7,291 matches
-
și fetei sale Neacșa stăpânirea asupra părților din Șuici cu vie la Sălătruc, Podeni, Pleșești, Voicești, Măldărești, Găujani, gura Dângeștilor, Suica cu munții, Cepari, Neagra, Seliștea Mare, Seliștea Mică, Seliștea Todireștilor, Munții Olanu și Pietriceaua, Bumbuiești jumătate, Bratovești cu Muntele Dosul Mogăi..."" Vechimea satului este cu mult mai mare de cât cea prezentată mai sus. Dania domnitorului Neagoe Basarab este întărită prin hrisovul domnesc dat de domnitorul Constantin Brâncoveanu în anul 1689 (7197) din 13 Iulie: ""... Constantin Brâncoveanu V. V. poruncește căpitanului
Bratovești, Vâlcea () [Corola-website/Science/301990_a_303319]
-
Tel : + 49 - ( 0) 89 627 31- 0 es Eesti Österreich Järvevana tee 9 EE- 11314 Tallinn um Ελλάδα Αγίου Δημητρίου 63 GR- 174 55 Άλιμος Tηλ : + 30- 210 98 97 300 España Km . 36 , Ctra . Nacional I Portugal Rua Agualva dos Açores 16 E- 28750 San Agustín de Guadalix Șos . București- Ploiești , nr . 17- 21 , 92 rue Baudin Băneasa Center , et . 8 , sector 1 F- 92300 Levallois- Perret RO- 013682 București Tél : + 33 - ( 0) 1 41 06 35 00 Tel : + 40
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
Tel : + 372 654 96 86 Polska Al . Jerozolimskie 195a 326 GR- 174 55 Άλιμος Tηλ : + 30- 210 98 97 300 PL- 02- 222 Warszawa Tel . : + 48 - ( 0) 22 478 41 50 España Km . 36 , Ctra . Nacional I Portugal Rua Agualva dos Açores 16 t iza E- 28750 San Agustín de Guadalix - Madrid Tel : + 34- 91 848 85 00 Șos . București- Ploiești , nr . 17- 21 , Băneasa Center , et . 8 , sector 1 RO- 013682 București au Tel : + 40 21 233 35 30 SI-
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
Tel : + 372 654 96 86 Polska Al . Jerozolimskie 195a 335 GR- 174 55 Άλιμος Tηλ : + 30- 210 98 97 300 PL- 02- 222 Warszawa Tel . : + 48 - ( 0) 22 478 41 50 España Km . 36 , Ctra . Nacional I Portugal Rua Agualva dos Açores 16 t iza E- 28750 San Agustín de Guadalix - Madrid Tel : + 34- 91 848 85 00 Șos . București- Ploiești , nr . 17- 21 , Băneasa Center , et . 8 , sector 1 RO- 013682 București au Tel : + 40 21 233 35 30 SI-
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
Tel : + 372 654 96 86 Polska Al . Jerozolimskie 195a 389 GR- 174 55 Άλιμος Tηλ : + 30- 210 98 97 300 PL- 02- 222 Warszawa Tel . : + 48 - ( 0) 22 478 41 50 España Km . 36 , Ctra . Nacional I Portugal Rua Agualva dos Açores 16 t iza E- 28750 San Agustín de Guadalix - Madrid Tel : + 34- 91 848 85 00 Șos . București- Ploiești , nr . 17- 21 , Băneasa Center , et . 8 , sector 1 RO- 013682 București au Tel : + 40 21 233 35 30 SI-
Ro_1148 () [Corola-website/Science/291907_a_293236]
-
abrupți și impunători prin maiestuozitate. Spre ieșirea din sat primește debitul mai multor văi și pâraie: Valea Podului, Valea Babat, Valea Mare, pâraiele Branului, Găini, Citeri, Custelicului. Rogozului, La Buci, Pârâul de la Borța, Calea lui Nadiș, Brazilor, Piatra Cailor, Pârâul Dos, Branoia.
Bedeciu, Cluj () [Corola-website/Science/300318_a_301647]
-
între Fântânelele Clujului și comunele Pădureni, Satul Lung, Borșa și Câmpenești. Prin mijlocul satului curge Pârâul Feiurdenilor, care la Jucu se varsă în Someșul Mic. Locurile din apropierea satului au nume românești: Cot, Sub Pădure, Ulița Mare, Dâmbul Popii, Șes, Țelini, Dos, Față, Deal, Curmatura, Calea Borșii, Calea Giulii, Calea Clujului; iar hotarele mai depărtate de sat sunt ungurești: Nyerges, Telek, Kecskevára, Meleg, Hideg, Selyem, Torna, Ambra-völgy. "Legenda spune că pe vremea Hulilor satul Feiurdeni era situat in partea dinspre răsărit unde
Feiurdeni, Cluj () [Corola-website/Science/300327_a_301656]
-
unui ținut și a strădaniilor lor comune de a promova și apăra valorile fundamentale ale identității, ale civilizației și progresului. Contribuția izvoarelor noastre istorice, a locuitorilor satelor comunei Chiuiești, adică - Huța, Măgoaja, Strâmbu, Huța, Valea Cășeiului, Valea lui Opriș și Dosul Bricii - la istoria neamului este remarcabilă. Aici, doar a fost timp de un secol și jumătate reședința unui protopopiat ortodox, aici o vatra mânăstireasca, niciodată întru totul stinsa, aici au văzut lumina zilei trei dintre episcopii Bisericii noastre: Georgiu Patachi-Văleanu
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]
-
hârciogului", fiindcă ieșea că dintr-o galerie de hârciog. De sute de ani, acest izvor potolește setea trecătorilor care bat drumul peste deal, dinspre Târnăveni spre satele vecine, Chincius, Bord, Deag, Salcud și Petrilaca. Legenda spune că pe dâmbul din dosul izvorului trăia cea mai bătrână femeie dintre cei veniți aici și că ei, sătenii, i-ar fi zis locului "Dealul babei", ceea ce în limba maghiară ar corespunde cu Bobohalma. Era un sat de pastori și de lucrători ai pământului, cu
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
de suprafață din sat, „ Ciurgău „ și „Bună”. Desprinderea s-a făcut în mai multe etape, efectul fiind apariția mai multor forme negative de relief, liniare sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sau în formă de arc (cum este cazul în zona vestică a satului, numit „la Dos”), în care apă provenită din izvoare sau/și precipitații a dat naștere la bălti cu trestie și stufăriș, inclusiv formarea așa-zisului lac din Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Dos, cu o adîncime de circa 12-15m. Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în crevasa formată, odată cu alunecarea de teren din anul 1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Formă alunecărilor este semisferica, conica sau turtita, cu dispunere liniară față de linia de desprindere. Ele sunt prezente în zona de sud-vest a satului, în zonele numite „La Gruiețe", "Cremeniș", "Între Corabie" și "Răzorul Dosului", zona ce cuprinde și lacul din Dos în crevasa formată, odată cu alunecarea de teren din anul 1905 și urmare a unei perioade îndelungată de ploi. S-au observat asemenea alunecări și în partea nordică a hotarului, de-a lungul drumului principal care face legătura cu Suatu, precum și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
reprezintă o resursă importantă pentru viitor, la care se adaugă circa 50 hectare pregătite pentru cultura vitei de vie, orientare sud-est.. Una din marile resurse ale satului o reprezintă cele patru mari pășuni ale satului (Contenit, Coasta, La pădure și Dos) cu o suprafață totală de circa 250 hectare, care asigură pășunatul necesar la circa 2500 ovine și 500-600 cornute mari. În perioada 1700-1920 la nivelul satului au existat 3 mari ferme, din care două zootehnice și una de cultură vegetală
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Coțofenii din Dos este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Coțofenii din Dos (reședința), Mihăița și Potmelțu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofenii din Dos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002
Comuna Coțofenii din Dos, Dolj () [Corola-website/Science/300395_a_301724]
-
Coțofenii din Dos este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Coțofenii din Dos (reședința), Mihăița și Potmelțu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofenii din Dos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,86%). Pentru 1,8
Comuna Coțofenii din Dos, Dolj () [Corola-website/Science/300395_a_301724]
-
Coțofenii din Dos este o comună în județul Dolj, Oltenia, România, formată din satele Coțofenii din Dos (reședința), Mihăița și Potmelțu. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Coțofenii din Dos se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,86%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor
Comuna Coțofenii din Dos, Dolj () [Corola-website/Science/300395_a_301724]
-
Lungului. Teritoriul administrativ al comunei Breasta se află situat la intersecția meridianului de 23o-40o longitudine estică cu paralela de 44o-21o latitudine nordică, fapt care îl plasează în partea centrală a județului Dolj, învecinându-se la Nord cu comuna Coțofenii din Dos, la Nord-Est cu comuna Ișalnita, la Sud cu comuna Bucovăț, la Est cu Municipiul Craiova și la Vest cu comunele Terpezița și Predești. Comuna Breasta este străbătută de următoarele drumuri județene: D.J. 606 Craiova-Predești, D.J. 606A Coțofenii din Dos, D.J.
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
din Dos, la Nord-Est cu comuna Ișalnita, la Sud cu comuna Bucovăț, la Est cu Municipiul Craiova și la Vest cu comunele Terpezița și Predești. Comuna Breasta este străbătută de următoarele drumuri județene: D.J. 606 Craiova-Predești, D.J. 606A Coțofenii din Dos, D.J. 606B Breasta-Grecești și de drumul comunal (D.C.) 80 Breasta-Pleșoi. Acestea asigură legătura comunei cu localitățile din județ și cu Municipiul Craiova. Legăturile dintre satele comunei se realizează prin intermediul traseelor, drumurilor județene și al drumurilor comunale. Drumul comunal, DC80, leagă
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
topirii zăpezii, se înregistrează debite ridicate care pot produce inundații în părțile joase ale localităților Valea Lungului și Breasta. Pârâul Brestuica drenează valea Roboda, coborând de la Făget spre Roșieni și Breasta, adunându-și apele de la izvoarele de la poalele dealurilor Soci, Dosul Sandei și Stanciulea. În urma ploilor se formează torenți ce îi sporesc debitul fără însă a prezenta pericol pentru culturi sau gospodării. Se varsă în Raznic în punctul Rudari. Pânza freatică se află la adâncimi variabile, în funcție de zonele unde se forează
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Muntenia (1) - localitatea Catina, jud.Buzău, în Serbia (Slatina, Balakonje, Belgrad, Varset), în Bulgaria (Krem, Bukovitz, Trambes, Plovdiv), Bosnia, Dalmația. Arheologii susțin că că topoarele de la Moțăței și Drobeta aparțin tipului Bradu, cel de la Coșoveni, variantei Târnăvița, iar Coțofenii din Dos, versiunii Petrești. evidente dintre continuitatea modului de viață arhaică de la Dobridor cu cele descoperite în siturile arheologice apropiate de la Verbicioara, Basarabi și Gârla Mare. (A se vedea în acest sens: D. Berciu, Die Verbicioara-Kultur. Vorbericht über eine neue in Rumanien
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
câteva sute de metri, pe stânga, apare școala nouă, clădită în a doua parte a anilor 1960. Drumul cotește apoi în unghi drept spre stânga,către răsărit. Dacă am merge tot înainte, pe drumul de țară, ieșim din sat, prin dosul curților și ajungem în locul numit Capul Dealului, unde a fost satul de bordeie în urmă cu peste 150 de ani.Pe marginea acestui drum este crucea unui accidentat de circulație, zdrobit de carul sub care a căzut în anul 1925
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
ogoarele lor, formând un pui de sat, Urzicuța, care este mai mare acum decât matca sa. La fel s-a întâmplat cu Galicea-Galiciuica, Cioroi-Cioroiași, sau cu satele numite nou sau vechi, se sus sau se jos, din față sau din dos, etc.Exemplul contemporan este cu satul Rast, unde, în urma inundațiilor din 2006, o parte din locuitori s-au mutat mai sus, la 6 km distanță, formând Rastul Nou. Uneori satelor li se schimbă numele de către autorități, Cârna devenind Dunăreni și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
vândut apoi sistemul pe calculatoare compatibile IBM-PC fabricate de alții decât IBM sub numele de MS-DOS (Microsoft Disk Operating System). Această versiune a fost cea mai populară Pe langă versiunile originând din cod Microsoft/IBM există și alte variante de DOS, mai mult sau mai putin compatibile cu MS-DOS/PC-DOS precum DR-DOS și FreeDOS. Acest lucru a fost posibil datorită simplității sistemului dar și datorită originii într-un alt sistem de operare, numit CP/M. Până la apariția Windows 95 a fost
DOS () [Corola-website/Science/298569_a_299898]
-
DR-DOS și FreeDOS. Acest lucru a fost posibil datorită simplității sistemului dar și datorită originii într-un alt sistem de operare, numit CP/M. Până la apariția Windows 95 a fost cel mai popular sistem de operare pe arhitectură x86. Sistemele DOS au fost concepute având în vedere performanțele microcalculatoarelor la începutul anilor '80. Din perspectiva utilizatorilor actuali, este extrem de limitat, dar pentru standardele vremii, era un sistem comparabil cu concurență: folosea un set de comenzi relativ ușoare (de exemplu copy comparat
DOS () [Corola-website/Science/298569_a_299898]