11,041 matches
-
Tonegaru, impresia de text care se face pe parcurs, niciodată cu început bine delimitat sau cu un final categoric este creată și în Habanera. Incipitul impune ideea de continuitate, "un alt necunoscut scobora de pe înălțime", prin adjectivul "alt". Mortuarul invadează cotidianul, oniricul se suprapune peste imaginile stării de veghe, dar totul se realizează cu naturalețe. Motivul oaselor se impune și aici, e o reducere la esență, la minimum, o despovărare de carnal și totodată de tot ce înseamnă viață, existență: "era
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
evocare (indiferent dacă textul era predominant descriptiv sau, dimpotrivă, cu accente narative) și claritatea 230 prezentării, în epoca modernă, aceste cerințe se modifică. Obiectele descrise inițial nu erau obligatoriu opere de artă, ci, mai degrabă, unele utilitare, din universul imediat, cotidian 231 (vase, urne, cupe, cufere, elemente de vestimentație, armuri, ornamente arhitecturale). În literatura modernă, se schimbă perspectiva asupra obiectului/tabloului descris. Claritatea nu mai este o condiție esențială 232, acolo unde cititorul s-ar aștepta să abunde detaliile, apar goluri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
și cea nouă, fără preluarea formulelor sau modalităților de creație într-o manieră stereotipă, ci tocmai prin realizarea unui nou imaginar poetic sau prin recurgerea la un dialog literar cu clișeele literare. Poezia lor se orientează spre lumea urbană, spre cotidian (faptul banal atrăgând întotdeauna atenția, mai ales, atunci când intră în asociații șocante) sau propune o "evadare" fie în spații ciudate, îndepărtate, fie în cele apropiate, dar refuzate, de obicei, de sfera literarului, precum taverna (expresie a protestului social și literar
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
propune o "evadare" fie în spații ciudate, îndepărtate, fie în cele apropiate, dar refuzate, de obicei, de sfera literarului, precum taverna (expresie a protestului social și literar). Ei realizează o poezie a banalului, dar nu una banală pentru că tocmai poezia cotidianului este una menită să modifice starea lirică. Unii dintre acești poeți cunosc bine literatura universală, se lasă impresionați de poezia americană promotoare a prozaicului, de un anticalofilism explicit, programatic. Vor adopta și ei unele procedee literare menite să dea aceeași
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în consecință, prin încercările de a-l înlocui apelându-se la oralitate, la limbajul străzii, chiar la cel argotic, altfel spus prin eforturile de a conferi autenticitate textelor poetice prin întoarcerea lor, la nivel imagistic și la nivel expresiv, către cotidian și eliberarea lor de obsesia transcendentalului ce definise poezia modernismului interbelic. Producerea unor astfel de mutații în poezia contemporană era remarcată și de Alex. Ștefănescu 238, acesta observând că poezia a devenit "o parafrază a poeziei", ironizându-și propriul sentimentalism
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
anecdota și parabola, deliricizarea poetică (realizată după modelul Petre Stoica, Marin Sorescu, Mircea Ivănescu), autodemascarea ironică a discursului în calitatea sa de convenție, tendința transcrierii evenimentului cotidian. Modul în care Radu G. Țeposu definește scriitorii care fac o poezie a "cotidianului prozaic și bufon" (Mircea Cărtărescu, Traian T. Coșovei, Florin Iaru și Alexandru Mușina) s-ar potrivi în mare parte și pentru a caracteriza poezia lui Geo Dumitrescu și Ion Caraion: "un spectacol al feeriei anodine, prozaice și convulsive, cu automatisme
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
unui element bulversant pentru universul de așteptare al cititorului, cu caracter de maximă sau de poantă, care însă se constituie ca o parte firească a lumii descrise. Discursul sincer nu presupune doar referire strictă la viața comună sau acceptarea existenței cotidiene ca realitate supremă, ci și renunțarea la false pudori și la prejudecățile de orice tip. Se adoptă astfel maniera exprimării directe cu aducerea în prim-plan a eului emitent care se adresează unui lector invitat să devină parte a universului
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
toată bunăvoința)", "tot aici, în 1942, s-au scris/ aceste rânduri pentru un eventual deces." (Rânduri pentru un eventual deces). Poate de aceea, la toți acești scriitori ai generației Albatros, revine imaginea unui Dumnezeu-om coborât și el în spațiile cotidianului, familiarului, împrumutându-i atributele, atins de mizeria existenței comune. Ion Caraion reflectă, în textele sale, imaginea tulbure sau tulburătoare a unui asemenea dumnezeu: "Noi am crezut într-un Dumnezeu excroc, ce nu ne-a mai dat mălai -/ numai batistele de
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
domeniul poeticului pare a se concretiza odată cu poeții din generația "pierdută" (activitatea avangardei fusese una, în principal, demolatoare, distrugătoare a universului liricii și nu una constructivă) și pare a deveni definitivă în poezia contemporană. Prin această "coborâre" în banal, în cotidian, atât la nivelul subiectelor alese, cât și la cel al limbajului, al modului în care sunt orchestrate temele, Geo Dumitrescu reușește, în 1946, să lanseze o provocare către cititor (aceea de a accepta un dialog insolit despre literatură, despre cultură
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Sunt texte a căror plăcere a lecturii se naște din jocul ironic, lucid menit să compensese frustrările succesive la care este supus un lector neavizat și preocupat excesiv de sfera "poeticului". Câteva decenii mai târziu, Alexandru Mușina propunea o poezie a cotidianului, "o poezie, deci, despre viața noastră obișnuită, dar care, totodată să exprime și poezia din această viață"250. Relevante în acest sens sunt chiar și titlurile noii creații poetice: Strada Castelului 104, Lecțiile deschise ale profesorului de limba franceză A.M.
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
tăticu?" (Leul cu picioare de argint, Florin Iaru). Astfel textele reprezentative ale generației "pierdute" anticipează orientarea din contemporaneitate spre un fel de antipoezie, adică anticipează o schimbare radicală a criteriului poeticului. Peste tot revine același univers simplu, "mobilat" cu elementele cotidianului, încărcat însă de o forță demonică. Poezia generației albatrosiste e, dincolo de surâsul ironic, extrem de gravă: "Ochii dracului, semafoarele;/ ne bălăcim în cercuri de fier,/ Traversele se succed fără rost;/ brațele se urcă toate la cer." (Rampă, Mircea Popovici). Se construiește
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
o nervozitate fără greșeală, doar un fel de scârțâirede celofan violet..." (Poem de amor, Mircea Cărtărescu). Ceea ce apare mai rar în poezia albatrosistă, dar pare să caracterizeze într-un grad mult mai mare poezia contemporană este teoretizarea acestei ancorări în cotidian chiar în interiorul textului poetic. 4.2. Autenticitatea exprimării Introducerea masivă a modalităților de exprimare orală în literatură a fost realizată de avangardă. Numai că aceasta le folosea ca mijloace de destructurare a textului literar fără o intenție explicită de a
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
bunul său plac. Se produce astfel o reconstituire a lor printr-un fel de colaj realizat pe baza elementelor existentului. Distanțarea de seria textelor care nu renunță la Lună ca motiv central se face și aici tocmai prin coborârea în cotidian ("Luna zău, aș pune-o într-un cuier") și prin refuzul acceptării ordinii, nu atât a ordinii cosmice, cât a celei literare ("să nu se mai miște tradițional"). Intertextul parodic este desigur mult mai evident la scriitorii optzeciști unde dialogul
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Cel mai adesea, la Leonid Dimov, nota gravă nu e evidentă (deși ea nu lipsește cu desăvârșire) poate și datorită faptului că aici eul emitent adoptă deseori masca bufonului permițându-și, în consecință, să modifice până la caricatural sau bizarerie contururile cotidianului: "Noaptea bate din lumini/ Ca să n-avem cumva teamă;/ Zboară demonii: ciorchini/ Peste urbea de la vamă,// Dar lăsa-ne-vom în jos/ Și vom trece-ntr-o strigare./ Vino! Fi-vor de folos/ Ultimele ursitoare// De pe banca dinapoi,/ Amândouă-n
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
impresionat de unele ideii promovate acolo, cel care alege să preia formatul acestei publicații este Geo Dumitrescu pentru care Cadranul echivala cu un (re)debut. Dintre ideile vehiculate aici, amintim: desprinderea de poezia desuetă, a "turnului de fildeș", orientarea spre cotidian. În Cadran regăsim și dorința de a subordona literatura altor criterii. Această dorință nu mai este exprimată și de Albatros. Dacă la Cadran preocupările redactorilor nu se opresc doar la sfera literaturii, la Albatros se modifică perspectiva, literatura însăși devine
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sine însuși. Se elimină sau se mimează eliminarea măștilor lirice, elementele biografice părând a invada textul. Impresia de autenticitate, de refuz al convențiilor literare este întărită și preferința manifestată pentru poetica faptului divers. Elementele poetizate sunt cele ale universului banal, cotidian (e o ieșire a scriitorului din "turnul de fildeș"). Se schimbă recuzita poetică, eliminându-se orice prejudecată cu privire la cuvinte care pot să fie poetice sau nepoetice. Ironia și demitizarea parodică a idealurilor exprimate în poezie sunt și ele modalități care
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
poezie care oscilează între afirmarea unor certitudini (banale, scandaloase, provocatoare sau, chiar, absurde) și ezitarea în conturarea unui univers care, deși pare arhicunoscut, se fluidizează și devine tot mai greu de delimitat, undeva la granița dintre real și imaginar, dintre cotidian și oniric. O permanentă trecere de la tranzitivitate spre reflexivitate în cazul acestor texte, așa cum, de alftel, s-a mai remarcat. Tocmai oscilarea aceasta constituie și punctul de convergență dintre poeții albastrosiști și cei ai Cercului literar de la Sibiu, dar reprezintă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
fapte și gânduri, până atunci "nepoetice" sau "antipoetice" (...). De fapt, în ultimă instanță, nu e vorba de poetic și nepoetic, ci de obișnuit și neobișnuit, nou și vechi.", Geo Dumitrescu, Poetic și nepoetic, op. cit., p. 236. 250 Al. Mușina, Poezia cotidianului, Astra, nr. 4/ 1981, apud Andrei Bodiu, Direcția optzeci în poezia română, vol. I, Editura Paralela 45, Pitești, 2000, p. 196. 251 Liviu Clement, "Fragmente despre postmodernism și poezie", în Crai nou, 2002. 252 Liviu Ioan Stoiciu, "În contact direct
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
aceștia se infectează și copii, - cel mai mic de un an și jumătate!3 ) Bacăul nu constituia o excepție. Situația era gravă în întreaga țară, începînd cu Capitala, dovadă indirectă apariția, în rubricile de publicitate destinate cabinetelor medicale din marile cotidiene, a cît mai multe anunțuri de cabinete de boli venerice: 7 din 15, (v. în „Universul”, 46, nr. 280, 1 decembrie 1928, p. 6). Trebuie, de asemenea, de adăugat că tratamentul (injecții cu biioduri, cyanur de mercur, neosalvarsan, bismuth, huile
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
chiar poezia lui e un jurnal filtrat de incidente, iar proza - un jurnal fără date. Ce anume l-a împiedicat, totuși, să țină unul veritabil? Mecanica acestui gen, care nu se alimentează doar din „inspirații”, obligația de a scrie regulat, cotidian. Ca să ții un jurnal trebuie, apoi, nu numai să dorești o variație, ci și s-o ai. Iar el a avut parte mai mult de monotonie. Zile egale, fără nimic imprevizibil. Mai trebuie și să fii rău cu slăbiciunile tale
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
oglinzile s-a schimbat: nu le ocolesc, însă trec repede ori stau cît mai puțin în fața lor. Bineînțeles, odată cu aceasta, am început să admit că gestul lui Bacovia e mai puțin extravagant decît mi se părea odinioară. Acum descopăr (v. „Cotidianul”, 10, nr. 2. 697, 22 iunie 2000, p. 8) că aversiunea față de oglinzi poate lua forme și mai radicale decît cea avută de poetul nostru. Ziarul citat publică următoarea notiță: „Celebrul interpret american Michael Jackson nu mai suportă să-și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de orice sistem de interceptare existent. Autoritățile de la Moscova au purtat discuții cu președintele belarus Alexander Lukașenko cu privire la amplasarea de tehnologie balistică avansată care ar putea atinge ținte îndepărtate din Europa, pe teritoriul statului Belarus. Ulterior, în cadrul unui interviu acordat cotidianului american The Wall Street Journal, președintele Lukașenko declarând că și-ar dori o îmbunătățire a relațiilor cu Occidentul, însă este de acord cu Rusia în două probleme esențiale conflictul cu Georgia și planul SUA de amplasare a scutului antirachetă în
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Tinguy, Moscova și lumea. Ambiția grandorii: o iluzie?, Editura Minerva, București, 2008, p. 109. 78 Ibidem, p. 79. 79 Stanislav Secrieru, op. cit., p. 77. 80 Ibidem, p. 78. 81 Ibidem, p. 79. 82 Aleksandr Korețki, "Înțepătură cu umbrela nucleară" în cotidianul Segodnia, nr. 94, 30 aprilie 1999. 83 Francisc Fukuyama, America...., p. 130. 84 Ibidem, p. 137. 85 Joseph S. Nye, Descifrarea conflictelor internaționale.Teorie și istorie, Editura Antet, București, 2005, pp. 222-230. 86 Joseph Nye, http://www.usia.gov/journals
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
Stanislav Secrieru, op. cit., p. 89. 106 Alberto Sotillo, "NATO netezește drumul pentru a evita surprizele la reuniunea la vârf de la Madrid", în cotidianul ABC (Spania), nr. 2976818, 15 mai 1997. 107 Alexandr Dughin, " Viziunea Rusiei privind noua ordine mondială", în cotidianul Den (Ucraina), 14 august 2003, RADOR, 20 august 2003. 108 Anne de Tinguy, op. cit, p. 109. 109 Le Monde, 7 iulie 2009. 110 Andrei Miroiu, Radu-Sebastian Ungureanu, op. cit., pp. 155-165. 111 Stanislav Secrieru, op. cit., p. 41. 112 Ionel Nicu
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
în 1991 și care a expirat în decembrie 2009. Barack Obama a înaintat documentul spre ratificare Senatului american la 13 mai 2010, iar președintele Dmitri Medvedev a prezentat Dumei acordul la 28 mai. Câteva zile mai târziu după această declarație, cotidianul Washington Post, citând surse din cadrul Congresului american, preciza că Administrația Obama s-ar fi oferit să cheltuiască patru miliarde de dolari în plus în cinci ani pentru facilitățile nucleare ale statului, în schimbul adoptării în Congres a tratatului START cu Rusia
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]