionare de la cele patru extremități. Orologiul din treimea superioară a turnului, adus din țara cantoanelor, are câte un cadran pe fiecare latură. Clopotul său a funcționat aproape un secol, marcând jumătățile de oră. După 1989 acesta a fost complet renovat, iar odată cu aderarea României la Uniunea Europeană melodia cântată la ore fixe a fost schimbată în imnul Europei. De la înălțimea balconului din turnul patrulater
Palatul Administrativ din Arad () [Corola-website/Science/318336_a_319665]