KorAP: Find »[drukola/base=confesiune & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...270 271 272 ...275 >

6,859 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal Harnack, cel care publicase La esencia del cristianismo în anul 1900; totuși, în acea pretinsă apărare a credinței

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
preoților care au colaborat ca și corespondenți la respectivele publicații 144. Aceștia aveau nevoie de permisiunea episcopului diecezan pentru a putea conduce ziare sau reviste. Orice text trebuia revizuit de autoritatea ecleziastică înainte de a fi publicat. În cazul mirenilor de confesiune catolică, autoritatea ecleziastică a dispus verificarea înaintea publicării a articolelor în care aceștia tratau teme religioase 145. Papa a denunțat dualitatea anumitor publicații italiene care susțineau că erau catolice, dar nu tratau subiecte referitoare la atacurile suferite de Biserică 146

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
prezent și Cardinalul Merry del Val, Secretar de Stat al Papei Pius X. Presa catolică oficială era minoritară, deoarece calitatea ei lăsa de dorit, iar cititorii cumpărau ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
1896 un tiraj de 170.000 de exemplare 241 (dacă ar fi să comparăm tipăriturile catolice din Franța cu cele din România fie și numai din perspectiva tirajului, am observa o diferență notabilă, explicabilă prin faptul că în țara noastră confesiunea catolică este minoritară) asta spre deosebire de periodicile din România, care aveau un tiraj de cel mult cateva zeci de mii242. Diferențele dintre publicațiile religioase din Occident și cele din România au fost majore însă nu numai din perspectiva difuzării lor. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicații catolice. Ne-am referit la state precum Italia, Germania, Franța și Spania, care au reprezentat un model și au oferit posibilitatea de a se forma unor clerici din state mai puțin dezvoltate, sau unora care proveneau din țări unde confesiunea catolică era minoritară; aceștia din urmă, întorși în țările lor, au inițiat și dezvoltat o presă catolică locală, nu de puține ori cu sprijinul chiar și financiar, al Vaticanului 253. A existat o legătură directă între contextul social-politic și cultural

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această era una minoritară. La această situație s-a mai adăugat și existența mai multor minorități etnice catolice, într-un stat național unitar creat la sfârșitul Primului Război Mondial așa cum a fost cazul României. Mass-media

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avea o populație majoritar ortodoxă, cu o ierarhie puternică în stat, însă subordonată încă Patriarhiei de la Constantinopol și supusă influenței ortodoxiei rusești și panslavismului. Statul român a ținut totuși cont de faptul că o parte a populației sale era de confesiune catolică. Majoritatea catolicilor se aflau în Moldova, cu precădere în zonele Iași, Roman și Bacău. În Țara Românească, numărul lor era mai mic, fiind grupați mai ales în orașe (București, Brăila)258, dar și în unele localități rurale de lângă București

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolicilor se aflau în Moldova, cu precădere în zonele Iași, Roman și Bacău. În Țara Românească, numărul lor era mai mic, fiind grupați mai ales în orașe (București, Brăila)258, dar și în unele localități rurale de lângă București (Cioplea)259. Confesiunea catolică nu a fost recunoscută în mod oficial de către autorități, însă era tolerată. Credincioșii catolici erau priviți de populația majoritară de multe ori cu ostilitate, pentru că erau asimilați străinilor, din cauză că se aflau sub protecția consulilor austrieci din cele două principate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
materie), s-au încadrat și acțiunile care au urmărit reglementarea relațiilor dintre stat și Biserică. Modificările produse după Primul Război Mondial au determinat o nouă orientare a politicii Vaticanului în raporturile sale cu statele care aveau în componență populații de confesiune catolică. Cele două planuri ale noii politici urmăreau: asigurarea instituțiilor ecleziastice din fiecare țară prin încheierea unor acorduri bilaterale, iar pe de altă parte, să se facă unele concesii statelor contractante, fără însă a "se aduce vreo atingere funcției specifice

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
regimul general al cultelor (în aprilie 1928), deoarece era necesară reglementarea prealabilă a situației Bisericii Catolice, care prezenta anumite particularități (izvorâte și din faptul că liderul spiritual se afla la Vatican) ce fuseseră menționate în Concordat. Problema Concordatului și statutul confesiunilor religioase din România au ocupat un loc important și în publicațiile catolice ale vremii. În Sentinela Catolică, a apărut un articol intitulat Cultele în România, în care se explica situația acestora în noua Constituție (1923) și necesitatea semnării Concordatului. "Legăturile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
la 22 februarie 1948, că acesta era unicul obstacol în calea democrației. Această campanie a culminat cu abrogarea unilaterală a Concordatului, de către guvernul României, la 17 iulie 1948; supremația Vaticanului asupra Bisericii Catolice din România a fost înlăturată prin legea confesiunilor religioase din 4 august 1948, care la articolul 41 stipula că "pe teritoriul statului român cultele religioase străine nu-și pot exercita jurisdicția asupra credincioșilor"294. Autoritatea Vaticanului a fost înlăturată formal, însă ea s-a menținut la nivel practic

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dintre cele două instituții au fost constante și violente"297. Deși au existat numeroase tentative inițiate de comuniști, nu a fost posibilă o înțelegere între PCR și Biserică. Statutul legal al Bisericii Catolice, așa cum reiese din legea din 1948 privind confesiunile, era ambiguu; cea de-a doua ca mărime dintre bisericile din România nu era nici legală, nici ilegală, adică nerecunoscută, însă era tolerată. II.2. Presa catolică din România. Prezentare generală Cadrul social-politic și economic al începutului de secol al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
lipsită de unitate de acțiune și s-a caracterizat prin incapacitatea de manifestare unitară, de a înființa instituții de presă după modelul țărilor catolice din Occident, de a crea un cotidian catolic puternic reprezentativ, care să militeze pentru drepturile acestei confesiuni din România și care să prezinte poziția Vaticanului în legătură cu toate problemele societății. Alte minusuri erau: lipsa unor specialiști în domeniul presei care să se ocupe doar de acest lucru, incapacitatea de colaborare eficientă între toate ordinele religioase, etniile și riturile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ci din perspectiva realităților politice concrete, a sentimentului național și a organizării statului național român după Primul Război Mondial. Particularitățile presei catolice din țara noastră au avut la bază existența mai multor etnii și rituri, dar și faptul că totuși confesiunea catolică era minoritară, iar "Biserica ortodoxă română, fiind religia marii majorități a românilor, este biserica dominantă în statul român"332. În România a existat o presă catolică în mai multe limbi care s-a adresat mai multor etnii, rituri, ordine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
o dată la trei luni, apare în limba germană o foaie săptămânală Bukarester Katolisches Sonntagsblatt, cu un cuprins interesant și potrivit priceperii poporului"361. Revista Catolică era o publicație care se adresa tuturor catolicilor, dar și oamenilor de cultură de alte confesiuni (literați, teologi, istorici, arheologi), fiind recomandată "cu deosebire domnilor dascăli și persoanelor cu o mai mare știință de carte"362. Referindu-se la însemnătatea Revistei în cadrul unui discurs ținut la Centrul Catolic din Calea Călărașilor din București, arhiepiscopul Netzhammer (fondatorul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
metaforele folosite (prin simbolistică) scopul apariției ziarului în capitala țării,dar și unele viziuni referitoare la dezvoltarea publicației. Autorii au subliniat necesitatea existenței unei prese catolice (a apostolatului în presă), cu atât mai mult într-o țară precum România, unde confesiunea catolică era minoritară. Necesitatea apariției unui ziar catolic în București a fost argumentată prin rolul capitalei în luarea deciziilor importante pentru tară. Sintagma " Slabele lumini ce licăresc bătute de vânt ici și colo" se referea la publicațiile catolice(în principal

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existat mai multe reviste și ziare tipărite în această limbă deși, nu toate aveau caracter religios 422. Limba germană era predată fie ca limbă maternă, fie ca limbă străină în majoritatea școlilor confesionale care aparțineau Bisericii Catolice sau Bisericii Evanghelice Confesiunea de la Augsburg. Bukarester Katholisches Sonntagsblatt O revistă catolică în limba germană a fost Bukarester katholisches sonntagsblatt, publicată la București între anii 1913-1942423. Gazeta a apărut în urma discuțiilor și a consultărilor dintre monseniorul Carol Auner și arhiepiscopul Raymond Netzhammer (care a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scoate Sentinela catolică"635. A mai existat o publicație similară care a aparținut Bisericii Ortodoxe și anume Sentinela ortodoxă, ce a avut ca scop "îndrumarea religioasă și culturală a poporului"636. Aceste publicații aveau un caracter propagandistic 637, fiecare în favoarea confesiunii de care aparținea. Sentinela catolică a tratat încă din primele numere probleme diverse și dificile precum: Este învoit divorțul?", Chestiunea Concordatului, "Istoria schismei cele mari de la 1054" și altele. În 1925, prețul unui abonament pe un an era de 20

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
apărute în Sentinea catolică tratau așadar chestiuni controversate și de actualitate. Fiind o revistă de propagandă a Bisericii Catolice, ea apăra și argumenta deciziile și nelămuririle legate de o problemă care implica Biserica Catolică, dar și legăturile ei cu celelalte confesiuni (mai ales Biserica Ortodoxă Română) și cu Statul. Un subiect des abordat în paginile Sentinelei catolice a fost și problema Concordatului și statutul cultelor în România. Aceste chestiuni au fost tratate într-un articol intitulat sugestiv "Cultele în România", apărut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a lua atitudine față de evenimentele contemporane referitoare la Biserica Catolică și la evoluția societății . Tirajul revistelor din Moldova a fost determinat de publicul căruia i s-a adresat fiecare revistă în parte. Evident că toate vizau pe catolici ca și confesiune, însă fiecare publicație a avut un public țintă, bine definit în interiorul comunității catolice, care era mai numeros sau mai puțin numeros în funcție de specificul revistei. Lumina creștinului a fost o gazetă care s-a adresat tuturor credincioșilor catolici din Moldova și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
mod direct sau indirect și statul român)807. Această politică a Vaticanului a avut la bază propriile interese, însă ele au coincis totuși cu cele ale României. Papalitatea a urmărit consolidarea comunităților catolice din toate statele (mai ales acolo unde confesiunea catolică era minoritară, cum a fost cazul României) și crearea unei ierarhii locale naționale, cu influență în stat. O altă miză a fost și stabilirea unor raporturi și legături diplomatice cu diferite state, care s-au concretizat în diferite tratate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scopul enunțat în vederea punerii în practică a ideii ne-au oferit informații referitoare la rolul și locul presei catolice din România, dar și despre viziunea unor ierarhi catolici asupra relației dintre biserică și stat și mai ales despre particularitățile specifice confesiunii catolice din România. Proiectele de constituire a unui ziar catolic reprezentativ menit să apară în capitala statului (și care ar fi tratat pe lângă temele religioase și subiecte social-politice de actualitate) au fost numeroase, iar realizarea lui a constituit o miză

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
iar tematica era de interes general (și nu una religioasă), publicul vizat fiind reprezentat de întreaga populație a capitalei (și nu numai: el s-a distribuit în țară și în străinătate, pe bază de abonamente), nu doar de cei de confesiune catolică. Prin acest cotidian s-a dorit promovarea unui alt tip de publicație decât cea religioasă clasică (o astfel de apariție a fost unicat în România, realizată fiind după modelul occidental 941 cum am arătat în primul capitol, în care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
erau abordate și astfel de teme; toate erau supuse unei cenzuri bisericești. Existau cazuri în care unele ziare și reviste, deși redactate de catolici, nu erau asumate și recunoscute de Vatican ca aparținând presei catolice; asta, deoarece tipăriturile specifice acestei confesiuni trebuiau să îndeplinească niște condiții clar enunțate de ierarhia bisericescă 1023. În procesul de adaptare a Bisericii la noua situație politico-socială, presa și toate celelalte mijloace de comunicare au avut un rol important, deoarece comunicarea dintre Sfântul Scaun și comunitățile

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
această realitate. Încercarea de menținere a unității manifestării catolicismului prin intermediul presei a fost una dintre mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această confesiune era una minoritară; la situația prezentată s-a mai adăugat uneori și existența mai multor minorități etnice catolice, în unele state naționale unitare create la sfârșitul Primului Război Mondial (așa cum a fost de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]