7,666 matches
-
proporții, unde fiecare țară își are reglementările sale). Drapelul Uniunii Europene se arborează alături de drapelul României, la senestra celui din urmă. Arborarea drapelului României la manifestările care se desfășoară sub egida organizațiilor internaționale se face potrivit reglementărilor și uzanțelor internaționale. Drapelul de luptă este scos din vitrină la solemnitatea prezentării sale, la festivitatea depunerii jurământului militar, la paradele trupelor și revistele de front, la predarea sau luarea comenzii unității respective, la darea onorurilor militare în cadrul funeraliilor militare, sau în alte ocazii
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
la catarg. De regulă, înălțarea pavilionului navei se realizează în prezenta întregului echipaj, ceea ce nu este cazul la coborâre, zilnic la ora apusului. Prin legea nr. 96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept "Ziua drapelului național al României". În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național. De Ziua drapelului autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate prin
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
96 din 20 mai 1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept "Ziua drapelului național al României". În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național. De Ziua drapelului autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate prin lege să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
1998, ziua de 26 iunie a fost proclamată drept "Ziua drapelului național al României". În 1848, în această zi a fost emis Decretul nr. 1 al Guvernului Provizoriu al Țării Românești, prin care tricolorul roșu-galben-albastru devenea Drapel Național. De Ziua drapelului autoritățile publice și celelalte instituții ale statului sunt obligate prin lege să organizeze programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. La 27 mai 2013 pe aerodromul Clinceni a fost desfășurat cel mai mare drapel al României până în acel moment. Drapelul, cântărind aproximativ 5000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m. Mărimea acestui drapel constituie un record mondial, depășind vechiul record de
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
evocator sau științific, consacrate istoriei românești, precum și ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităților Ministerului Apărării Naționale și ale Ministerului de Interne. La 27 mai 2013 pe aerodromul Clinceni a fost desfășurat cel mai mare drapel al României până în acel moment. Drapelul, cântărind aproximativ 5000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m. Mărimea acestui drapel constituie un record mondial, depășind vechiul record de 65 975 m, deținut de Liban
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
aerodromul Clinceni a fost desfășurat cel mai mare drapel al României până în acel moment. Drapelul, cântărind aproximativ 5000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m. Mărimea acestui drapel constituie un record mondial, depășind vechiul record de 65 975 m, deținut de Liban. Drapelul românesc este asemănător cu drapelele Andorrei, Ciadului și Republicii Moldova. Culorile și proporțiile sunt asemănătoare, dar nu identice. Trebuie un ochi de vexilolog pentru a distinge
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
cântărind aproximativ 5000 kg, a avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m. Mărimea acestui drapel constituie un record mondial, depășind vechiul record de 65 975 m, deținut de Liban. Drapelul românesc este asemănător cu drapelele Andorrei, Ciadului și Republicii Moldova. Culorile și proporțiile sunt asemănătoare, dar nu identice. Trebuie un ochi de vexilolog pentru a distinge drapelul ciadian de cel românesc. Legi, decrete, hotărâri și regulamente Alte lucrări Albume vexilologice Bibliografie
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
avut dimensiunile de 349,425 x 226,917 m, rezultând o suprafață declarată de 79 290,39 m. Mărimea acestui drapel constituie un record mondial, depășind vechiul record de 65 975 m, deținut de Liban. Drapelul românesc este asemănător cu drapelele Andorrei, Ciadului și Republicii Moldova. Culorile și proporțiile sunt asemănătoare, dar nu identice. Trebuie un ochi de vexilolog pentru a distinge drapelul ciadian de cel românesc. Legi, decrete, hotărâri și regulamente Alte lucrări Albume vexilologice Bibliografie suplimentară
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
constituie un record mondial, depășind vechiul record de 65 975 m, deținut de Liban. Drapelul românesc este asemănător cu drapelele Andorrei, Ciadului și Republicii Moldova. Culorile și proporțiile sunt asemănătoare, dar nu identice. Trebuie un ochi de vexilolog pentru a distinge drapelul ciadian de cel românesc. Legi, decrete, hotărâri și regulamente Alte lucrări Albume vexilologice Bibliografie suplimentară
Drapelul României () [Corola-website/Science/306669_a_307998]
-
a lui Mircea cel Bătrân, aceasta avea o trenă foarte lungă. Cifrele utilizate de domnii români erau formate din inițialele numelor acestora. Semnele erau imprimate pe sigilii mici, dar și pe alte obiecte. După anul 1834, cifrele apar îndeosebi pe drapele fiind formate din inițiala numelui. Coroana regală este cel mai important simbol al regalității române, din acest motiv realizării sale i s-a acordat o atenție specială. Coroana primului rege al României, Carol I fost făurită din oțelul unui tun
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
ornamentată cu fir de aur (brocat), cu un guler de hermină și îi ajungea acestuia până la glezne. Cifra regală, folosită pentru însemnarea obiectelor care parțineau regelui și casei regale, aplicată pe scrisorile și cărțile acestuia, sau ca semn distinctiv pe drapele și uniforme, era formată din inițiala numelui regelui. Cifrele regilor Carol I și Carol II erau formate din doi C adosați și intercalați . Ferdinand folosea ca cifră un semn format doi F andosați . De obicei cifrele regale prezentau în partea
Însemnele regalității române () [Corola-website/Science/306723_a_308052]
-
redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova. La 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 - a Declarația de Independență a Republicii Moldova. De asemenea, au fost adoptate legile privind Tricolorul în calitate de Drapel de Stat, privind Stema și Imnul de Stat al Republicii Moldova. Primul Parlament a avut trei președinți: În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială, instaurată odată cu introducerea funcției de Președinte al Republicii Moldova
Parlamentul Republicii Moldova () [Corola-website/Science/306783_a_308112]
-
vizite oficiale în alte țări. Pasionat de navigație, Harald a reprezentat Norvegia în proba de yachting la Jocurile Olimpice de la Tokyo din 1964, la Jocurile Olimpice de la Mexico City din 1968 și la Jocurile Olimpice de la Munchen din 1972. Prințul Moștenitor a purtat drapelul norvegian la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice din 1964. După ce a devenit rege, a participat împreună cu Prințul Moștenitor Haakon la ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Lillehammer din 1994. De asemenea, regele a reprezentat Norvegia la ceremonia de
Harald al V-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/306956_a_308285]
-
Suprem al URSS și al Sovietului Suprem al RSSM. Pentru meritele sale la edificarea statului sovietic moldovenesc, a primit titlul de Om emerit în științe din R.S.S.M. (1967), primind Premiul de Stat al R.S.S.M. (1972), Ordinul Lenin și două Ordine Drapelul Roșu de Muncă. S-a manifestat drept un bun organizator al științei academice. Opera sa din domeniul istoriei a suportat însă toate consecințele dogmatismului impus de ideologia marxistă, dominantă la acea epocă, pretentând teoria "etnogenezei moldovenești" în teritoriul dintre Prut
Iachim Grosul () [Corola-website/Science/307801_a_309130]
-
1923). Vizionările se făceau cu plată, dar pentru elevii săraci se aplica scutirea de plată. În aceeași perioadă, liceul se evidențiază și printr-o orchestră proprie, uniformă selectă și instruire militară. La 7 noiembrie 1926 este instituit și sfințit noul drapel al Liceului Național, menit să-l înlocuiască pe cel vechi, din 1828, al Școlii Vasiliene și al Academiei Mihăilene. Drapelul conține pe o parte stema României din 1921 încadrată de o coroană deschisă, alcătuită din două ramuri de laur. Aceasta
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
evidențiază și printr-o orchestră proprie, uniformă selectă și instruire militară. La 7 noiembrie 1926 este instituit și sfințit noul drapel al Liceului Național, menit să-l înlocuiască pe cel vechi, din 1828, al Școlii Vasiliene și al Academiei Mihăilene. Drapelul conține pe o parte stema României din 1921 încadrată de o coroană deschisă, alcătuită din două ramuri de laur. Aceasta este cantonată de patru coronițe din frunze de stejar (cu ghinde), având brodate în interior monograme și ani, marcând momente
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
1921 încadrată de o coroană deschisă, alcătuită din două ramuri de laur. Aceasta este cantonată de patru coronițe din frunze de stejar (cu ghinde), având brodate în interior monograme și ani, marcând momente însemnate din istoria liceului. Pe partea cealaltă, drapelul conține în centru, într-un medalion de culoare mov-pal, înconjurat de o brodură aurie, simboluri ale știintelor studiate în școală: o torță aprinsă (simbolizând lumina învățăturii) încadrată de un glob pământesc și de bustul lui Homer, cel dintâi poet al
Colegiul Național din Iași () [Corola-website/Science/307929_a_309258]
-
să investească două milioane de euro pe sezon. Ilie Badea Stănescu a încetat din viață la data de 24 decembrie 2007, în orașul Costești (județul Argeș), în urma unui infarct. La poarta Palatului de Aramă de la Costești au fost arborate în bernă drapele României, al Uniunii Europene și cel al Casei regale a romilor, cu deviza "Nihil Sine Deo". În cele trei zile de priveghi, conform obiceiului între momentul decesului și cel al scoaterii din casă al sicriului, un foc mare a ars
Ilie Badea Stănescu () [Corola-website/Science/307943_a_309272]
-
metri). Pe soclul de travertin sunt montate șase altoreliefuri cu o suprafață totală de 104 metri pătrați: trei în stânga (Chemarea poporului la arme, Cucerirea redutei Plevna și Capitularea armatei turcești), trei în dreapta (Trecerea Dunării, Proclamarea Independenței și Marea biruință a drapelelor românești), precum și textul amplasat în partea din față a soclului: ""Independența e suma vieții noastre istorice. M. Eminescu"". Independența este simbolizată de o femeie pentru care Gabriela Manole-Adoc a avut-o ca model pe o mătușă de-a ei, o
Statuia Independenței din Iași () [Corola-website/Science/307976_a_309305]
-
în porturile malteze au reușit să ajungă un petrolier și alte cinci vase comerciale, iar garnizoana insulei a continuat să reziste. La încheierea războiului, cetățenii Maltei au fost decorați pentru eroismul lor cu Crucea George, care de atunci apare pe drapelul național maltez. Într-un moment în care luptele dintre RAF și Royal Navy pe de-o parte și Luftwaffe și Regia Marina pe de altă parte, păreau că au intrat într-un punct mort, victoria britanică din bătălia de la El
Teatrul de luptă din Mediterană (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/308359_a_309688]
-
și altele, care formau cam 10% din efective. Ambele armate erau organizate în subunități denumite "steaguri". Fiecare steag de cavalerie grea era compus din cam 240 de cavaleri, alături de care mai luptau scutierii și slujitorii. Fiecare steag își avea propriul drapel de luptă și lupta independent. Steagurile lituaniene de cavalerie ușoară erau compuse din cam 180 de luptători. Structura unităților de pedestrași (sulițași, arcași, trăgători cu arbaleta) sau cea a subunităților de artilerie este necunoscută. Printre luptătorii ambelor tabere se aflau
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
că teutonii încep să câștige supremația pe câmpul de luptă. Ioannes Longinus relatează că Marele Maestru Ulrich von Jungingen a condus personal atacul împotriva celei mai puternice unități poloneze - steagul ținutului Kraków. Rânduri polonezilor au început să dea înapoi, iar drapelul lor de luptă a căzut în mâna teutonilor. În scurtă vreme însă, drapelul a fost recâștigat de unitățile de rezervă poloneze intrate în luptă la ordinul regelui polonez. Sosirea trupelor odihnite le-a permis polonezilor să respingă atacul inamic. În
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
că Marele Maestru Ulrich von Jungingen a condus personal atacul împotriva celei mai puternice unități poloneze - steagul ținutului Kraków. Rânduri polonezilor au început să dea înapoi, iar drapelul lor de luptă a căzut în mâna teutonilor. În scurtă vreme însă, drapelul a fost recâștigat de unitățile de rezervă poloneze intrate în luptă la ordinul regelui polonez. Sosirea trupelor odihnite le-a permis polonezilor să respingă atacul inamic. În acest timp, rezervele lui Ulrich von Jungingen erau încă ocupate cu urmărirea lituanienilor
Bătălia de la Grunwald () [Corola-website/Science/303048_a_304377]
-
acoperământ capilar. În timpul slujbelor este interzisă fotografierea sau filmarea întrucât acestea s-ar împotrivii "poruncilor sabatului". Galerie de imagini La 23 octombrie 2012, în cadrul unei demonstrații antisemite, reprezentanți ai organizației de tineret a partidului de extremă-dreapta Jobbik, au incendiat un drapel al statului Israel în fața intrării principale a sinagogii din Piața Herzl Tivadar. Sciziunea iudaismului maghiar
Sinagoga de pe strada Dohány () [Corola-website/Science/303122_a_304451]