11,536 matches
-
performant sistem politic și economic, cu cea mai puternică armată pregătită atât pentru noi cuceriri, cât și pentru apărarea față de invaziile barbarilor. Superioritatea Pax Romana se evidenția prin: guvernare republicană cu Senat și imperator, organizarea eficientă a administrației publice, comerț dezvoltat, organizare militară disciplinată și tactici de luptă inovatoare pentru acea perioadă, ce permiteau amplasarea rapidă a forțelor în teatre de război și victorii facile în fața adversarilor. Însă nu numai capabilitățile materiale asigurau preponderența detașată a Imperiului Roman. Atractivitatea sistemului și
Ordinea mondială concepte şi perspective. In: RELATII INTERNATIONALE by Daniel Biró, Stanislav Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1531]
-
MÂINII Dezvoltarea tehnicilor microchirurgicale a făcut posibilă abordarea sub magnificație a unor artere și vene de calibru din ce în ce mai mic, astfel încât operațiile de replantare a segmentelor complet amputate, indiferent de nivel, au devenit în ultimele decenii, un fapt obișnuit în țările dezvoltate. Încă în 1903 Hopfner a avut ideea de a replanta o gambă de câine, reconstruind vasele secționate prin intermediul unor tuburi. El a obținut totuși supraviețuirea extremității pentru o perioadă de 10 zile. În 1963, Bunke și colaboratorii au efectuat prima
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
După îndepărtarea imobilizării toți pacienții la care replantarea mâinii sau degetelor a reușit vor urma un tratament de reeducare funcțională într-un centru specializat. Reintegrarea corticală a degetelor sau mâinii amputate este o problemă foarte delicată pentru care, în țările dezvoltate, există servicii specializate de reeducare funcțională unde conlucrează fiziokinetoterapeuți, psihologi și psihanaliști. Recuperarea motorie și senzorială a segmentului amputat trebuie privită cu maximum de seriozitate, de aceasta depinzând reintegrarea socială și profesională ulterioară a pacientului. Prognosticul funcțional depinde de o
Capitolul 14: TRAUMATISMELE MÂINII. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Teodor Stamate () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1210]
-
progres intelectual, adică un bogat repertoriu al capacităților gândirii, fără cunoștințe și priceperi, aspirații care să-i asigure formarea de variate posibilități intelectuale. Spațiul nu ne permite să insistăm mai mult asupra procesului de învățare în general, prin intermediul limbajului normal dezvoltat, deoarece este necesar să ne referim și la dificultățile de dezvoltare a învățării în cazul patologiei, a nedezvoltării limbajului. Studiile anatomo-patologice medicale indică leziuni ale ariilor corticale, în principal ale ariei auditive primare, ale ariei verbo-motore și ale ariilor de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
folosesc așa cum l-au învățat prima dată; * se manifestă decalajul dintre vocabularul activ și cel pasiv, între cel oral-uzual, agramat și cel scris, dirijat de terapeut; * cu privire la structura gramaticală, ei învață spontan prin imitație, simțul limbii, treptat așa cum copilul normal dezvoltat învață o limbă străină; * fac greșeli de topică în propoziție și frază, având la bază limbajul gesticulat; * în general folosesc limbajul telegrafic (cuvinte cu sens de propoziție); * se remarcă fie absența cuvintelor de legătură, fie folosirea lor inadecvat în raport cu situația
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
metodică bine pusă la punct, pentru examinarea preșcolarului debil mintal, nu a fost elaborată încă, căci neavând grădinițe speciale pentru această categorie, nu s-a impus o riguroasă diferențiere a preșcolarului debil mintal de cel întârziat și față de cel normal dezvoltat sau de imbecilul preșcolar. De aceea, colectivul nostru cunoscând caracteristicile celor trei etape care posedă indici foarte preciși, au constat, și cu ajutorul testelor și pe baza manifestărilor generale în timpul activităților impuse și legate de corectarea limbajului, care este decalajul între
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
etio patologice comune, prin greșeli aproape identice ce se produc din cauza lipsei suportului lingvistic, prin determinism neurofiziologic sau psihogen. Dislexia-disgrafiadizortografia au devenit o problemă medico-pedagogică și înglobează dificultăți grafice și ortografice în însușirea citirii și scrierii corecte, grevând copilul normal dezvoltat senzoriomotor și intelectual, chiar după 2-3 ani de școlarizare. Ca factori etiologici ai acestor tulburări amintim: substratul anatomo-fiziologic de natură centrală sau periferică; factorii de natură psihopedagogică; factori specifici care se referă la disfuncții neurologice minime; întârziere în dezvoltarea limbajului
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
că mama este ceva mai severă și ei i s-a indicat să se preocupe îndeaproape de educația și instruirea lui. Atmosfera generală de familie este echilibrată și armonioasă. Examen somatoscopic. Dezvoltarea staturală corespunzătoare vârstei de 8 ani, musculatura normal dezvoltată, corespunzătoare vârstei. Examen postural. În plan frontal ușoară atitudine londonică și școliatică, morbiditatea coloanei și a membrelor, normal dezvoltată. Examene medicale: 1) Clinic-pediatric: stare generală bună, tegumente curate, colorație normală în fundul gâtului, amigdalite hipertrofice, adenoidism normal. 2) Examen funcțional: labilitatea
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
instruirea lui. Atmosfera generală de familie este echilibrată și armonioasă. Examen somatoscopic. Dezvoltarea staturală corespunzătoare vârstei de 8 ani, musculatura normal dezvoltată, corespunzătoare vârstei. Examen postural. În plan frontal ușoară atitudine londonică și școliatică, morbiditatea coloanei și a membrelor, normal dezvoltată. Examene medicale: 1) Clinic-pediatric: stare generală bună, tegumente curate, colorație normală în fundul gâtului, amigdalite hipertrofice, adenoidism normal. 2) Examen funcțional: labilitatea nervoasă cu predominanță excitabilă, elasticitatea toracică normală, capacitatea vitală corespunzătoare vârstei. 3) Examen endocrin: ușoară hipertiroidie. 4) Examen oftalmologic
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
o metodică bine pusă la punct pentru examinarea debilului mintal, a copilului preșcolar nu a fost elaborată încă căci neavând grupe speciale pentru această categorie, nu s-a impus o riguroasă diferențiere a debilului mintal preșcolar, de întârziat sau normal dezvoltat, care trebuie să rămână în grupa de masă sau imbecilul preșcolar care poate fi triat pentru căminul-spital. De aceea prezentându-se cazuri de preșcolari cu defecte de vorbire, în aprecierea gradului de înapoiere mintală s-a pornit prin aprecierea particularităților
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
de încercare în muncă cu durată între 1-4 ani și care va începe la 16 ani, perioadă care reprezintă un fel de punte între munca protejată și munca în societate, fiind deci necesară pentru ca deprinderile deficientului să fie suficient de dezvoltate pentru a-i asigura angajarea cu normă întreagă; c) etapa a treia plasarea permanentă reprezintă atât scopul programului special de pregătire profesională, cât și validarea eficacității acestui program. Programa de calificare prevede domenii și activități în care pot fi încadrați
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
se maturizează capacitatea de discriminare auditivă, de diferențiere a sunetelor, copilul ajunge să înlăture substituirile neadecvate de care se folosea (r = i, l, î). Atunci când maturizarea analizatorului motor e întârziată, deși copilul are auzul fonematic, atenția auditivă și memoria sunetelor dezvoltată, el nu poate să pronunțe corect pentru că nu poate elabora o schemă motorie precisă și suficient de diferențiată care să coordoneze adecvat activitatea musculară în organele fono articulatorii. Este necesară deci această primă diferențiere între întârzierea în dezvoltarea vorbirii și
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
De reținut că, la formele grele de balbism și vocabularul este sărac, ceea ce afectează ritmul vorbirii și chiar expresivitatea ei (elemente de prozodie). Iată deci că nu lucrăm numai asupra ritmului. Pentru cei cu vocabular activ, bogat și o gândire dezvoltată normal, terapia este mult ușurată pentru înlăturarea balbismului, făcându-se apel la stimularea voinței, a ambiției de a se autocorecta în orice moment, controlându și respirația și ritmul. Se mai încearcă și aplicarea regimului tăcerii pentru o perioadă care să
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
și * nivelului general al grafismului. dificultăți în organizarea paginii; dificultăți de formă și proporție; neîndemânarea gravă a lexiei și grafiei pentru unele categorii ale copiilor depistați. Cum factorii etiologici ai sindromului dislexo-disgrafic se întâlnesc și la copii cu vorbirea normal dezvoltată, ne-a interesat modul lor de înlănțuire, frecvență cu care apar și gravitatea lor la lotul cu tulburări dislexo-disgrafice, comparativ cu restul grupului de elevi (al clasei) din care au fost depistați, dar fără tulburări. La copilul normal psihic se
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
stătătoare, a subliniat rolul prevenirii și al terapiei tulburărilor relației de limbaj, în diverse ipostaze ale patologiei acestuia și astfel a impus autoritatea axiologică a logopediei. Constantin Păunescu a argumentat problematica fundamentală a comunicării prin limbaj, atât la copilul normal dezvoltat, cât și la diverse aspecte ale abaterii de la normal. Ca urmare, a creionat esențialul diverselor categorii nosologice: dislalia simplă și polimorfă, logonevrozele, balbismul și diverse alte dereglări de ritm (Tumultus Sermonis) dislexo disgrafia, debilitatea mintală, afazia etc. De altfel, Constantin
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
dezinență poate fi anulată de prezența morfemului pe, specific genului personal: „A venit Maria/mama.” vs „Am văzut-o pe Maria/mama.” Polisemia morfemelortc "Polisemia morfemelor" Este o caracteristică a limbilor flexionare sincretismul diferitelor categorii gramaticale și sincretismul diferitelor sensuri dezvoltate în interiorul acelorași categorii gramaticale. Sincretismul generează polisemia morfemelor. Astfel, în flexiunea verbală, dezinența exprimă concomitent numărul și persoana: -i (persoana a II-a + ‘singular’: cânta-i)/-ți (persoana a II-a + ‘plural’: cânta-ți). În flexiunea substantivelor, dezinența exprimă concomitent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
conținutul său semantic și de componenta lexicală a planului semantic al relației sintactice de interdependență cu verbul-predicat, substantivul poate realiza singur funcția de subiect: În faptă lumea-i visul sufletului nostru.” (M. Eminescu, Proza literară, p. 25) sau, ca subiect dezvoltat, în solidaritate cu determinanții săi, complemente semantice obligatorii pentru coerența semantică a relației de interdependență și, prin aceasta, a textului: „Spicele-n lanuri - de dor se-nfioară, de moarte/când secera lunii pe boltă apare.” (L. Blaga, p. 257) În desfășurarea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Eminescu) • sau dezaprobarea față de alegerea făcută în realizarea unei acțiuni: „Puteai să te duci dracului cu românul și cu muntele tău cu tot.” (C. Hogaș) Din punct de vedere morfologic, capacitățile flexionare ale semiauxiliarului a putea sunt cu mult mai dezvoltate decât ale verbului a trebui, dar limitate, totuși, în comparație cu ale verbului predicativ a putea; se întrebuințează la prezent, indicativ: Poți să aluneci dacă nu ești atent, potențial-optativ: Ar putea să aibă vreo 20 de ani... sau la imperfect indicativ, cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dezvoltă: • teme libere și teme legate • teme primare și teme secundare (derivate) • teme distincte (monovalente) și teme omonime (polivalente) Sunt teme libere temele verbale constituite din rădăcina verbului și unul sau mai multe sufixe gramaticale, în afara unor relații cu dezinențe (dezvoltate doar în cazuri excepționale și când formele nu mai aparțin integral sferei lexico-gramaticale a verbului). Sunt teme libere temele infinitivului, participiului și gerunziului. Dintre acestea, tema gerunziului este, în același timp, și o temă autonomă, purtând, adică, în ea însăși
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
interior-exterior în desfășurarea relației subiect - verb-predicat - complement. Caracterul complementar activ-pasiv și interior-exterior în planul semantic al verbului reciproc se concretizează în realizarea componentelor alternative prin natura planurilor semantic (unul/altul) și sintactic (nominativ/acuzativ) ale pronumelor nehotărâte din structura constituentului dezvoltat prin care se realizează funcția de complement de reciprocitate: Cei doi se căutau unul pe altul. șactiv + pasivț Morfemul se (își) se încarcă și încarcă verbul cu sensul de reciprocitate, prin raportul semantic de interdependență pe care îl dezvoltă cu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în persoană și număr cu ceilalți termeni ai sintagmei: Copilul se recunoaște ușor de către părinți. • La diateza reciprocă, termenul al patrulea este complement de reciprocitate, realizat prin acuzativ precedat de prepoziția între: Copiii se recunosc între ei. sau prin constituenți dezvoltați, cu structuri relativ fixe, după trei modele: a. pronumele nehotărâte unul (în nominativ) și altul (acuzativ), precedate de prepoziția cu sau de morfemul pe: Copiii se înțeleg unul cu altul/unul pe altul. b. pronumele nehotărât unul, în nominativ, urmat
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
a III-a. Verbele intranzitive stau întotdeauna la persoana a III-a singular: Se doarme bine acolo. Verbele tranzitive realizează opoziția singular/plural când al treilea termen al sintagmei este un substantiv (pronume) și rămân la singular dacă acesta are dezvoltată propozițională: Se spune ceva./ Se spun multe. Se spune că va fi eclipsă de lună. Diateza dinamicătc "Diateza dinamic\" Statutul diatezei dinamice este mai complex decât al celorlalte diateze; (a) unele verbe pot dezvolta diateza ca o categorie lexico-gramaticală; (b
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
condiția de morfem, ca la diateza reflexivă, de exemplu: a se pieptăna, și condiția de „formant” lexical, ca la verbele pronominale: a se uita, a se căciuli), stă în legătură, la aceste verbe, cu conținutul semantic al diatezei dinamice, dar dezvoltată ca o trăsătură semantică lexico-gramaticală, de gradul II, tocmai datorită întrebuințării curente, ca variantă primară, a structurilor pronominale. În funcție de conținutul lor lexical, verbele din această clasă dezvoltă diferite trăsături semantice lexico-gramaticale de gradul II, variante ale „subiectivității” sau complementare „subiectivității
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I singular, exprimă modestia vorbitorului: „Mai prost cu secera, n-am seceri, trebuie să mă duc zilele astea pe la gară să vedem cum îi fac rost de niște seceri...” (M. Preda) GENULtc "GENUL" Opozițiile interne ale categoriei gramaticale de gen, dezvoltate numai în planul expresiei, cu originea în plan deictic și în plan sintactic, caracterizează verbul la diateza pasivă. La persoanele I și a II-a, opozițiile de gen corespund unei opoziții referențiale, la nivelul subiectului gramatical, prin raportare - extralingvistică - la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceluiași termen) cu diferite dezvoltări: • predicat simplu, realizat printr-un singur termen lexical: Femeia și-a ticăloșit proprii copii, și-a bătut joc de tot ce e mai sfânt în om, pentru a se închina unui singur zeu: banul • predicat dezvoltat, realizat prin diferite tipuri de sintagme, constituite din repetarea aceluiași verb sau din mai multe verbe, predicative în ele înseși, dar realizând împreună o singură idee predicativă, înscrisă într-o perspectivă aspectuală: „Și merg ei și merg cale lungă să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]